Page 7 - Albina_1962_03
P. 7

r o m



                                                                           Femei  din  Cuba                             Intilnirea mondială
               Adeseori,  făcînd  calatorii  pe  hartă,  am  poposit
              cu  gindul  pe  meleaguri  îndepărtate.  Vom  între­  Cuba   păşeşte   cu   succes   roicei  lor  înaintaşe,   Maria­
              prinde  şi  de  data  aceasta  o  asemenea  călătorie.  Şi   pe  făgaşul   unor ‘  însemnate   na  Grajales,   femeile   cu-   a femeilor
              pentru  ca  e  8  Martie,  sa  facem  o  vizita  femeilor   cuceriri  revoluţionare,  dorite   bane  au  ştiut  să  ia  arma   în
              din  cîteva  ţâri  ale  lumii.                     şi  susţinute  de  popor.  Au  fost   mînă  ca  să  lupte,  alături  de
                                                                 confiscate  moşiile  complicilor   întregul  popor,  împotriva  dic­  pentru dezarmare
                                                                 lui  Batista,  în  valoare  de  pes­  taturii  lui  Batista.  Iat-o,   de
                                                                 te  400.000.000  de  dolari.  Legea   pildă,  pe  Olga  Guevara,  o  tî-   Intre  23— 25  martie  va  avea
                                                                 reformei  agrare  a  expropriat   nără  fată  care  comandă  bata­  loc  la  Viena,  intilnirea  mondia­
                                                                 latifundiile  hotărînd  împărţi­  lionul  feminin  ce  poartă  chiar   lă  a  femeilor  pentru  dezarma­
                                                                 rea   lor   la   ţăranii   fără   numele  de  „Mariana   Graja­  re.  Această  intilnire  va  da  po­
                                                                 pămînt   şi  cooperativelor  a-   les".  Iat-o  pe  veterana  revo­  sibilitate  reprezentantelor  fe­
                                                                 gricole   de  producţie.   S-au   luţiei,  încă  tînăra  Celia  San-   meilor  din  toate  tarile  să  facă
                                                                 creat   peste   500   de   mari   chez,  care  i-a  urmat  pe  insur­  un  schimb  de  păreri  in  proble­
                                                                 cooperative  agricole  şi  un  nu­  genţi  în  lupta  lor  grea.  Iată   ma  cea  mai  arzătoare  a  timpu­
                                                                 măr  egal  de  magazine  popu­  atîtea  şi  atîtea  femei  care  azi,   rilor  noastre,  problema  dezar­
                                                                 lare,  la  care  ţărănimea  poate   în  Cuba  liberă,  stau  de  stra­  mării  şi  să  hotărască  cum   să
                                                                 cumpăra  mărfuri  la  preţuri   jă  cuceririlor   revoluţiei   ca   contribuie  la  realizarea  aces­
                                                                 stabile  şi  convenabile.   miliţiene  voluntare,  luptă  cu   tui  deziderat   scump  al  ome­
                                                                   Dar  femeile,  cum  au  con­  entuziasm   pentru  lichidarea   nirii.         4
                                                                 tribuit  ele  oare  la  revoluţia   analfabetismului,  muncesc  cu
                                                                                                                          Pe  toate  continentele  au  loc
                                                                 cubană ?  Cum  luptă  pentru  a-   spor  în  fabrici  şi  ogoare  pen­  pregătiri  în  vederea   intilnirii
                                                                 părarea  cuceririlor  poporului?  tru  înflorirea  patriei  lor.  de  la  Viena.  Astlel,  de  pildă,
                                                                   O.casă  modestă  la  periferia   Eroismul,  dragostea  de  pa­
                                                                 oraşului  Santiago.   Locatara   trie  a  femeilor  cubane   s-au   delegaţia  Japoniei  va  fi  alcă­
                                                                 ei,  o  femeie  trecută  de  60  de   vădit  din  nou   atunci   cînd   tuită   din   reprezentante   ale
                                                                                                                         unui  mare  număr  de  organiza­
                                                                 ani.  Poartă  un  nume  glorios :   Cuba  a  fost  invadată  de  mer­  ţii,  printre  care  ale  Congresu­
                                                                 Felicia  Maceo.  Ea  este  nepoa­  cenari  instruiţi  şi  plătiţi   de   lui  mamelor  din  întreaga  Japo­
                                                                 ta  eroului  naţional  al  Cubei,   S.U.A.  Printre  cei  ce  au  pus   nie,  secţiilor   de   lemei   ale
                                                                 Antonio  Maceo,  luptător  îm­  pe  fugă  cotropitorii  s-au  aflat,   multor  sindicate  ele.  Din  par­
                                                                 potriva  invadatorilor  spanioli   în  primele   rînduri,   multe,   tea  Republicii  Federale  Germa­
                                                                                                                         ne  la  intilnire  va  lua  parte  o
                                                                 şi  strănepoata  Marianei  Gra­  foarte  multe  femei.
                                                                 jales.  Mariana  Gra­                                   numeroasă  delegaţie  de  femei
                                                                 jales   a  avut   şase                                  reprezentînd   diferite   organi­
                                                                                                                         zaţii.
                                                                 fii.  Pe  cinci   dintre
                                                                 ei  i-a  trimis  să  lupte                               In  vederea  intilnirii  mondia­
                                                                 împotriva  cotropito­                                   le  a  femeilor  pentru  dezarma­
                                                                 rilor.  Cînd  i-a  venit                                re  se  pregătesc   femeile   din
                                                                 vestea  morţii  lor  pe                                 Australia  şi  Statele  Unite,  din
                                                                 cîmpul   de   bătaie,                                   M exic  şi  Anglia,  din  Algeria
           Mulgătoarea  fruntaşă  Liubov  Bondar  din  colhozul  „Georgia“   Mariana  Grajales  l-a                      şi  Vietnam,  din  Kenya  şi  India,
                                                                                                                         din  Tunisia  şi  Argentina.
                          legiunea  Kerson-Vcraina               trimis  să  lupte  şi  pe
                                                                 ultimul   dintre   fii,                                  Eugenie  Cotlon,  preşedinta
                                                                 pe  atunci  adolescent                                  Federaţiei  Democrate  Interna­
                                                                 în  vîrstă  de  14  ani.                                ţionale  a  Femeilor,  a  tăcut
                                                                   In  casa   Marianei                                   presei  o  declarafie  in  legătură
           T O A T E   P O R m S   D E S C H IS E                Grajales,  Felicia  Ma­                                 cu  intilnirea  de  la  Viena,  che­
                                                                 ceo,  credincioasă tra­                                 mi nd femeile  din  intreaga lume,
             Sîntena  intr-un  sat  din  Ucraina,  Vcligie  Podlesskî,  in  casa   diţiei   revoluţionare                indiferent  de  deosebirile  poli­
           Olgăi  Passeka,  eroină  a  muncii, socialiste,  şefă  de  ecbipă  in                                         tice  şi  religioase,  să  lupte  in
           colhozul  „Progres".   Ea  l-a  întrecut  chiar  şi  pe  Vladimir   a  celebrei  sale  fami­                  comun  pentru  rezolvarea  pro­
           Pervitski,  şeful  unei  echipe  de  cultivatori  de  porumb  din   lii,   a   ascuns   pe                    blemei  dezarmării.
           Kuban,  care  la  rîndul  lui  a  reuşit  să-l  uimească  şi  să-l  în­  luptătorii   împotriva
           treacă  pe  Roswel  Garst,  supranumit  „regele  american  al  po­  tiraniei   lui  Batista.
           rumbului".
                                                                 Aici  a  fost   sediul                                 Povestea  unui  ţăran
             N-avem   insă  timp  să  zăbovim  in  satul  Olgăi.  Plecăm  în
           răsăritul  Uniunii  Sovietice,  acolo  unde  renasc  la  viaţă  zeci   secret  al  insurgenţi­                 Eduardo   Pancorbo,  scriitor
           de  milioane  de  hectare  de  pămînt,  altădată  deşerturi  nerodi­  lor,  sub  conducerea
           toare.                                                lui  Fidel  Castro.                                     spaniol,  a  scris   această   po­
                                                                                                                         veste,  bazată  pe  fapte  reale,
             Kazahstan.  Numai  in  6  ani  s-au  desţelenit  aici  25.500.000   însufleţite   de  e-                    din  care   extragem   cîteva
           ha.  pămînt.  In  noile  colhozuri  şi  sovhozuri  pot  fi  întîlnite   xemplul  demn  al  e-  Ele  apără  libertatea  Cubei.  frînturi  semnificative  pentru
           femei  din  toată  Uniunea  Sovietică.  Iat-o,  de  pildă,  pe  Raisa                                         viaţa  ţărănoilor  spaniole.
           Kudiarova,  tractoristă  in  sovhozul  „Izobîlnîi"  din  teritoriul                                            „Omenii  mureau  ca  muştele.
           Ţelinîikrai.  In  trecut,  femeile  kazahe  trăiau  în  sclavie ;  nici
           măcar  faţa nu  Ie  era  permis  să şi-o arate.  Azi,  Raisa se pre­  Lupta  femeilor  engleze  pentru  pace  Ştiam  că  fiul  vecinului  meu
           găteşte  să  devină  agronom.  Ea s-a  înscris  acum  intr-o  şcoală                                          Francisquito  a  murit  de  cu-
                                                                                                                         rînd  şi  că  omul  nu  avea  cu
           de  agricultură din Tselinograd. Raisa ştie că visul ei  va  deveni
           realitate,  că  toate  porţile  îi  sînt  deschise.  In  Kazahstanul   „Se  pare  că  legislatorii   se   rînd  la  Londra,   într-un  mi­  ce  cumpăra  un  sicriu  pentru
                                                                                                                                        Stăteam  in
                                                                                                                         a-l  înmormînia.
           unde  înainte  de  revoluţie  exista  un  singur  învăţător  kazah,   acomodează  ca  moartea  copii­  ting  organizat   de  „mişcarea   casă,  mama  mea  şi  cu  mine,
           lucrează  astăzi,  in  cadrul  institutelor  Academiei  de  ştiinţe   lor  noştri".   —  „Toate  expe­  pentru  dezarmarea  atomică".   tind  vecinul  meu  a  venit  să
           kazahe  2.500  cercetătoare  in  diferite  domenii  ale  ştiinţei.  rienţele   nucleare   constituie   „Ne-am  adunat  aici  —   a  de­
                                                                 un  pericol  de  moarte  pentru   clarat  doamna  Diana  Collins—   ne  roage  să-l  împrumutăm  cu
             Enakhon  Akhmadalieva.  O  ţărancă  uzbekă.  Din  anul  1945                                                doi  duro  pentru  a  plăti   si­
           preşedintă  a  colhozului  „K arl  M arx",   cu  un  teritoriu  de   actuala  şi  viitoarea generaţie".   pentru  a  expnma  îngrijorarea   criul.  Nu  aveam  nici  măcar
                                                                 Acestea   sînt  fraze  dintr-un   femeilor  în  legătură  cu  cursa
           1.600  ha.  cultivate  cu  bumbac  şi  300  ha.  păşune.  In  copilă­  protest  pe  care  femeile   en­  înarmărilor  nucleare  şi  peri­  un  singur  duro  în  casă".
           ria  sa,  Akhmadalieva  n-a  putut  termina  decît  4  clase  pri­  gleze  l-au  înmînat  mai  multor   colul  unui  nou  război".  Autorul  povesteşte  mai  de-*
                                                                                                                               cum  au
                                                                                                                         parte
           mare  şi  abia  mai  tirziu  şi-a  făcut  studiile  secundare.  In  col­  deputaţi.  îngrijorarea   pentru  soarta   cum  am  făcut  din  găsit  o  ladă/
                                                                                                                                          ea  un  si-
           hozul  ei  insă  toţi  copiii  invaţă  8  sau  11  clase.  In  Uzbekistan   Lupta  pentru  pace  a  femei­  păcii  se  suprapune  nenumăra­
                                                                 lor  din  Anglia  ia  forme  din  ce   telor  griji   materiale  ale  fe­  criu.  In   tim p  ce  se   oficia
           există  154.000  femei  cu  studii  superioare  şi  aproape  4.000                                           slujba   religioasă,   în   bise­
                                                                 în  ce  mai  hotărîte.  Peste  2.000   meilor  engleze.  Ele  nu  pot  să
           lucrează  în  diferite  domenii  ale  ştiinţei        de  femei,   luptătoare  pentru   nu  facă  o  legătură  între  viaţa   rică  a  intrat  o  femeie   des­
             Acestea  sînt  doar  cîteva  din  sutele  de  mii  de  exemple   pace,   militante   pe  tărîmul   din  ce  în  ce  mai  grea  a  popu­  culţă,  acoperită  cu  un  şal  ne­
           care  arată  că  femeii  sovietice  îi  sînt  deschise  toate  porţile,   ştiinţei  şi  artei,   muncitoare,   laţiei  şi  continua  mărire  a   gru.  Desfăcu  şalul  şi  s-a  vă­
                                                                                                                         zut  că  avea  în  braţe  un  co­
                                                                                             fondurilor  destinate  înarmă­
           în  toate  domeniile  vieţii  economice,  ştiinţifice  şi  ale  artei  casnice,  s-au  adiunat  de  cu-       pil  mort.
                                                                                             rii.  Numai  sumele  destinate
                                                                                             forţelbr  aeriene  militare   ale   „Cadavrul  fetiţei  a  căzut  pd
                                                                                             Angliei  pe  exerciţiul  1962—   dalele  bisericii.  Aveam  în  faţă
            '/V itrin a4*...                                                                 552   milioane   lire  sterline,   imaginea   foamei  şi  a  m orţii
                                                                                             1963,  se  cifrează  la  o  sumă  de
                                                                                                                         lente  ce  decimează  populaţia.
                                                                                             aproximativ   cu  28  milioane   Francisquito  a  făcut  un  pat
           Propaganda  americană  de­                                                        mai  mult  decît  anul  trecut.  spre  femeia  în  negru.
          numeşte  Vietnamul  de  Sud,                                                        O  asemenea  politică  finan­  —  Ascultă,  putem  s-o punem
          regimul  lui  Ngo  Dinh  Diem                                                      ciară  poate   să  convină  unei   alături  de  micuţul  meu.  O  să
          „o  vitrină  a  lum ii  libere  în                                                doamne  ca  Lady  Docker,  care   plece  împreună...
          Asia".                                                                            se  plimbă   într-un  automobil
           lată  cîteva  mostre  din  a-                                                    blindat  cu  aur,  dar  majorita­  Femeia,   plină  de  recunoş­
          ceastă  „vitrină".                                                                 tea  femeilor  engleze  îşi  spun   tinţă,  i-a   scuturat  mina  şi  ti
           in   martie  1961  existam  aici                                                  din  ce  în  ce  mai  hotărît  cu-   izbucnit   într-un   hohot   de
          874  de  închisori  şi  case   de                                                 vîntul  împotriva  cursei  înar­  plîns.  Francisquito  şi  ceilalţi
          detenţiune,  unde  numărul  de­                                                   mărilor,  pentru  pace  şi  dezar­  ţărani  au  culcat  cei  doi  copii
          ţinuţilor  răniţi  sau  schilodiţi
          se  ridica  la  527.000,  iar  77.500                                             mare.                        în  lada  ce  servea  de  sieriu._£
          persoane  au  fost  ucise ;  numă­
          rul  copiilor  deţinuţi  se  ridica
          la  4.500.                                                                                 Eroicele  fiice  ale  Africii
            Profesoara   Nguyen   Thi
          Dien   avea  29  de  «n i,   era                                                    Djamila  Boupacha.  Un  nu­  sînt  deţinute  în  închisoarea
          mamă  a  trei  copii  şi  gravidă                                                 me  care   a  făcut  înconjurul   numită  „Maison  carree"  au
          în  luna  a  cincea  tind  a  fost
                                                                                            lumii,   un  chip  care  a   fost   fost  sălbatic  torturate.  în   în-*
          ucisă.  In  procesul  verbal  în­                                                  imortalizat  de  celebrul  pictor   chisoarea  „Barberousse"  din
          cheiat  cu   prilejul  autopsiei,                                                  luptător  pentru  pace,  Picasso.  Alger,  din  40  femei  deţinute,
          care  s-a  făcut  la  insistenţa
                                                                                              Djamila  Boupacha   este  o   doar  opt  nu  au  fost  torturate.
          fratelui  ei,  s-au  scris  următoa­                                               tînără  algeriană,  sălbatic  tor­  Cu  toate  aceste  torturi,  ex­
          rele :  ,^craniul  sfărîmat,  con­                                                 turată  de   călăii  colonialişti.   terminări  în  masă,  expulzări
          gestie  în  urechea  internă,  răni                                                De  fapt,   de  8  ani  de   cînd   forţate  a  mii  de  familii,  femeia
                                                                                             sângerează  Algeria,  aceasta  nu   le  algeriene,  alături  de  între­
          ia  încheieturile  mîinilor,  r i­
                                                                                             este  decît  una  din  miile de cri­  gul  popor,  luptă  cu  devota­
          nichii  şi  vezica  distruse  dato­  Femeile  Africii  luptă  pentru  fericirea  copiilor  lor.  me  ale  colonialiştilor.  Cinci­  ment  şi  curaj  pentru indepen­
          rită  loviturilor          Desen  de  artistul  brazilian  OCTAVIO  FERREIRA  DE  AfiAUJO  zeci  de  femei  din  60,  care  denţa  patriei  lor.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12