Page 8 - Albina_1962_03

PANOD DB ONOARE j.-

Tovarăşei Aurelia Lucoaie, • pre­
şedinta G.A.C. „Soarele", comuna ■
Dieci — regiunea Crişana, eviden­
ţiată pentru munca depusă-
Eu ştiu de ce-n gospodărie
eşti respectată şi iubită:
lup(i ca şi „Soarele" să fie
o colectivă— strălucită.
La centrul avicol Mihăileşti din
raionul Drăgăneşti-Vlaşca funcţio­
nează un curs pentru crescătoarele
de păsări.
Măsura intreprinsă e firească
şi înţeleasă just de fiecare.
Pe lingă păsări, dinşii vor să orească
şi sumedenie de... crescătoare.
Colectiviştii din Dobreni, raionul
Olteniţa, au obţinut peste un milion
lei numai de la grădinile gospo­
dăriei.
Cum şi-n grădini muncesc cu spor,
au satisfacţia deplină (Parodie după George Coşbuc)
că azi gospodăria lor
a înflorit... oa o grădină. Azi am sS-ncrestez in grindă. Cum că in gospodărie
Jos din oui acum oglindă Asemănători eu mine
M i-e bărbatu-n sat. Cu dorul sint o mie. *,
Să vedeţi cum era să mă fac de din încurcătură: da' fiindcă poate Azi e singur puişorul
rîs în comuna Cornăţel, regiunea pe vremea dumitale o fi fost altă Şi-am închis uşa Ia tindă I-a mai scris după alt-toate
Bucureşti. unitate de măsură... să ţi-o spun eu ! cu zăvorul. Şi fetii la facultate.
— ...Şi-acum ce faci ? mă-ntreabă Nu era prea cald în tinda colec­
nea Zamfir, un colectivist intrat în tivei, dar pe mine mă trecuseră su­ Iar Ileana in scrisoare:
a doua vîrstă, dar mai sprinten ca dorile. Iată-mă ! Tot eu cea veche. „A m citit, sice,-n ziare
la prima tinereţe. — Da' dumneata ştii unde se află Eu? Ba nu, nu fac pereche Că eşti decorată. Mamă,
— Acum, zic, după ce mi-am luat vulcanul Stromboli ? mă-ntreabă mindră-s ta re!“
toate datele în legătură cu colec­ brusc nea Zamfir. Cu cea de-altădată. Oare
tiva, o să mă plictisesc două ore Probabil că-n clipa aia am schi­ Alb în păru-mi ce-i ? Ninsoare ?
pînă la plecarea trenului. ţat un gest ca şi cînd mi s-ar fi Vremea, da. Văd la ureche Ei. şi zici că-s decorată?
— Păi, dacă nu vrei să te plicti­ Ia să văd cum mai arată
seşti, hai să mai vorbim cîte ceva- dat brînci în craterul unui vulcan, albă floare. Decoraţia ! Vai, vine
şilea despre viaţa nouă de la sate. de vreme ce nea Zam fir a interve­
— Cu plăcere, nea Zamfire, da’ nit liniştitor : Ei, şi ce-i I Bătrină-s ? Minte Din ea soare pîn-la mine.
mi-am notat tot ce-mi trebuie : case — E tot acolo... nu l-a clintit ni­ Să văd oare pusă-n piept,
noi construite de colectivişti, mo­ meni din locul lui. Dacă vrei... Oglinjoara. Mai-nainte mi-ar sta bine ! f,
bilă şi covoare, aparate de radio, — Uite ce vreau nea Zamfire, zic Spusu-mi-a chiar bărbăţelut
aragazuri şi biciclete... eu, de parcă aş fi înghiţit nişte Că-s „oopii“. Aşa mi-e felul,
Tinereţea, da, mi-o simte Ah, frumoasă-s ! Zici că-s fată.
sufleţelnL Stai să te sărut o dată.
Tu mă poţi, oglindă, spune.
Ei, tu doară nu te-i pune
Dacă sint copilăroasă. Să mă spui! Tu ai, surată,
— Da ! face el răsucindu-şi pe-n- lavă, vreau să ştiu de unde ai aflat Rău e-n asta ? Ba ! Voioasă ginduri bune.
delete o ţigară. Astea-s fapte grăi­ dumneata toate astea ? Sint că am cămări bogate
toare, nimic de zis, că arată bună­ — De la brigada ştiinţifică, tova­
starea colectiviştilor. Da’ scriind nu­ răşe ! De la brigada care vine re­ Şi am spor şi-am sănătate, Şi adică ce-ai pntea
mai despre mobilă şi aragazuri, gulat în mijlocul nostru şi ne spune Şi-mi stă soarele in casă Ca să spui ? Brigada mea
să ştii că n-ai scris to tu l! lucruri foarte folositoare. Pe lingă şi-am de toate. Nu-i in frunte? Sau ce? Felul
Că oamenii au început să mai vrea ce ne spun dinşii, mai punem şi
şi altceva. Uite de pildă la mulgă­ noi felurite întrebări, care după Cum sporit-am noi şep telul ?
torul loniţă Năstăsel: e mulţumit cum îl interesează, iar membrii bri­ Am, că şi muncesc, tn viaţă Stai cuminte, vreau să-mi prind
că vacile îngrijite de el dau cîte 15 găzii ştiinţifice ne răspund: cum Am o soră ce mă-nvaţă. testemelul.
litri de lapte pe zi, da’ omul vrea se pot obţine 5.000 kilograme po­
să ştie acum şi pînă la ce adîncime rumb boabe la hectarul neirigat, ce Soră, colectiva toată.
se poate ajunge în ocean. cantitate de gogoşi de mătase se pot Şi-am şi-un bărbăţel şi-o fată, Mîndră-s, zici, şi nu-mi stă bine ?
— Cum adică, să mulgă vacile... în obţine dintr-un gram de sămînţă, Inima-are pentru cine
ocean ? cum se asigură iernatul vitelor în să-mi tot bată. Proasto I Mîndră nu-s de mine.
— Ei, şi dumneata! El vrea să cele mai bune condiţii — sau cum Ci de colectiva noastră.
afle pînă la ce adîncime poate co­ se realizează viteza cosmică, ches­ H a it! Bărbatul mi-e-n ogradă!
bori omul. Şi adaugă cu tîlc : da’, tia aia de te făcu să crezi că vrem Bărbăţelui ieri la vie Cit pe-acl ca să mă vadă
fiindcă veni vorba d-asta, să nu te să mulgem va cile.. în fundul ocea­ pe fereastră.
mire c-o veni şi ziua cînd vacile vor nului ! înţeleseşi acum ce-i nou în Ştii ce-a spus ? „In fruntăşie
fi coborîte în costume de scafan­ viaţa satelor — pe lingă mobilă şi Nu stă-n faţa ei nimica.
dri.. să pască pe fundul oceanului! aragaz ? Şi ca să nu te plictiseşti... Greului nu-i ştie frica Ia stai, soro! Ce adică,
înghit în sec ; cine mă pusese să — Mulţumesc, nea Zamfire, da’..,
spun că mă plictisesc ? mi-e teamă să nu pierd tren u l! Şi exemplu poat-să-mi fie Cum. de el să-mi fie frică ?
— Alţii, continuă nea Zamfir, vor ...Săptămîna viitoare iar plec pe nevestica". Ba de loc. Na, stau cuminte!
să ştie ce distanţă e de la Pămînt teren. Pînă atunci caut să-mi reîm­ Ştiu eu cum o să m-alinte :
la Lună... cunoşti distanţa, nu-i aşa ? prospătez cîte ceva din cunoştin­ „De>oorato, tot ţi-oi lua-o
— Cum să nu ?... Adică, pe vre­ ţele generale. Nu de alta. dar s-ar Aşa-i el, lăudăros-
mea cînd am învăţat eu... putea să dau iar peste nea Zamfir... Şi i-am spus că nu-i frum os! înainte I"
— Tot distanţa aia e ! zîmbeşte
colectivistul. Şi, ca să mă scoată V A L E R I U F I L I M O N Deşi foărte bine ştie B A N U R A D U L E S C U

Ghici, ghici, ghicitoare :
Are fălci, dar dinţi nu are.
Totuşi stofa cit de nouă
Cit clipeşti, o taie-n două-!
(eaajjBO^t)
Greu nu-ţi este la cusut,
De te aperi cu-aşa scut!
(frueţagaci)

Apa cit de-adincă-ar fi
Pîn-la brîu ii va veni
Şi-are coaste lungi şi late
Dar de-a lungul aşezate'
(ecueg)
Am un ceas ce vremea-a tors
Fără ca să-l fi întors.
Anul nou cînd a venit.
Ceasul însă s-a opri* '
MiuepuaiBO)
Cihioi in care şeoală-nveţl
Pin-la adinei bătrineti °
.tjatoţiqig)
m KIIOACIIA . Bucureşti Plata ..S<:înteM“ Tel 17 60 V) interior 1882 ABONAMENTE: 7.60 lei anual *t>cv»<imp'ite1e se fac la oHciite
poştale, prui factorii poştali şf difuzorli voluntari TIPA NUL : Combinatul PuiiyralU Casa ScImeM