Page 11 - Albina_1962_04

Sarcinile consiliilor de conducere

•
Consiliul de conducere este organul Ie revin. Pentrn aplicarea la timp a mă­ conducere este aceea de a se îngriji buie să ştie că împreună cu tehnicienii
executiv al gospodăriei colective, ales surilor din planurile operative şi a al­ permanent de rezolvarea nevoilor colec­ au datoria să ia toate măsurile tehnice
de adunarea generală. El conduce acti­ tora pe care Ie stabileşte pe parcurs, tiviştilor. In conducerea activităţii gos­ care contribuie la sporirea producţiei,
vitatea de zi cu zi a gospodăriei; ia consiliul de conducere trebuie să a- podăriei trebuie să fie urmărită îndea­ să mobilizeze pe colectivişti la aplicarea
toate măsurile necesare pentru îndepli­ sigure un control zilnic. Cu deose­ proape realizarea veniturilor băneşti. tehnicii celei mai avansate. In antrena­
nirea hotăririlor adpnărilor generale, bită pricepere trebuie să fie conduse lu­ Contractarea şi valorificarea produselor rea colectiviştilor, pentru a participa
pentru îndeplinirea sarcinilor gospodă­ crările în primăvara aceasta. Din cauza cu statul să se facă la timp. Numai aşa activ la aplicarea in condiţii cît mai
riei faţă de stat şi rezolvă problemele timpului, lucrările agricole s-au întîrziat se pot asigura venituri pentru acordarea bune a tuturor lucrărilor agricole, la
ce se ivesc zilnic în activitatea gospo­ mult şi trebuie executate într-un timp periodică, după cum s-a planificat, a îmbunătăţirea activităţii brigăzilor Un
dăriei. Principala preocupare a consiliu­ foarte scurt. Ca urmare, consiliul de avansurilor băneşti. Aceeaşi grijă tre­ rol deosebit de important îl au consfă­
lui de conducere este îndreptată spre conducere va organiza astfel munca, în- buie acordată ajutorării bătrînilor şi ce­ tuirile de producţie pe brigăzi, cărora
dezvoltarea gospodăriei, asigurarea în­ cît toţi colectiviştii să fie antrenaţi la lor inapţi de muncă. Fondul de ajuto­ trebuie să li se acorde toată atenţia*
deplinirii şi depăşirii planului de pro­ lacra, fiecare să ştie ce are de făcut, iar rare în produse şi bani trebuie să fie re­ Controlul îndeplinirii sarcinilor de zi
ducţie. Factorul hotărîter în această pri­ maşinile şi atelajele să fie folosite cu ţinut potrivit prevederilor statutului, iar cu zi în gospodăria colectivă 11 face
vinţă îl constituie organizarea muncii. întreaga lor capacitate. Măsurile teh­ acordarea lui să se facă Ia timp. Consi­ preşedintele gospoiăriei. El este ajutat
Pînă în prezent în toate gospodăriile nice care hotărăsc soarta producţiei, cum liul de conducere are, de asemenea, de vicepreşedinte şi de ceilalţi membri
colective au fost organizate brigăzile şi sînt aplicarea îngrăşămintelor, folosirea datoria să îndeplinească cu conştiincio­ ai consiliului. Experienţa gospodă­
echipele. Brigăzilor li s-a repartizat te­ unei seminţe de calitate, semănatul şi zitate obligaţiile pe care le are gospo­ riilor agricole colective fruntaşe arată
renul, atelajele, maşinile şi celălalt in­ întreţinerea culturilor, astfel ca să se dăria faţă de stat (respectarea sarcinilor că rezultatele sînt mult mal bune
ventar pe care ele îl folosesc. asigure o densitate bună a plantelor Ia financiare, contractuale Ş.a.). acolo unde membrii consiliului răspund
Consiliile de conducere trebuie să se hectar, combaterea Majoritatea lucră­ concret de un sector, sau de o lucrare
îngrijească permanent de îmbunătăţirea dăunătorilor, să nu rilor principale se mai importantă la care se pricep mai
scape
nici un
mo­
activităţii brigăzilor, prin permanenti­ ment din atenţia con­ ÎN AJUTORUL TINERELOR fac în G.A.C. cu a- bine. Consiliul de conducere are dato­
zarea lor, să folosească cît mai raţional jutorui staţiunilor de ria să prezinte periodic informări şi dări
siliului de conducere; de seamă în faţa adunării generale des­
mijloacele de producţie pe care le au, maşini şi tractoare.
să lucreze bine pămîntul, să îngrijească să se ia toate mă­ GOSPODĂRII COLECTIVE Consiliul de condu­ pre activitatea lui, aducînd astfel la cu­
atent animalele, să utilizeze cît mai surile ca aceste lu­ noştinţa tuturor colectiviştilor activita­
crări să fie făcute în cere are sarcina să tea şi realizările gospodăriei, iadicîn-
complet maşinile ş.a. Experienţa multor
gospodării colective ca cele din satul condiţii cît mai bune. rezolve împreună cu du-le sarcinile ce trebuie rezolvate în
Tătara, regiunea Dobrogea, Uihei, regiu- Ih domeniul creşterii animalelor, con­ brigăzile de mecanizatori toate proble­ viitor. Totodată, în cadrul adunării ge­
... a Banat, Grindu, regiunea Bucureşti, siliile de conducere au sarcina de mare mele de care depinde folosirea raţională nerale, consiliul de conducere primeşte
Hărman, regiunea Braşov şi altele, ne însemnătate să se ocupe permanent de a maşinilor, să controleze calitatea lu­ ajutorul necesar in vederea îmbunătă­
arată că acolo unde consiliile de condu­ sporirea efectivelor şi de îngrijirea cît crărilor ce se fac. ţirii muncii lui.
cere se ocupă permanent de întărirea mai bună a fiecărui animal. O impor­ Pentru cuprinderea şi discutarea pro­ O contribuţie însemnată în activitatea
brigăzilor şi echipelor şi de retribuirea tanţă deosebită în această privinţă o are blemelor ce se ivesc în activitatea gos­ de educare a colectiviştilor o are mun­
cît mai justă a muncii, creşte simţitor baza furajeră. Pentru asigurarea ei este podăriei, statutul recomandă să se ţină ca culturală de masă. In cadrul cămi­
interesul colectiviştilor pentru aplicarea necesar să fie folosite din plin toate două şedinţe ale consiliului de condu­
măsurilor agrotehnice înaintate, pentrn resursele de producere a furajelor. Tot­ cere pe lună. La nevoie se pot ţine şi nelor culturale au loc o serie de mani­
a face lucrări de calitate. De mare im­ odată se impune îngrijirea păşunilor şi mai multe. La stabilirea şi aplicarea mă­ festări menite să facă pe fiecare colec­
portanţă în această privinţă este stabi­ organizarea păşunatului raţional. O gri­ surilor tehnico-organizatorice consiliul tivist să înţeleagă necesitatea participă­
lirea normelor cît mai potrivite pentru jă deosebită trebuie acordată cultivării este ajutat de inginerul sau tehnicianul rii lui la muncă, să facă lucrări de
fiecare lucrare agricolă şi respectarea porumbului pentru siloz în sensul ca să gospodăriei şi de brigadieri. calitate, să îngrijească de avutul
lor. i se afecteze o suprafaţă corespunză­ In sprijinul GA.C. au plecat mii de
toare, dar mai ales să se aplice măsuri ingineri agronomi şi alţi specialişti în obştesc. De modul cum consiliile de
Fără îndoială că în oricare gospodă­
rie colectivă retribuirea se face după agrotehnice care să asigure obţinerea agricultură, Fiecare gospodărie Colec­ conducere vor şti să folosească acest
unei producţii ridicate la hectar.
munca depusă de fiecare colectivist. Dar tivă va primi ajutor din partea unui spe­ sprijin, depinde în bună măsură îndepli­
se ştie că producţia sporeşte simţitor O altă sarcină importantă este asigu­ cialist. Acest ajutor trebuie folosit cit nirea şi chiar depăşirea sarcinilor .prevă­
atunci cînd se aplică tehnica cea mai rarea construcţiilor pentru adăpostirea mai bine. Consiliile de conducere tre­ zute în planul de producţie.
bună, cînd lucrările se fac ta timp şi de animalelor. Consiliile de conducere tre­
calitate. De aceea, Consfătuirea pe ţară buie să se îngrijească ca toate con­
a ţăranilor colectivişti din decembrie strucţiile ce se fac să fie bune şi Ieftine,
1961 recomandă să se extindă retribuirea folosindu-se în acest scop materialele
după producţia obţinută. Desigur că a- locale cum ar fi chirpiciul, cărămida,
ceasta se referă în primul rînd la acele piatra, stuful, paiele ş.a. Este necesar să
culturi care cer un volum de muncă fie luate măsuri ca pînă la terminarea
manuală. In ramura creşterii animalelor construcţiilor să se asigure şi sursa
unde rezultatele muncii se pot cunoaşte de apă.
zilnic, se recomandă retribuirea muncii Posibilităţile pe care le are fiecare
după producţia obţinută.
gospodărie de a se dezvolta sînt mari.
O dată cu întocmirea planului de pro­
ducţie pe gospodărie se face şi defal- Consiliul de conducere trebuie să folo­
carea sarcinilor pe fiecare brigadă : sească cu multă chibzuială mijloacele,
anume ce suprafaţă trebuie să cultive fondurile proprii şi creditele primite de
brigada cu fiecare plantă ; măsurile Ia stat pentru dezvoltarea averii ob­
agrotehnice principale care trebuie
aplicate şi ce producţie să obţină ia şteşti. Bunurile să fie cît mai bine gos­
hectar. In ramura zootehnică brigada podărite, iar cheltuielile să se facă iu
primeşte sarcini privind efectivul de aşa fel ca nici un leu să nu se cheltu­
animale şi producţia ce trebuie să se
obţină de la ele. In planul de producţie iască fără rost. Multă atenţie trebuie
şi cu ocazia dezbaterii lui se stabilesc acordată dezvoltării tuturor ramurilor de
măsurile tehnice cele mai importante de producţie ce se pretează în gospodărie
sporire a producţiei. Consiliul de con­ (cultura cerealelor, creşterea animalelor,
ducere are însă sarcina să urmărească legumicultura, pomicultura, viticultura
zi de zi aplicarea acestora. Astfel, îm­
preună cu tehnicianul gospodăriei şi cu ş.a.). In această privinţă consiliul de
brigadierii întocmeşte planurile opera­ conducere primeşte ajutorul tehnic ne­
tive pe campaniile agricole. In aceste cesar, însă este nevoie ca el să se preo­
planuri se stabileşte cum şi cînd se a- cupe permanent şi să mobilizeze pe toţi
plică fiecare măsură tehnică şi organi­ colectiviştii pentru a-şi aduce aportul După alcătuirea planului de producţie, consiliul de conducere al G.A.C. din
Pribileşti. raionul Şomcuta, regiunea Maramureş, analizează împreună cu in­
zatorică, cine o execută, în ce perioadă la dezvoltarea gospodăriei. ginerul agronom, Virgii Globei, de Ia SM .T. Satu Lung, ielul în care s-a orga­
trebuie terminată. Planurile operative pe O sarcină importantă a consiliului de nizat dotarea brigăzilor cu utilaj şi maşini agricole.
campanie sînt supuse spre discutare şi
aprobare în arjunarea generală. Cu
această ocazie brigăzile, echipele şi co­
lectiviştii iau cunoştinţă de sarcinile ce
Deunăzi, la biblioteca tru e cam zgîrcit. Dacă nu-l lendar", exact ceea ce le broşurile aşezate în casetă
gospodăriei colective „O l­ iei cu agrotehnica, se lasă trebuie. E simplu ! şi am citit : „Lucrări de în ­
tul" din comuna Teslui, greu. Pentru asta, însă, e Staţi de vorbă — continuă grijire a viilor pe rod",
raionul Slatina, tovarăşul nevoie de documentaţie se­ tovarăşul Marin Niculaie — „Cultura principalelor spe­
M arin Niculae, vicepreşe­ rioasă. bunăoară cu tovarăşii Stan- cii de legume“, „Cultura
dintele gospodăriei şi secre­ — Şi cum se face această cu Ghinoiu, şeful echipei legumelor tim purii în cim p",
tar al organizaţiei de bază, documentaţie ? de viticultură, cu Ciucă M i- şi altele.
ne vorbea între altele des­ — La noi, se face şi hai, şeful brigăzii a 5-a Biblioteca gospodăriei co­
pre felxU în care se stră­ după... oalendar ! Iată, am de câmp, cu Ion Pepene, şe­ lective din Teslui ştie să
duiesc colectiviştii să obţi­ afişat aici „C A LE N D A R U L ful brigăzii a 6-a din satul facă din carte un prieten
nă producţii mari şi din M U N C ILO R AG RICO LE“. Moşteni, cu Mihai Gheor- şi un ajutor de zi cu zi al
sectoarele zootehnic, v iti­ Sint eşalonate, pe coloane ghe din brigada a 3-a, din colectiviştilor. Ideia simplă
col, pomicol, avicol pe lin ­ şi rubrici, toate muncile pe satul Corbu, sau cu orice a „C A LE N D A R U LU I M U N ­
gă cultura cerealelor care, în care Ie avem de făcut in colectivist. Veţi vedea că C ILO R A G R IC O LE " încol­
urmă cu numai cîţiva ani, decursul anului. Pe anotim­ toţi gîndesc ca nişte ade­ ţită la Teslui, şi poate şi în
constituia singurul izvor de puri, luni şi etape. Tt nărui văraţi specialişti în ramura alte locuri, se va răspândi
desigur şi va da roade in
venituri. A m aflat că în nostru inginer agronom, to­ lor. Şi asta datorită dorin­
varăşul Teodorescu Con­ ţei lor de a citi, dar şi da­ tot mai multe sate.
Teslui nu există casă fără
stantin, a indicat muncile torită bibliotecii noastre
cititori şi că literatura a- ce trebuie făcute in cu­ care le organizează lectura S T E L IA N FIL1P
grotehnică se bucură de tare sau cutare etapă. Bi­ de specialitate, urmind pas
bliotecarul aşează in „Mica cu pas indicaţiile „calenda­
multă preţuire printre co­
b ib lio te că a d ică în cutiu­ rului".
lectivişti.
ţele acestea de carton, toa­ Pe masa de lingă perete,
Tovarăşul M arin Nicu- te broşurile necesare. In fe­ câteva cutiuţe de carton în­
laie, zîmbind cu o mîndrie lu l acesta, din sutele de vo­ cărcate cu broşuri, îşi aş­
Printre invitaţii Ia sesiunea Marii Adu­ reţinută, spuse : lume pe oare le avem în teptau cititorii. Am privit în
nări Naţionale se numără şi Dumitru — Aici, taţi cei care mun­ rafturi, colectiviştii noştri calendar, Ut prima săptămî-
Nicolae, preşedintele G.A.C. din Plevna, nă din aprilie. Erau prevă­
raionul Lehliu. în fotografie : preşedin­ cesc, citesc! A ltfel nu se găsesc din timp. gata pregă­ zute lucrări la vie, la sec­
tele, discutînd -cu un grup de colectivişti. poate. Ştiţi, pămîntul nos­ tit, pe măsuţa de sub „ca­ torul legumicol. A m scos