Page 12 - Albina_1962_04

S fatul popular regional Cluj a elaborat din
vreme, sub îndrumarea comitetului regional
răspunzînd
un plan de măsuri
de partid,
cerinţelor actuale ale satului colectivist. Fi­
rul roşu al planului d'i măsuri, este : „Con­
tribuţia muncii culturale la consolidarea
economico-organizatorică a gospodăriilor colec­
tive". Se poate spune că planul de măsuri e bogat,
întocmit minuţios, dovedind o bună cunoaştere a n activul celei de a 6-a bri­ Ne aflăm într-o comună unde oa­ -am întîlnit în ajun pe vie
realităţii. El serveşte în prezent ca bază a activi­ I găzi ştiinţifice din regiunea menii dezbat cu aprindere chiar şi L preşedintele gospodăriei c
tăţii cultural-educative ce se desfăşoară în regiune.
Cluj s-a înscris azi cea mai cea mai măruntă problemă care lective din Suatu, luînd
— Ce e nou în activitatea culturală în regiunea pasionantă dintre întîlnirile cu co­ priveşte gospodăria lor, unde fa primire de la Staţiunea experime
dumneavoastră ? lectiviştii. La Suatu specialiştii bri­ prima chemare a consiliului de con- tală zootehnică din Jucu, nucle
— Aş începe cu iniţiativa care s-a bucurat de găzii au fost asaltaţi cu întrebări
cel mai frumos succes. De curînd, s-a încheiat în încă înainte de întîlnirea propriu-
. regiune, teoretic vorbind, concursul : „Cine ştie zisă. Era manifestarea curiozităţii
agrotehnică, cîştigă". Ideea nu este nouă, ci nou şi nerăbdării celor de aici, ştiuţi ca
este numai felul cum s-a aplicat. Au participat oameni isteţi şi harnici, cărora via­ raspundş
la concurs 34.000 de concurenţi, adică toţi cursanţii ţa le ridică la rîndul ei, acum la
care au urmat la invăţămîntul agrozootehnic. Au început de drum, un noian de pro­
fost clasificaţi la faza regională 55, dintre care au bleme. Iar dacă-i adevărat că poţi
fost premiaţi 6; Premii : un aparat de radio por­ cunoaşte adesea frămîntările unui ducere răspund cu sutele (cum s-a viitoarei ferme de porci din ra
tativ, ceasuri, stilouri şi mica bibliotecă agroteh­ om dintr-o singură întrebare, pe ale întîmplat cu lucrările de terasare a Bazna. Cu această încărcătură pi
nică. Cîştigul cel mai mare nu-1 constituie însă pre­ celor din Suatu le-am cunoscut din dealurilor), în comuna în care au ţioasă au pornit-o cu mare gri
miul, ci cunoştinţele dobîndite pe tot timpul con­ întîlnirea aceasta cu brigada ştiin­ apărut în case primele 28 de biblio­ spre sediul gospodăriei colective. !
cursului. Ele se vor concretiza în sporuri de recoltă ţifică. teci personale ale colectiviştilor. întîlnirea cu brigada ştiinţifii
şi în ultimă instanţă în creşterea bunăstării colec­ Alexandru Maneses, aducătorul n
tiviştilor. cleului porcin, a pus întrebare
— Consideraţi, aşadar, concursul încheiat ? „Care sînt trăsăturile rasei Baz
— Nu. Şi la drept vorbind, nici nu s-ar putea. şi ce avantaje reprezintă faţă
Agrotehnica îi călăuzeşte pe colectivişti tot timpul cealaltă rasă Landras?" L i se e
anului. Mai ar fi de adăugat şi marea popularitate plicase încă în ajun la Staţiun
de care s-a bucurat concursul. El va continua tot experimentală. Dar acum el voia
discute problema asta în au-,
tuturor. f
\w m tizează uşor, nu e pretenţios
— Porcul de Bazna' se
aclim
mîncare, cîştigă repede în greuta
• N M U N C A CULTURALĂ Este economic şi indicat pentru
I
gospodărie care îşi înjgheabă aci
ferma de porcine. Gheorghe Fi
tean de la sectorul zootehnic între
CONVORBIRE CU TO V AR AŞA
A U R E LIA M IIIA LC E A , VICEPREŞEDINTA bă : — Cum sprijină statul, gosp
A CO M ITETULUI EXECUTIV dăriile agricole colective tinere pe
A L SFATU LU I PO PU LAR REG IO NAL CLUJ tru cumpărarea de animale, mai
rial de construcţii şi material s
ditor ? Noua întrebare deschide,
şi cea dinainte, ca şi cele care v
timpul campaniei de vară, ca manifestare locală
la căminul cultural. După caz se pot acorda şi urma, ferestre largi spre realităţ
premii celor mai buni, în cărţi agrotehnice, cum­ tinerei gospodării. Onea Teodor, i
părate din fondurile social-culturale ale gospodă­ giner agronom şi profesor de agi
riei colective. Bibliografia o constituie cartea agro­ nomie la Institut, e pregătit. Gc
tehnică indicată, dar mai presus de aceasta în­ podăria colectivă a primit în aci
săşi munca la cîmp pe tot timpul campaniei. an credite în valoare de 450.000 1
— Preocuparea pentru folosirea de forme atrac­
tive în activitatea culturală s-a generalizat în re­ din care se vor cumpăra animi
giune ? de rasă în limita sumei de 380.C
— Mai sînt raioane ca Gherla şi Aiud, unde o 16.000 de volume numără biblioteca din comuna Negreşti-Oaş. Cititorii au, lei, iar din rest materiale de cc
bucată de vreme a stăruit în activitatea culturală pe drept cuvînt, de unde să aleagă. In fotografie: colectiviştii la ora strucţii. S-a început construcţia p
o vizibilă sărăcie de forme, iar mobilizarea colec­ de lectură. mului grajd, care a fost ridii
tiviştilor la cămin a fost îngreuiată tocmai din
această cauză. Era un semnal din masă de care
activiştii culturali din raioanele amintite trebuiau
să ţină seama.
— Ce loc ocupă în planul de măsuri brigăzile
artistice de agitaţie ?
— Aici mai sînt încă multe de făcut. La 800 de
cămine culturale cîte sînt în regiune nu există în
prezent decît 290 de brigăzi de agitaţie. E un de­
calaj care trebuie lichidat grabnic. Pentru spriji­
nirea colectivelor de creaţie au fost întocmite, de
către textieri de la regiune, programe ca : „Taina Gospodăria din Coas se goane. Sînt stăpîniţi şi de rectorul căminului. Aşa-i şi durabile. Uite, şi
milioanelor", „Belşug în gospodăria colectivă", numără printre cele mai emoţie, dar şi de întreaga tovarăşe Dipşe ? putea răspunde daci
„Sporiţi recolta viitoare !“. tinere din regiunea Mara­ răspundere pe care o com­ Viorel Dipşe, directorul întreba. Problema
— Cum stimulaţi însă creaţia proprie a brigăzi­ mureş. 1 se spune „16 Fe­ portă momentul. Păşesc în căminului, se află de faţă stat însă în atenţia
lor artistice de agitaţie ? bruarie“ şi a luat fiinţă în primul lor an agricol, ca- de la începutul discuţiei, nului ca, de altfel şi
— Actualul concurs artistic organizat pe plan jurul acestei date. Vîrsta re-i şi prim ul de existenţă. invitat aici de preşedinte. Directorul de căm
regional are printre altele menirea să activizeze ei nu trece de două luni. „Am pornit-o în viaţă o Dacă faci ochii roată ai să înfăţişează în schirr
colectivele de creaţie şi totodată să mărească mo­ Tînăr e totul aici, şi Vasile dată cu primăvara", remar­ zăreşti laolaltă pe toţi cei pe o consolare, un
bilitatea brigăzilor de agitaţie pe tot timpul cam­ Avram, preşedintele, şi bri­ că poetic un învăţător care din consiliul de conducere program, pe perioa
paniei agricole. gadierii, şi experienţa în face din cînd în cînd fi al gospodăriei ca şi pe cei curs, din care reţinei
— Despre ce alte forme de activitate ne puteţi organizare, absolut tot. Pre­ stihuri la brigadă. din colectivul căminului — Seară culturală
vorbi ? şedintele a fost şi în frun­ Înainte de înfiinţare cîţi- cultural. Tînărul preşedinte grafia savantului P.
— Nu este vorba, cred, de descoperirea unor me­ tea întovărăşirii. „La co­ va dintre colectiviştii de azi a pornit de la început cu — Conferinţă : Ci
tode nemaiîntîlnite, ci de adaptarea creatoare, în lectivă însă e altăceva —i au vizitat gospodăriile co­ un obicei bun. La fiecare ne creştem cop iii;
respectul realităţii şi specificului local, a multor zice el. — Nu se compară lective fruntaşe din raion. şedinţă de consiliu invită — Biografia sav>
metode ştiute ca fiind de mare eficacitate. Un Aşa spun şi ceilalţi. Şi fac Preşedintele a fost la Pău-, pe directorul de cămin, do­ Gheorghe Marinescu
exemplu îl constituie brigada ştiinţifică. întreg nem ijlocit constatarea, pă- Ieşti. vedind că ştie bine rostul
programul brigăzilor ştiinţifice gravitează în pre­ trunzînd personal în esen­ — Ce-ai văzut acolo, to­ căminului cultural. Discu­ — Conferinţă : '
zent în jurul ideii care străbate de la un cap la ţa unor lucruri pe care le varăşe preşedinte ? la zi-ne ţiile pun alături sarcinile muncitori păşesc cu
altul planul de măsuri şi care a călăuzit şi discu­ ştiau mai m ult din descri­ şi nouă, — îl îndeamnă cei­ actuale ale gospodăriei, iar dere în G.A.C. (!?!) |
ţia noastră : „Cum sprijinim consolidarea neînce­ eri. Aşa se explică faptul lalţi. Le-a mai po v :stit o pe de altă parte activitatea na este colectivizată
tată a gospodăriilor colective". Puteţi verifica de că proaspeţii colectivişti dată, dar vedeţi < î în ch­ desfăşurată de cămin în a- spuneam, de două li
altfel personal pe teren. Mîine pleacă o brigadă cutează să scoată de pe a- itele acestea fiece re amă­ ceastă perioadă. Redăm în zile).
la Suatu .. celeaşi pămînturi, ştiute şi nunt al vizitei de atunci rândurile de mai jos crâm­ Şi acum o primă
răsştiute de ei, numai la cântăreşte greu. peie din ce s-a vorbit aici. cluzie : întîlnirea de
porumb, un spor de 15 va- Tinerilor din Coas le-a a- Vasile Avram. — Avem diul gospodăriei a fo:
cordat statul un ifert de 100 de hectare teren slab pentru colectivişti şi
m ilion credite pentru cum­ productiv. Pentru fertiliza­ sebi pentru căminul
părări de vite şi materia­ re vor fi împrăştiate pe ral, despre care pe b-
le de construcţii. Au înce­ fiecare hectar 100 căruţe tiv s-a apreciat că r
put-o, cum e şi logic, cu de gunoi. Colectiviştii au pas cu cerinţele vieţ
construcţiile. Nu mai spu­ toţi vaci acasă şi mult gu­ vorba preşedintelui,
nem ce grabă e aici. Cu noi de grajd. Am început A v ra m : „De lucrat
cit o să le termine mai re­ să-l adunăm, dar pe alocuri tovarăşul Dipşe, da’
pede cu atît mai repede operaţia se desfăşoară ane- vede nicări". Cu cu
vor auzi mugetul vacilor în '. voie. O conferinţă despre lui, preşedintele a
ocoale. Pentru grajd se a- foloasele îngrăşămintelor astfel de esenţial
lege însă întîi locul. C ri­ naturale cred că ar grăbi munca culturală :
teriul: apa şi păşunea a- treaba. cienţă, operativitate.
proape, vîntul să bată din Nicolae Ungur — şeful e- Se poate spune că
flanc... şi altele. . chipei de construcţii. — Am torul căminului cultu
— De unde le ştii, tovară­ , scos din carieră pînă azi 20 Coas are tot ce-şi i
şe Avram ? i de metri cubi de piatră un director de cărnii
— De la Păuleşti, frate. pentru temelia grajdului. tural ! atenţie şi
Nu v-am spus ? Ne-a. dus E musai să terminăm graj­ din partea gospodări
Maria Zidaru peste tot. — dul repede că acuşi vin ani­ lective ; oameni i
Şi se uită din nou în car­ malele. Aş zice că să fie buni la munca in c<
net, dar mai citează şi din popularizaţi fruntaşii la ca şi pe scena cămin
memorie. Noroc că-l ajută scosul şi transportatul pie­ gospodărie tînără ir
bina. Ii îndeamnă pe cei­ trei.
lalţi : — Cînd om mai m er­ avînt şi probleme de
ge în vizită, să-l iscodiţi pe — Ce propui tovarăşe Un­ vat berechet. Ce-i r,
gospodar pînă l-oţi obosi cu gur ? mine de făcut tova
- întrebările. Şi treceţi lotu l — O seară de întrebări Dipşe V i orei ?
în caiet, că-i mai Sigur. De şi răspunsuri sau, mă rog, Să-şi mobilizeze rr
altfel, de treaba asta s-ar altceva. în legătură cu pro­ colectivului şi împre
Brigada artistică de agitaţie a căminului cultural din Romînaş, raionul Zalău. cuveni să aibă grijă şi di­ blema construcţiilor ieftine se apuce serios de