Page 14 - Albina_1962_04
P. 14
Recomandări
pentru
cercurile
de citit
U liţa ce duce spre inima comunei Băleni, raionul Bujor, Broşuri editate
este mărginită- de o parte şi de alta tot cu case noi,
frumoase, învelite cu tablă sau ţiglă, cu geamuri mari
fca să aducă mult soare în casă. In cîteva curţi, în umbra de Consiliul
easelor noi se pitesc nişte coşmelii învelite în paie. Folosesc
j£a magazii sau coteţe. Fostele „case" arată cum au trăit îna- Naţional al
fiite foştii dijmaşi ai moşierilor Donici, Paţica şi alţii. Femeilor.
Dar cum trăiesc şi cum muncesc locatarii caselor acestora
arătoase, femeile care au înveşmîntat geamurile cu perdele albe,
cusute frumos ? Să vedem... Căsătoria, zestrea
şi familia în satul co
însemnări din comuna Băleni
lectivizat.
In perioada de iarnă cursurile agrotehnice erau locul unde
se adunau mai multe femei. In două cercuri au fost înscrise Al meu,-al nostru-
250 femei. dintre care 160— 180 au avut frecvenţă bună.
Chiar şi această cifră arată interesul femeilor din Băleni pentru Pe măsura sporirii
ştiinţa agricolă. „Fiindcă noi, tovarăşe, nu mai credem în mi producţiei în g.a.c- cresc
nuni, ci în munca noastră şi în puterea ştiinţei" — mi-a spus
Ioana Milea, o colectivistă fruntaşă cu 160 ziie-muncă în 1961 şi veniturile noastre.
şi cu retribuţii suplimentare pentru munca de calitate.
O contribuţie la formarea şi consolidarea încrederii în ştiinţă
şi în muncă a avut-o şi o femeie harnică, cunoscută de toţi în Să educăm copii
comună : profesoara de ştiinţe naturale, Maria Toma. De vreo cinstiţi, curajoşi, devo
şase ani ea este lectoră la cursurile agrotehnice şi face parte
din colectivul de conferenţiari. Şi anul acesta a condus un curs taţi patriei socialiste.
agrotehnic, format numai din femei. Cursurile au fost animate
mai ales atunci cînd era vorba de problema valorificării unor
terenuri neproductive. în lecţia despre sol, de ţSildă, lectora a Asigurarea igienei
avut de dat răspuns la multe întrebări privind structura soiu
lui şi problema valorificării terenurilor degradate din comună. locuinţei — izvor de
Lucrurile sînt de înţeles. In comună multe terenuri sînt im sănătate.
proprii pentru cultura cerealelor, şi încă din 1957, un an după
ce comuna a fost colectivizată, a început aici o vastă acţiune de
terasare. La munca aceasta au muncit din răsputeri şi femeile S De zece ani activează M aria Ion în cadrai cănA-
din amindouă colectivele existente la Băleni. Zoiţa Crăciun, | ţiului cultural din comuna Gliganul de Sus, m»-
Sanda Condurache (260 zile-muncă), Gherghina Stavăr, Geor- • ionul Cafteşti — Argeş.
'geta Călmuc (230 zile-muncă), Gherghina Damian şi multe alte
femei, încrezătoare în minunile care le poate făuri munca unită,
şi-au adus contribuţia la opera de corectare a naturii. Acum, • ■ ■ ■■tHMHIIINHtlIMMMM
pe dealul zis Bălţă ţoi, cresc şi dau rod via tînără şi pomii fruc
tiferi. In amindouă gospodăriile s-au terasat 43 hectare teren
care au fost plantaţi cu viţă nobilă şi pomi fructiferi : vişini,
caişi, meri etc. De pe urma viei pe rod, în anul 1961 cele două
Jrti, mai interesante, cînd a venit vorba de terasări, de viţă de DrmmimU Ilenei Churicu&ă
.colective au realizat venituri de peste jumătate de milion lei.
Iată de ce, lecţiile tovarăşei Toma au devenit cu mult mai
yie, de pomi. Cu atît mai mult cu cît în acest an noi terenuri
Neproductive vor fi terasate pentru vii şi livezi.
D e cîte o ri n-a auzit Elena C hiricuţă ros In farfurioara de porţelan alb, dulceaţa
Oaspete obişnuit la cursurile Măriei Toma a fost şi preşedin
tele uneia din gospodării, Alecu Crăciun. Vizitele lui n-au fost, tit cu d ra g ; „P o ftiţi în casă, tovarăşă b i de gutui e îm bietoare.
'desigur, de curtoazie, ci au avut scopul bine determinat de a bliotecară". Sau „P o ftiţi în casă, tovarăşă — G rozavă dulceaţă. Să ne spui reţeta
ajuta la lămurirea unor probleme ce privesc gospodărirea co deputată", „P o ftiţi în oasă, tovarăşă preşe la cercu l gospodinelor.
lectivei. Iată de pildă, la lecţia „Dezvoltarea economică şi orr dintă"- B ibliotecara, deputata comunală, — V ă spun, cum de nu. Să ştii că şi m ie
ganiza lorică a G.A.C." el a vorbit despre importanţa fondului preşedinta com itetu lu i fem eilor din com u m i-au folosit cunoştinţele căpătate acolo.
de bază, a averii obşteşti pentru prosperarea continuă a gospo nă are de făcut ziln ic m ulte drumuri. De Şi cînd am tăiat porcul, şi cînd am pus
dăriei. „Poate că au fost unii care au socotit că valoarea zilei- obicei, în vizite le e i îndeplineşte sarcini
muncă (în bani şi produse se ridică la 20 lei) ar fi cam mică. gogoşarii, şi bulionul, şi castraveţii.
Dar oare noi am fi ajuns aici dacă împărţeam tot venitul la ce ţin de toate cele trei funcţii. Lasă o — A i auzit ? Nevasta lu i Toader Pintilie,
zile-muncă ? Fără îndoială că nu“. Şi preşedintele explică pe carte, m obilizează fem eile pentru vreo a- lAlexandra, a luat landou pentru copii.
îndelete că cei peste 2 milioane lei fond de bază ai gospodăriei dunăre a fem eilor sau pentru muncă vo — Bine a făcut. Şi nepoţica mea doarme
sînt chezăşia înfloririi ei viitoare, că numai sporind continuu luntară. în tr-u n pătuc cum ta-su n-a avut niciodată.
averea obştească se asigură şi colectiviştilor un trai din ce în Iubeşte aceste drum uri pentru că e in-
ce mai ridicat Conducerea gospodăriei s-a îngrijit şi de con Pe fiu l ăsta al meu l-am purtat cu m ine
strucţiile necesare pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Ast tîm pinată cu bucurie. „C e ne-ai adus, peste tot, cînd era m ic, ca pe un pui de
fel, s-au construit 4 grajduri a cîte 60 capete şi imul de 120 ca tovarăşă bibliotecară . sălbăticiune■ O ch ii Rozei Caval se îndreptă
pete, asigurînd celor 359 de bovine adăposturi bune. S-au mai — V-am mai adus prieten i de nădejde. cu m îndrie spre fotografia din cadra. îl
construit, de asemenea, o maternitate şi o îngrăşătorie de porci, Cărţi- reprezintă pe fiu l cel mai mare, tractorist
puierniţe, magazii. „Bogăţia pe care o avem azi în mîinile La F iorica Radu, la N icu lin a Crăciun, la fruntaş, deputat raional. „C o p iii noştri„
noastre (în cele două gospodării numai fondul de bază ajunge n -o r mai şti ce-i amarul. T o ţi şase ai mei,
la aproape 4 milioane şi jumătate) construcţiile gospodăreşti pe Ţinea Ceancă, la M aria H îrjan, peste tot sînt oam eni Ia casele lor. Da' ce-ţi spun eu
care le-ani făcut — şi pe care le vom face — a spus preşedin unde sînt ce rcu ri de citit, se în grijeşte să dum itale, că doar şi dumneata ai şase şi
tele, ne fac să fim încrezători în viitor. Cu cît vom spori averea ajungă m ereu că rţi noi. A cerut pla
noastră comună, cu atît va creşte şi bunăstarea fiecăruia". nurile de producţie de la gospodării, le-a cum ai fi putut să-i ţii pe toţi la şcoli de
Colectivistele ştiu aceste lucruri din experienţă proprie. Cele m u ltiplicat şi le-a dat responsabililor. C ăr n-ar ii lost regim ul nostru î
aproape 400 de case noi, mobilele noi, hainele noi, bicicletele, ţile pe care ie recom andă la cercuri sînt ...La Ioana M ilea e pus războiul de ţesut-
lumina electrică, toate au apărut pe măsură ce creşteau cifrele în strînsă legătură cu munca pe care o — Pină ieşim la cîm p zoresc să m întui
în registre. Totuşi, cursantelor le făcea plăcere să-l asculte pe îndeplinesc cei din cerc. La tam ilia H îr treaba.
preşedinte. Asta nu înseamnă că nu i-au pus întrebări. I-au
pus. In legătură cu planul de producţie, cum e cu brigăzile per jan a lăsat o broşură despre cultura roşii C e m inunate scoarţe, cu verturi, carpete
lor, in alte părţi broşuri despre plantarea ştiu să ţeasă fem eile din Băleni. Un cîm p
manente, cu evidenţa muncii şi altele.
p om ilor fru ctiferi, creşterea păsărilor, cum în treg de flo ri se deschide sub m îin i har
Şi pentru că tot sîntem la capitolul întrebări, să punem şi noi
se obţin 5.000 kg. de porum b boabe Ia hec nice. E de m irare numai, că la diverse e x
una. Cum se face că în două gospodării, cu atîtea femei har tar în culturi neirigate şi altele. p oziţii de artă populară nu s-a trim is n i
nice, nu există nici o femeie brigadier, sau şefă de echipă ? Iubeşte aceste drum uri, fiindcă în case m ic de aici.
vede bunăstare.
E. MARTON :— A i văzut, tovarăşă C hiricuţă, ce m i-am
— Bună ziua, tovarăşă Caval. C e mai luat ? Iţi place faţa asta de plapum ă ? N ouă
ia ci ? rin duri de haine de stofă am. Şi-a luat şi
— Bună ziua, tovarăşă C hiricuţă. V in o M aria Stavăr şi altele, că am văzut nvutte
să vezi ce m i-am luat. fem ei la magazin. A cu m mă gîndesc să iau
Şi colectivista Roza Caval îi arată m ate aragaz.
rialul nou de rochie. E un m aterial în flo
— Păi bine, bine, tovarăşă toana, dacă
rat. A cu m inim a îi e luminoasă şi roch iile
tot cum peri şi cum peri, va trebui să-ţi
frumoase i se potrivesc-
strici casa a doua oară. Vorbeşte satul :ă
— In tinereţe n-am avut. Slugă am fost ţi-ai refăcut o dată casa nouă, că nu-ţi în
la D onici. De la 7 ani am început slugări- căpea m obila.
tul, dumneata doar ştii.
— Da' ce crezi. Să aibă lata mea casă
Desigur ştie. D e 49 de ani e la Băleni mai frumoasă ca m ine ?
şi-şi aduce bine am inte că a fost o vrem e F em eile rid cu poftă şi mai vorbesc o -
cînd în treg satul m uncea din greu ţa m o
ieacă de M ârgârinta lui Oprea care „ţii
şieri şi chiaburi. Îşi roteşte och ii prin o-
m inte, s-a lăm urit mai greu să intre în co
daie. M obilă frumoasă, palul acoperit cu lectivăl zicea să o ias în pace cu sărăcia
cuvertură nouă, cearşeaiul cu co lţi, luceşte ei- A cu m l-am văzut pe fiul ei, pe G heor-
de albeaţă. A iară sint întinse rute ia us
ghe, cu m o to cicle tă ". Şi vine vorba de
cat- Len jerie de mătase milaneză. Unde
G eorgeta Călm uc, care în prim ăvară în
s-a mai pom enit aşa ceva în casa unei ţâ- cepe construirea casei, şi de altele, cîte:
rănci ? Pămînt pe jos, peticare pe laviţe, o
şi-au cum părat, cîte au de gînd să facă.
strachină pentru toţi, o oală de păm m t
De, ca fem eile în tre ele. Dar în vorbele
pentru ciorba de borş, cîteva scaune de
lemn şi o masă negeluită, o cămaşă şi o acestea e numai părere de bine că toată
com una se ridică la lumină. N um ai m în
fustă de cînepă — cam asta văzuse ea
d rie pentru calea aleasă, arătată de partid-
înainte în cele mai m ulte case ţărăneşti.
Tinerele mame din comuna Comăneşti, regiunea Suceava, as Calea belşugului, calea co le ctiv e i.
cultă cu atenţie sfatul doctoriţei Maria Nicolvn privind îngri — Serveşte o dulceaţă, tovarăşă C hi
jirea celor mici. ricuţă. E. ABRAHAM
