Page 15 - Albina_1962_04
P. 15
V m t u & l u r i d e a ţ u lm *
I Pe harta politică a lum ii acestui „ajutor" pot fi întîl- scutul de nădejde al dezvol- '
I Se ştie cidentală. In Iran, „ajutorul" naţionale, cînd imperialiştii *
independente
tării naţionale
nite atît în presa ţărilor „a-
> apar an de an noi
state
a popoarelor eliberate"
'
jutorate", cit şi în presa oc
r independente
inter- ,
în actualele condiţii
>
Prpclamindu-şi indepen-
american a determinat.
po
> denţtţ, noile state au de fă-
duc o politică neocolonialistă
trivit expresiei ziarului „Bam-
î cut jfpţă înapoierii
econo-
Înrobească
prin care vor să
shad", ca bogaţii să fie mai
) mied rămakă moştenire din
tinerele state oferindu-Ie „a-
bogaţi, iar săracii mai săraci.
) anii* pndel'ungaţi de
opri-
jutor": legat de condiţii poli
„Criza economică a atins a-
c mare colonialistă.
de
i doari că în timpul exploa-
eliberare naţională de
iranian „Ajang".
iar
ziarul-
) tării ■ coloniale, stăpinii din
lagărul socialist, printr-o co
„Situaţia fi
„Donya" scria :
( metropolă nu se îngrijeau pogeul" — subliniază ziarul tice, sprijinirea mişcării către Specialişti sovietici lucrind alături de muncitorii indieni ta 6
> de fel de dezvoltarea teri- nanciară din ţară este atît laborare economică tot mai sondă din Ankleşvara (India!
) toriilpr pe care pretindeau de gravă, incit lucrările de largă, are • însemnătate deo
( că le „civilizează" ici. dim - construcţii au fost pretutin sebită. Colaborarea economică ne constructoare de maşini şi R.A.U. eu ajutorul Uniunii So
a statelor socialiste cu ţările
> potripă, le menţineau in- deni sistate. Guvernul nu dis care şi-au cucerit de curînd de prelucrarea metalelor, 15 vietice este fără îndoială ba
) tr-o stare de cruntă mize- pune de bani nici măcar pen întreprinderi petroliere şi chi rajul de la Assuan, eare re
S rie şi înapoiere. tru a termina construcţia independenţa naţională gră mice, circa 20 de mari centra prezintă realizarea unui vechi
le electrice etc.
beşte dezvoltarea acestor ţări,
Tocmai, de aceea, acum, unor spitale". duce la creştere» forţelor pro în India a fost construită • vis al poporului egiptean.
(( eînd au devenit indepen- Evident, Iranul nu este un gresului, uşurează lupta lor uzină metalurgică cu o capa RECUNOŞTINŢA
de
în Vietnamul
caz izolat.
( dente, aceste state au ne- Sud, „85 la sută din ajuto pentru un viitor mai bun. în citate de 1.000.000 de tone de Mărturii ale recunoştinţei
POPOARELOR
I să înlocuiască nomic propriu-zis" — (revista slab dezvoltate datorită aju 2.500.000 de tone). De aseme popoarelor faţă de acordarea
dezvoltarea
pentru
> voie,
treprinderile şi obiectivele in
oţel pe an (în viitor producţia
spre
rul american
a mers
ajutor
( lor economică, de
dustriale construite în
ţările
la
ridica
se
acesteia
va
bugetul militar şi numai
15
S din partea altor state mai
la sută pentru ajutorul
eco
de ajutor de eătre
Uniunea
) dezvoltate. Profitind de a-
torului Uniunii Sovietice con
nea, tot în India se construiesc
şi
Sovietică vin din numeroase
stituie baza pentru dezvolta
( ceasta stare de lucruri
mari uzine pentru construcţia
„Esprit").
ţări. Astfel, eminenţi oameni
S urmărind
rea ulterioară de sine stătă
grele,
de maşini
utilaj
de
) vechile puteri colonialiste
de stat din Africa şi-an expri
toare a economiei acestor ţări.
Un alt aspect al caracteru
electrotehnic greu, de instru
( jj să-şi instaureze domina-
lui prădalnic al „ajutorului"
mat in euvinte calde recu
utilaj
In prezent Uniunea Sovietică : mente de precizie, de
5 (io economică, imperialiş
a incheiat acorduri cu privi
ti mul
de Uniunea Sovietică atît pe
economică
american
re la colaborarea
brici de înnobilare care vor
ţările „ajutorate", sînt
obli
tărîm diplomatic pentru apă
gate să plătească o adevărată
în blană
asigura extracţia şi prelucra
U lup înveşmintat apare ca american reiese din faptul că şi tehnică cu 20 de ţări slab minier, centrale electriee, fa noştinţa pentru ajutorul dat
jj de oaie, plasînd tinerelor armată de funcţionari trimişi dezvoltate din punct de ve rea a 2.200.000 de tone de căr rarea independenţei naţionale
state „ajutorul" său. In de S.U.A. să controleze felul dere eeonomic din Asia, A fri bune pe an, două rafinării de a tinerelor state, cit şi pentru
<< schimbul dolarilor oferiţi, în care sînt folosite fondu ca şi Ameriea Latină. U.R.S.S. petrol cu o capacitate totală consolidarea independenţei lor
celor „ajutoraţi“ li se im rile. Ziarul „Voice of Ethio- a acordat acestor ţări credite de 4.000.000 de tone de ţiţei economice. „Este neîndoielnic
it pune politica americană. pia" care apare la Addis- în valoare totală de peste două brut, fabrici de medicamente că ajutorul cel mai însemnat
Abeba scria în legătură cu miliarde de ruble noi. etc. care va permite să ne orga
CUI FOLOSEŞTE aceasta: „în ultimii 10 ani Cu ajutorul Uniunii So Uniunea Sovietică acordă a nizăm şi să ne dezvoltăm eco
„M Ă R IN IM IA - S.U.A™ s-au dat Ethiopiei o sută de nomia, adică baza indepen
milioane de dolari ethiopieni denţei noastre provine din
Se ştie că S.U.A. duc faţă (2,5 dolari ethiopieni *= 1 do partea U.R.S.S." — a declarat
de acele ţări din America lar S.U.A.). Dar aproape ju preşedintele Guineei, SekU
Latină. la cîrma cărora se mătate din această sumă s-a Ture, adăugind : „Apreciem
află guverne vîndute mono plătit specialiştilor americani, colaborarea care s-a stator
polurilor yankee, o politică sub formă de salarii grase. nicit între tînăra noastră re
colonialistă. 12 ţări din Ame Aşadar, Ethiopia primeşte cu publică şi U.R.S.S. ca o con
rica Latină, care au încheiat o mină banii, iar cu cealaltă tribuţie botărîtoare la întări
cu S.U.A. acorduri bilaterale îi înapoiează americanilor". rea independenţei noastre *
cu privire la „apărare şi a- Preşedintele Ghanei, Kwame
jutor reciproc", cheltuiesc a- AJUTOR EFICIENT Nkrumah, referindu-se la con
proximativ 9—10 dolari „pro ŞI DEZINTERESAT tribuţia adusă de Uniune^
prii" pentru fiecare dolar Sovietică la dezvoltarea ţa
primit din partea S.U.A. în Relaţiile ţărilor socialiste rilor independente din Africă,
contul „ajutorului" militar. eu celelalte ţări sînt pătrunse a declarat: „Dacă n-ar f i
Anul trecut, S.U.A. au lan de spiritul adevăratei egalităţi fost Uniunea Sovietică, miş
sat un program special de şi prietenii. carea anticolonială din A fr%
„ajutorare" a Americii Lati O dată cu dezvoltarea im ca ar fi fost Înăbuşită cd
ne, denumit demagogic „A - petuoasă a sistemului mondial Uzina de reparat automobile din Djangalak (Afganistan) con cruzime".
lianţa pentru progres". în socialist în ale cărui ţări se struită cu ajutorul U.R.S.S Comparaţia se impune : aju
cadrul căruia, oferind dolari, află la putere clasa muncitoa torul imperialist apare iU
S.U.A. vor să împingă aceste re, creşte şi ajutorul dat po vietice, în ţările înapoiate jutor Republicii Arabe Unite toată hidoşenia sa ea un in*
ţări la o agresiune împotriva poarelor care luptă pentru în din punct de vedere economic, în construirea a circa 100 de strument de înrobire a popoa
Republicii Cuba. tărirea independenţei naţiona se construiesc circa 350 de întreprinderi industriale şi alte relor, in timp ce ajutornl sta
Caracterul prădalnic al pla le. „Sistemul socialist — se întreprinderi industriale şi obiective, printre care uzine telor socialiste contribuie la
nului de „ajutor1* imperialist arată in Declaraţia Consfă alte obiective importante pen metalurgice, constructoare de consolidarea independenţei
„Alianţa pentru progres" re tuirii reprezentanţilor parti tru economia naţională, prin maşini, de prelucrare a petro eueerHe şl ia deavoltarea eco
iese din faptul că Washingto delor comuniste şi muncito tre care 30 de întreprinderi lului, de produse chimice, nomiei tinerelor state.
nul urmăreşte nu numai să reşti de la Moscova din no în industria metalurgică, m i centrale electrice etc. Cel mai
recupereze cele 20 de miliar iembrie 1960 — a devenit nieră şl carboniferă, 20 de uzi- important obiectiv construit in
de de dolari promise ţărilor
latino-americane în decurs de
zece ani, ci să obţină şi mari Rangoon — capitala Birma- său de pămînt, nu le poate
profituri. S-ă calculat că, niei — zgomotos oraş portuar, face. Viaţa este deosebit de
dacă mărfurile trimise de centru economic şi cultural grea. Cînd soseşte anotimpul
S.U.A. în ţările latino-ameri al ţării, întîmpină pe orice ploios, începe parcă o nouă
cane ar fi vîndute cu 10 la vizitator cu... căldură. Era în viaţă : pămîntul se va îm
sută mai scump decît mărfu ianuarie şi temperatura atin biba cu apă, va creşte o nouă
rile similare din alte ţări, gea, în cursul zilei, 40 de de costumele lor naţionale. recoltă. Suprafaţa Birmaniei
monopolurile nord-americane grade. Bărbaţii ca şi femeile poartă este de 677.000 km.p. Pămîo*
ar realiza anual aproximativ în orice punct al capitalei fuste dintr-o ţesătură subţire, tul ar putea hrăni din belşug
două miliarde de dolari, adică Birmaniei te-ai afla, zăreşti de dhum foarte comode pentru clima cele 20 milioane de locuitori.
exact suma dată în cadrul săgeata aurită a pagodei Swe- locală. în general ei respectă Dar majoritatea ţăranilor au
„Alianţei pentru progres" ; dagon, care domină oraşul de obiceiurile şi tradiţiile. pămînt puţin sau de loc, fiind
dar mărfurile trimise de la o înălţime de 100 de metri. nării şi întreprinderi pentru ★ obligaţi să-l ia în arendă. Nici
S.U.A. se vînd cu 30 la sută Ea poate fi zărită atît ziua prelucrarea orezului. Pe stră Birmania şi-a cucerit inde unelte nu au. Ei lucrează pă
mai scump în America Lati cit şi noaptea, căci după apu pendenţa în 1948, după dece mîntul la fel ca şi acum cîte-
nă, decît în alte ţări. sul soarelui pe pagodă se a- zile sale se întîlnesc diferite nii de luptă. Independenţa a va secole.
epoci — vechiul se îmbină cu
prind şiruri de becuri electri noul. Dis-de-dimineaţă oraşul fost plătită cu sînge. La mu In Birmania, recoltele de
B O G A ŢII — M A I BOGAŢI, ce. O legendă spune că pago se trezeşte în zgomotul negus zeul naţional de la Jubilee orez hotărăsc nu numai bună
SĂ R Ă C II — M A I SĂR ĂC I da a fost construită cu 25 de torilor ambulanţi, care fac re Hali am văzut un chipiu mi starea celor mai mulţi ţărani,
secole în urmă, pe o temelie litar şi o manta, ciuruite de ci şi situaţia financiară a ţă
Oriunde s-a infiltrat, „aju alcătuită din opt fire de păr clamă mărfurilor kw.
torul" S.U.A. s-a transformat ale Iul Buda. 1 ★ gloanţe. Ele au aparţinut e- rii. Orezul este principalul
roului naţional al ţării, gene
articol de ' export, care
dă
î.ntr-un instrument de înro De jur-împrejur, clocoteşte In timpul zilei, locul prefe ralul Aung San, care a con ţării 80 la sută din valuta ne
bire. Mărturii asupra rezul viaţa pestriţă, zgomotoasă şi rat al locuitorilor capitalei dus mişcarea anticolonialistă cesară construirii noilor între
tatelor nefaste ale aplicării
multilaterală a unui oraş Birmaniei sînt împrejurimile a poporului birinan. El ă fost prinderi. Dar, din cauza con
mare, cu fabrici textile, rafi- lacului Inya. Pe strada Pro- asasinat în urma unui com curenţei griului american,
me Road, care dă spre lac, plot pus la cale de autorită care este vîndut uneori îa
pe aproape o jumătate de ki ţile coloniale britanice. preţ de dumping, orezul bir
lometru, se întind clădirile „Vedeţi unde răsare soare man întîmpină dificultăţi
Universităţii din Ragoon, că chiar pe pieţele sale tradiţio
minele studenţeşti şi vilele le ? — întreba lordul Dahlau- nale. Relaţiile cu ţările so
zi, guvernatorul englez al In
profesorilor. Toate clădirile diei, delegaţia care i-a solici cialiste. care vînd Birmaniei
sînt unite prin galerii acope tat să restituie Birmaniei ve utilaj industria] şi cumpără
rite, ca o pavăză împotriva chea ei capitală : Rangoonul orez. au îndreptat întrucîtva
soarelui sau a ploilor. Acolo — ei bine. atît timp cit situaţia.
învaţă 9.000 de studenţi ve soarele va răsări, deasupra Şi după proclamarea inde
niţi din toate colţurile ţării. pendenţei, ţăranul birman a
Rangoonului va flutura stea
Seara, pe străzile oraşului gul englez". dus o viaţă grea. Ce-i drept,
este mare aglomeraţie. La în Steagul britanic nu mai flu arenda s-a micşorat, unii
tretăierea străzilor centrale ţărani au obţinut credite.
Sule Pagoda şi Bogybke, de- tură însă. de mult, deasupra Unii din cei care nu aveâjl
Dar
Rangoonului.
urmările
abia îţ5 tragi sufletul. Aici dominaţiei colbniale engleze pămînt au obţinut cîte Sn
sînt peste zece cinematografe. n-au putut fi încă lichidate. mic petic. Dar în cele mai
Biletele mai scumpe sînt cele multe cazuri, hrana ce#W
de la balcon, deoarece acolo - f.,- . . - , ★ care muncesc pămîntul estte
te afli în apropierea ventila Pentru ţăranul birman apa tieindcptulStonre. Ţăranul bir
toarelor' care, cit de cit, îţi are o mare importă'nţă. :‘ fn man trăieşte' cu speranţa' In
oferă o adiere de aer răcoros anotimpul secetos rîurile scad,
în baia de căldură din inte pămîntul se usucă. Sînt ne tr-un viitor m ai bun.
rior. cesare mari lucrări ele iriga
Uirngftnii sînt loarte pnindri ţie, dar ţăranul, cu peticul N. P L O P E A N »
