Page 16 - Albina_1962_04
P. 16

r
                                                                                                                                       __________ /











                    A     g    r    o    n    o    m    u    1

                Vreau  să-t  văd  pe  agronomul  colectivei  din  Cîmpie,
                Să-l  întreb  cum  se  prezintă  tînăra  gospodărie —
                Cum  e  pregătit  terenul  pentru  primele  culturi,
                De  s-a-mpiedicat  băltirea  apei  pe  semănături  —
                Cum  stă  cu  tăvălugitul  la  cultura  ..descălţată',
                Gunoirea  pe  tarlale  dacă  este  terminată  —
                De  s-au  luat  măsuri  concrete,  aplicate  cu  folos
                La  combaterea  .în  faşă"  a  gindacului  ghebos  —
                In  sfirşit,  atîtea  lucruri  de  o  importanţă  clară
                                                                          f—  Alo,  raionul?  Cu  tovarăşul  inginer  agronom...  vrem   să-i  cerem   un  sfat!
                Ce  asigură  succesul  m uncilor  de  primăvară...        *—  Da,  sînt  aici...  spuneţi.
                —  Agronomul ?  mă  întreabă  paznicul M arin  Boghici ^                                                         (Desen  de  C.  CRĂCIUN)
                Poţi  să-l  cauţi  mult  şi  bine,  da’  să  ştii  că  nu-i  aici I,
                Intrigat  de  astă  lipsă,  vreau  să-l  văd  pe  preşedinte,
                Ca  să aflu  că  fusese  cu  o oră  înainte.                                                                  ce-i  contra,  rîde  noru-sa.  —
                 în  biroul  de  alături  dau  în  fine  de  contabil,                                                        Bine,  mamă,  cum  crezuşi  una
                                                                                                                              ca  asta ?  Ne  despărţim,  cum
                Un  băiat  dintr-o  bucată  şi  în  plus  foarte  amabil  —*          CUMttN 4COK0                            s-ar  zice,  în  sensul  că  eu  ră-
                Şi  îi  spun.  cu  ton  de  glum ă : —  Vă-ntreb  de  la om  la  om 2                                         mîn  la  Merişor  şi  Nicu  co­
                Nu  cumva  este  p-aicea..j  inginerul  agronom 7                                                             boară  la  staţia  următoare  —
                                                                        —   Da  ce  faci  acolo,  Ni-   . ne-am  despărţit.  Uite  şi  pe   la  Ciucureanca.  Da'  toată  dis­
                —  Agronomul ?  îmi  răspunde  omul  cifrelor,  uim it  —»
                                                                      cule ?                      Tincuţa.  Da'  ce-i  cu  voi ?  tanţa  între  aceste  comune  nu-i
                N u-l  văzui  de  două  zile  —  foarte  greu  e  de  găsit!  —   împachetez,  mamă.  Mîi-   —  Păi  nu  ţi-a  spus  Nicu ?  decît  vreo  şase  kilometri.  Şi
                —  Foarte  greu,  azi,  cind  prezenţa-i  e  atît  de  necesară,   ne  plec.        —   Ba  mi-a  spus   el   mie   ca  să  fii şi mai  bine  lămurită
                Cînd  sîntem  la  începutul  muncilor  de  primăvară  —i   —•  Şi  Tlncuţa ?      ceva,  da'  să  ştii  că  eu  sînt   află  că  am  cerut  şi  noi  să  fim
                                                                        —   Pleacă  şi  ea.       contra !                    repartizaţi  în  două  gospodării
                Tocmai  azi.  cind  e  nevoie  mai  m ult  de  prezenţa  sa,
                                                                        ‘—■  Adică  plecaţi  împreună.  —   De  ce  să   fii   contra,   colective,  pentru  ca  toate  cu­
                Să  nu  fie  el  aicea ?  Şi...  se  simte  bine-aşa ?
                                                                       —   Plecăm  împreună,  da’  pe   mamă ?  Dac-ai  şti  ce  bine  o   noştinţele   noastre  să-i  ajute
                —  Ei l...  contabilul  oftează  privind  galeş  către  mine,  drum  ne  despărţim.  să  fie.                 pe   colectivişti  la  realizarea
                E  cu  ochi  şi  cu  sprîncene  că...  se  simte  foarte  bine l  —   Cum  aşa ?    —   Şi-mi  spui  toate  astea  de   unor  recolte  cît  mai  bogate.
                                                                        —   De  comun  acord.                                 Doar  sîntem   ingineri   agro­
                —  Şi  cînd  îl  vedeţi  adică,  n u -i  spuneţi  nim ic  măcar 7,                parc-ai  fi  apucat  Luna  de  pe
                                                                        —   Ia  mai  lasă-mă  pe  mine   cer !  Halal  de  însurătorile  din   nomi,  mamă,  şi  acum  —  mai
                <—  Ce să-t spunem, cînd p-aicea îl vedem destul de rar 7,  cu acordul. De ce v-aţi  certat ?  ziua  de  azi !  Nici  doi  ani  îm­  mult  ca  oricînd  —   e  nevoie
                 —  Hm !  Zic  eu—poftim  ce oameni I... şi pe urmă să-mai miră   —   Da'  nu  ne-am  certat  de   pliniţi...  de  prezenţa   noastră  pe  o-
                Cînd  se  văd  că  sînt  „clienţii“  paginilor  de  satiră I  Ioc.  Doar  îţi  spusei  că-i  prin   —   Nicule,  ce  i-ai  spus  ma­  goare.  Acum  înţelegi ?
                                                                      bună  înţelegere.                                        —  Şi  eu   care   credeam...
                —  Da’  de  ce ?  zîmbeşte-acesta  cu  un  calm  desăvîrşit.                      mei ?
                                                                        —   Bine,  o  să   vină  nevas-   —   I-am  spus  că  ne  despăr­  zise  bătrîna   înseninîndu-se.
                i—  Păi  nu  spui că  agronomul foarte  greu  e  de  găsit 7,
                                                                      tă-ta şi vorbesc eu şi cu ea.  Da   ţim  pe  drum,  da'  fiindcă   nu   —  Dar  dacă-i  vorba  aşa,  a-
                —  Ei,  şi  dumneata  de  colo ! zise  el  rîzînd  din  nou —>  să  ştii  că  nu  faci  bine   ce   m-a  lăsat  sâ-i  explic  în   oe   flaţi  că  sînt  şi  eu...  de  comun
                Cînd  am  spus  că  nu-i  aicea...  nu-i,  adică,  în  birou  faci.  Şi  eu  am  fost  tînără  şl   constă  „despărţirea"  noastră,   acord  cu  voi !
                Şi  mata  te-ai  dus  cu  gîndul... nu,  el n u -i de  acest  gen —*   poate-am  mai  avut  cîte-o  ne­  ea  crede...
                Agronomul  Eustaţiu  nu-i  aici...  e  pe  teren !    înţelegere  cu  taică-tu,  da'  nu  —   Aaaa !...  acu-nţeleg   de  B.  FLAVIU
                                                   y.  FILIMON






















                ‘—  Cît  fac  două  tractoare  plus  încă  unu 7.        —   Dar  cîfi  tractorişti  sînt  in  brigada  voastră ?
                —   O  herghelie  de  135  cai  putere !...
                                                                         ■—  Numără  şi  dumneata  fotografiile I
                                    (Desen  de  T,  PALL)                                                                       (Desen  de  C.  CRĂCIUN)


                            UMOR               SQVlETtC  j



                —  Salut,  doctore !      tisit  de  loc. 'Âtîta numai  că  în   de  G.  RILKIN    —  Şi  căsuţa  cu  acoperişul   e  fost  sat.  Cum  cobori  din
                —  Salut,  salut,  scumpule!   staţia  de  taximetre  erau  în­                   de  stuf ?                  mfetrou,  vezi  în  stînga  un  oraş
              Cum  te  simţi,  Boris  Petro-   totdeauna  maşini  puţine.  Iar                      —  A    fost   făcută   pentru   minunat,  iar  în  dreapta  un
              vici ?                      pînă   la  staţia   troleibusului   —  Just.            turnarea  unui  film  istoric.  şantier  uriaş.  Am   mers  acolo
                —  Acum   mă   simt   bine.   aveam  de  mers  destul  de   —   Am   scris  la  Kojuhovo.   —  Dar   cu   „miroase   fîn   cîteva  zile  la  rînd.  Mă  uitam
              Ba  chiar  foarte  bine.  Dato-  mult.                  Prietenul  mi-a  răspuns  că  pot   luncă ?“ .          cum  se  ridică  acest  nou  raion
             ^rită  sfaturilor  dumitale.   —  Nu   mai  pricep  nimic.  să  vin.'  I-am  telegrafiat:  „M i­  —  Miroase,  miroase.  Numai   al  Moscovei  şi  mă  simţeam
                —  Dar  ce  te-am  sfătuit  eu,   Boris  Petrovici.  Unde  zici  că   roase  fîn  luncă  întrebare".  El   că  acum   lunca  e  destul  de   foarte,  foarte  bine.  Zău,  doc­
              că  nu-mi  aduc  aminte ?   ai  stat ?     1            mi-a  răspuns:  „Miroase  excla­  departe  de  Kojuhovo.  Şi  cum   tore,   leacul   ăsta   e  foarte
                —  Să  plec  la  ţară.  Să  stau   —  La  etajul  cinci.  maţie".  Şi  m-am  dus;_  Cum   îţi  zic,  după  ce  am  stat  o   bun.
              o  lună  în  sinul  naturii.  —  Intr-un  sat ?         am  ajuns,  ce-mi  văzură  ochii?   vreme,  mi-am  adus   aminte   —  Dar  cum  rămîne  totuşi
                —  Şi  ai  stat  mult ?     —  Păi  da.  Nu  de  mult  acolo   O  căsuţă  prăpădită,  acoperită   de  sfatul  dumitale  cu  sînul   cu  sfatul  meu ?
                —  Treizeci  de  zile.    era  încă  sat,  acum  e  un  nou   cu  stuf.           naturii.                     —  Sfatul  dumitale  nu  l-am
                —  Unde ?  Sper  că  undeva   raion  al  Moscovei.  Cu  clădiri   —  Ce  splendoare !  Şi  cu  ce   —  Foarte  inteligent !  uitat,  doctore.   Tot   căutînd
              departe  de  zgomotul   oraşu-  înalte,  străzi  largi,  magazine,   se  ocupă  prietenul  acela  al   —  Prietenul  m-a  sfătuit  să   sînul  naturii,  am  fost  la  Ziu-
             . lui,  nu ?                 automobile.                 dumitale ?                  mă  duc  la  Mazilovo,  „un  să-   zino,  la  Kuzminski,   la   Vol-
                —  Am   o  mătuşă  şi  mătuşa   —  Eu  vorbesc  serios şi dum­  —  Repară  lifturi.  tişor  de  lingă  Moscova,  cu  iaz,   honka  şi  peste  tot  am  dat  de
              asta  a  mea  m-a  sfătuit  să  mă   neata...            —  Lifturi  într-un  sat ?!  pădurice,  aer“.  Şi  m-am  dus.  frumoasa   noastră   Moscovă.
              duc  la  Mnevniki,  în  apropiere   —  Şi  eu  vorbesc  foarte  se­  —  Păi  satul  acesta  are  acum   —  Cum  se  merge  acolo ?  Aşa  am  hoinărit  o  lună  în­
              de   Moscova.   A   stat  şi  ea,   rios.  După  o  săptămînă  am                                               cheiată  prin  sate  fără  a  ieşi
              cîndva  în  tinereţe,  în  sătişo-   plecat  din  Mnevniki.   Mi-am   case  cu  şapte  etaje  şi  —  deh   —  Foarte  simplu :  iei  me­
              rul  ăsta.                  adus  aminte  de  sfatul  dumi­  —  se  mai  întîmplă  să  se  stri­  troul  din  strada  Kalinin  şi  în   din  Capitală.   Dar  în  sînul
                —  Ei.   şi   cum   a  fost  la   tale  cu  sînul  naturii.  Am   un   ce  lifturile.  douăzeci  de  minute  eşti  la   naturii  tot  am  să  mă  duc,
              Mrţevniki ?  Nu  te-ai  plictisit?  prieten  la  Kojuhovo,  un  săti-   —  Păi  ăsta-i  curat  oraş I  Mazilovo.  doctore,   am   să   mă   duc
               .—  Am  găsit  nişte  prieteni,                                                                                neapărat!
              care  s-au  mutat   de   curind   şor  pierdut  undeva  la  răsărit   —   Eu  ce  zic ?  Kojuhovo  nu   —  Metrou  într-un  sat ?
              acolo.  La  ei  am  tras.  A   fost   de   Moscova.   Tocmai   ceea   mai  e  sat,  e  un  nou  raion  al   —  Păi  cine-a  zis  că  Mazi­  Traducere  de  I.  BL.OCK
              foarte  plăcut.  Nu  m-am  plic­  ce-mi  trebuia  mie !  Capitalei.                 lovo  e  sat ?   Acum  Mazilovo   din  „Krokodil"
                              REDACŢIA;  Bucureşti  Piaţa  ..Sctntefi*.  Tel.  17.60.10  interior  1882.  AB O N A M E N TE :  7.60  Iei  anual.  Abonamentele  se  fac  la  oficiile
                                          poştale,  prin  factorii  poştali  şl  difuzor!!  voluntari.  T IP A R U L :  Combinatul  Poligrafic  Casa  Scînteii
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21