Page 18 - Albina_1962_04
P. 18
Din activitatea cltorva căm ine culturale din regiunea Ploieşti
In ultim ele zile vrem ea nu s-a
arătat de iei prietenoasă. In în
ploi. In răgazuri, soarele fierbin ACOLO UNDE SÎNT OAMENII
treaga regiune Ploieşti au căzut
te îi cheamă pe oam eni la cîmp.
C olectiviştii lucrează printre pi
llHHHIIIIllllllillIIll
cături, dînd asaltul fiecărei clipe
prielnice cu toate forţele pregă
tite. Căm inele culturale slnt pre Scurt interviu
zente în campanie. Centrul de
greutate al a c tiv ită ţii: locul de
muncă. A şa stau lucrurile în Ll- despre:
păneşti. M ăgurele şi U rlaţi şi cre
dem şi în alte localităţi pe care L Stadiul lucrărilor agricole.
încă nu le vizitasem . II. Contribuţia căminului cultural
la buna desfăşurare a campaniei.
Ne răspunde tovarăşul Gheorghe
La cămin Alexandru, preşedintele sfatului
popular comunal Măgurele, raionul
şi la locul de muncă Teleajen.
I. In ciuda tim pului potrivnic, co
lectiviştii noştri aiu terminat aproa
pe în întregime arăturile de primă
J—V irectoarea din Lipăneşti vine spre vară şi vrbsăminţările din prima eta
J M sediu adîncită în citirea unei joi. pă. Faptul a fost posibil fiindcă am
A luat de la gospodăria colectivă folosit cu maximă intensitate zilele
ultimele date în legătură cu planul de prielnice, aş putea spune „la secun
producţie şi mersul lucrărilor în cam dă". La ordinea zilei au rănuts acum
panie. Dăm aici un amănunt grăitor. însămînţările din cea de a doua eta
Gospodăria colectivă din Lipăneşti face pă. Colectiviştilor le sint clare sar
in primăvara aceasta prim ii săi paşi. cinile de producţie ale gospodăriei,
A m întîlnit pretutindeni la oameni fer Se însămînfează ultimul hectar de cartofi Ia G.A.C. din Măgurele. In prim plan popularizate prin cercurile de citit,
ma hotărîre de a porni din capul lo ca şi faptul că de felul cum lucrea
cului bir.''. Şi credem că au şi izbutit. preşedintele gospodăriei, Mihai Popa, ascultă explicaţiile Georgelei Nicolae, ză încă de pe acum, depinde reali
Iată ce spun însemnările directoarei: şefa brigăzii legumicole. zarea cu succes a acestor sarcini.
„S-au semănat cu două hectare mai Clară le este şi semnificaţia agro
m ult ovăz şi orz (diferenţa rezultă din tehnică a executării la tim p a însă-
recuperarea unor terenuri nefolosite); rîgadiier şi co nferenţiar mînţărilor. In ultim ul tim p au fost
s-a terminat semănatul m azărei; s-au răspindite în rtndurile colectivişti
arat 34 ha. din 119, ceea ce nu e puţin Pîrjol Anton, şeful sînt cam late, (6 metri). rămas oam în urmă. O lor, prin grija căminului cultural,
socotind starea timpului. Semănătorile brigăzii a doua de cîmp Ajustarea drumurilor va întrebare în legătură cu 150 de broşuri cu caracter agroteh
de porumb stnt reglate şi trase pe de la gospodăria colec reda brigăzii 4 ha. de densitatea plantelor lăr nic. Studierea lor in punctele de
brazde. In sfîrşit în cutiile semănăto tivă din Urlaţi, întru teren bun. Gospodăriei, geşte cadrul discuţiei. convorbiri a contribuit la realizări
rilor a fost pusă sămînţa de calitate: neşte dubla calitate de în totalitatea ei, 40 ha. La propunerea briga le amintite la început. Şi cu aceasta
porumb dublu hibrid HD-206 ; floarea- brigadier şi conferen Se stabileşte ce şi cum. dierului lor, colectiviştii încep să răspund Ia cea de a doua
soarelui de soiul Vniimk etc“ . ţiar. Ultima conferinţă Se vorbeşte apoi de au chemat la întrecere întrebare.
Directoarea îşi întocmeşte acum, pe expusă : „Organizarea ■ cele mai mărunte de celelalte brigăzi, pentru
II. Colectiviştii au apreciat căldu
baza însemnărilor de mai sus, punc muncii în gospodăria co talii de organizare a terminarea grabnică a ros activitatea echipei de teatru a
tajul prim ului interviu cu preşedintele lectivă, cheia succesu muncii, menite să gră campaniei de primăvară. căminului cultural fiindcă-i distrea
tinerei gospodării, în legătură cu m er lui". Locul : sala căminu bească lucrările cam E o parte din întrecerea ză, dar îi şi învaţă multe. Echipa pre
sul lucrărilor agricole. La convorbirea lui cultural din Valea paniei şi în sfîrşit de ur cea mare a tuturor gos zintă acum piesa „Neamurile“ cu oa
lor va mai asista cineva : magnetofonul Urloi, cămin aflat în pe
eu care a fost înzestrat de curînd că rimetrul brigăzii. Con gentarea transportului podăriilor colective din re s-a clasificat la faza raională a
celei de a treia Bienale. Un succes
m inul cultural. Banda cu convorbirea ferinţa s-a bucurat de o de gunoi pe tarlalele regiune pentru titlul de
astfel imprimată va fi preluată de în prezenţă masivă. Confe destinate culturii de gospodărie colectivă frun asemănător l-a avut şi brigada de a-
gitaţie a elevilor şcolii elementare,
văţătorul Petre Boga, redactor la sta renţia însuşi brigadie porumb, lucrare care a taşă.
ţia de radioficare. Şi în curînd în 1.000 rul. Anton Pîrjol are în al cărei program a excelat prin con
ţinutul lui bogat ca şi prin calităţi
de difuzoare va răsuna scurta relatare faţă schiţa de plan a ...în loc de post-scriptum
ci-- mai sus. brigăzii, extrasă de el artistice evidente. Nu pot spune a-
Se poate vorbi, pe drept cuvînt, de personal din planul evi Căminul cultnral din nă. Asta deocamdată. celaşi lucru despre brigada de agi
o bună orientare a muncii căminului denţei funciare. Perime Valea Urloi, deşi mic, a Fiecare zi de întîrziere taţie a celor mari. Tovarăşii din co
lectivul de creaţie al brigăzii, învă
cultural din Lipăneşti. Echipa de tea trul fiecărei echipe e de fost înzestrat cu teleyi- măreşte însă stricăciuni
tru prezintă piesa „Rîsul pămîntului" limitat cu roşu. La nord zor de ultimul tip, apa le. Gospodăria colectivă ţători cu toţii, a firm ă : „Nu sintem
care dezbate cum ştiut este, problema rat de radio, 600 de a pus la dispoziţie ma poeţi, nu ne pricepem la versuri. Să
irigărilor. Ceea ce povesteşte însuşi in- sînt viile Gostatului, cărţi etc. El are şi un terialul necesar. Mai ni se aducă un textier de la Plo
la sud drumul cel mare.
ieşti". Eu cred insă că dacă elevii au
g aerul gospodăriei despre irigări, este Drumurile de acces sînt director în persoana trebuie cineva care să
o reeditare cu adaptări locale a însăşi putut face un text bun de brigadă,
trasate cu albastru. Con învăţătorului C. Ma- organizeze restul. Soco cu atit mai uşor le este aceasta pro
ideii piesei. ferinţa ţinută de briga teescu. „Din păcate sin tim că acesta ar fi În fesorilor. Iată de ce brigada de agi
„Ne aflăm în apropierea oraşului şi gura grijă a tovarăşului suşi directorul căminu
grădina de legume devine în astfel de dier se transformă în director — ne spune lui cultural. Că doar taţie lipseşte campania agricolă de
condiţii un bun izvor de venituri. Avem cele din urmă într-un Anton Pîrjol — este să sala cu pricina e a- aportul său preţios. Cu ajutorul or
ganizaţiei de bază din comună s-au
două iazuri mari alimentate de izvoare sfat al celor prezenţi. ţină căminul încuiat. ceeaşi în care a răsunat
subterane. Cu apa de aici am irigat, Intre conferenţiar şi Cînd îl descuie, nu poa nu demult conferinţa stabilit de-acum măsuri pentru îm
prin aducţie, întreaga suprafaţă de gră te fi folosit declt pe cu tUlnl ; „Să păstrăm şi bunătăţirea grabnică a activităţii
dină. Cresc zarzavaturile văzînd cu auditori există o perfec timp frumos fiindcă pe să respectăm avutul ob brigăzii de agitaţie.
Măsurile acestea şi altele au me
ochii. Am şi început livrările de spa tă identitate de preocu timp rău plouă prin ta ştesc". nirea să asigure la noi, în Măgurele,
nac. Vin acum la rînd trufandalele pări. Se remarcă faptul van". Reparaţia acoperi
— Ce face căminul cultural în zi că drumurile de acces şului nu cere multă caz V. TOSO o activitate culturală bogată şi inte
lele de lucru, la cîmp? —• mai între resantă. la nivelul cerinţelor actuale.
băm pe directoare.
— îşi deplasează acolo forţele. — Pa
tru lectori povestitori, Enuţă Toader,
Elena Cristescu, Silvia Porumb şiVera
Gîrbu, toţi cadre didactice, se duc la Activitate... ruptă de realitate
locul de muncă al brigăzilor şi lămu
resc cu colectiviştii problemele campa
Colectiviştii din comuna Puchenii Intr-o încăpere a căminului este afişat grame de 10— 15 minute, pe care să le
niei la zi. Mari, raionul Ploieşti, în ciuda ploilor un „plan de muncă" pe perioada primă
Păcat că nu-i şi brigada de agita prezinte Ia locul de muncă, a fost... des
ţie la fel de operativă — am adăuga ce au căzut in ultimele zile, se stră verii. Ce acţiuni sînt prevăzute în acest fiinţată. După cum ne-a mărturisit to
noi. N ici un vers măcar din programul duiesc să execute la timp şi în bune „plan” ? Organizarea din două în două varăşul Gh. Vasilescu, directorul cămi
condiţii lucrările
de primă
agricole
ei nu pomeneşte de lucrările la zi ale zile a „Joilor tineretului", manifestări nului, nici în viitor brigada artistică nu
campaniei. Recomandăm colectivului vară. Folosind fiecare ceas prielnic efec consacrate muncii şi vieţii colectiviste va prezenta programe pentru că nu s-a
de creaţie să întocmească texte scurte, tuării acestor lucrări, ei au terminat lor din comună şi informări asupra eve gîndit s-o reorganizeze.
semănatul culturilor din epoca întîia. In
cit mai actuale şi cît mai la obiect, nimentelor internaţionale. In comuna Puchenii Mari există şi o
care să aibă la bază cunoaşterea pro prezent, atenţia tuturor colectiviştilor Alte manifestări nu au fost prevăzute, staţie de radioficare, care deserveşte
fundă a realităţii gospodăriei. este îndreptată asupra însămînţării po deşi gospodăria colectivă este tînără şi şase comune şi sate învecinate. Emi
rumbului pe o suprafaţă de 320 hectare colectiviştii şi-au propus ca în acest an siunile staţiei nu sînt axate nici ele pe
T. VIRGIL şi a lucrărilor din sectorul legumicoL să obţină producţii sporite la hectar şi problemele gospodăriilor colective din
să dezvolte sectorul zootehnic. Nici o aceste comune, ci transmit mai mult
manifestare culturală care să sprijine muzică şi... anunţuri. Firesc ar fi ca
întărirea economico-organizatorică a ti staţia de radioficare să dezbată in mod
nerei gospodării colective. Trebuie să-i susţinut probleme privitoare la folo
amintim totodată tovarăşului director că sirea metodelor agrotehnice, la lucrările
Joile tineretului se organizează doar o agricole ce se efectuează în prezent,
dată pe săptămînă şi anume în ziua de iar in cadrul unor emisiuni intitulate
joi, precum arată şi denumirea. „Ora locală" să transmită ştiri în legă
Colectiviştii din Puchenii Mari au tură cu felul cum se desfăşoară muncile
început din timp pregătirile pentru înce agricole, să popularizeze fruntaşii şi
perea campaniei de primăvară. Căminul valoroasa lor experienţă. De asemenea,
cultural a trecut însă cu vederea acea s-ar putea transmite cu regularitate
stă problemă. In timp ce în gospodărie „Calendarul agricol" care să cuprindă
se muncea de zor, se selecţiona să- indicaţiile inginerilor agronomi în legă
minţă, se reparau utilajele, căminul făcea tură cu lucrările de însămîntări şi de
repetiţii cu echipa de dans şi formaţia întreţinere a culturilor.
de cor în vederea unui concurs artistic Sînt numeroase şi variate formele
pe plan raional. In toată această pe muncii culturale care se pot organiza în
rioadă, au avut loc doar o singură con sprijinul întăririi economico-organizato-
ferinţă despre „Cum putem obţine 5.000 rice ale gospodăriilor colective. Aceste
kg. porumb boabe la hectar în cultură manifestări stau şi la îndemîna activiş
neirigată” şi o consfătuire cu colecti tilor culturali din Puchenii Mari. Reali
viştii care lucrează in sectorul legu zarea sarcinilor ce revin colectiviştilor
micol. de aici cere şi din partea activiştilor
Nici acum, cînd muncile agricole de căminului cultural- o mai mare pre
primăvară sint în toi. căminul cultural ocupare şi pasiune, spirit de iniţiativă,
na a organizat nici o manifestare şi
Gazeta de perete „Viaţă Nouă" din comuna lipăneşti e citită cit Interes. Ea este nici nu şi-a planificat nimic pentru vii manifestări culturale concrete, operative,
lojdeaufla „în .actualitate", Iată eîteva din titlurile ultimului număr : ,.Lucrările torul apropiat. Brigada artistică de agi- eficiente.
.agiicplţş de pfuriăvară"^,,Din activitatea căminului cultural", i^Munca cu. cartea" L taţie i în loc să pregătească scurte pro ' I O . M A R A L 0 1 U
