Page 19 - Albina_1962_04
P. 19
M e f i a & f a s r a p @ i e a M i s e 9Bii!jiir
lm as m u
r P roducţiile mari ce se pot realiza de pe un arătat însă că el trebuie întrebuinţat în primul
'> Primăvara aceasta, tirzie aşteaptă doar temperatura hectar culitvat cu porumb fac ca această rînd în cultura porumbului, care foloseşte cel
'> şi destul de capricioasă, a optimă pentru a se trece la cultură să fie deosebit de rentabilă. ,Avînd mai bine substanţele lui nutritive.
> în vedere şi diferitele forme în care poate fi
dat mult de furcă lucrători acţiune. De altfel, organiza
■ > lor de pe ogoare. Dar colec rea bună a muncii este ca folosit (boabe, siloz sau masă verde), el are o Lotului de „5000“ atenţia cuvenită
> tiviştii au reuşit să învingă racteristica întregii lor ac mare diversitate de întrebuinţări, deci şi o mare
>
condifiiie neprielnice. Buna tivităţi. Ea a iost factorul căutare în multe sectoare economice. Să luăm Pentru noi Iotul de 5.000 kg porumb boabe la
organizare a muncii, pregă esenfial care i-a ajutat să un singur aspect: creşterea animalelor. Fără hectar constituie o adevărată şcoală a recol
tirile minufioase, făcute din termine la timp însămîntă- îndoială că porumbul este unul din alimentele telor bogate. Anul trecut noi am avut şi un
timp, sprijinul neprecupeţit rile din epoca întîia. Gos cele mai complete ce se foloseşte în hrana ani exemplu practic. Echipa condusă de Tudor Vlă-
primit din partea mecaniza podăria colectivă „Prietenia malelor de care dispune gospodăria noastră. dilă a realizat de pe un lot de 40 ha o producţie
torilor şi entuziasmul cu romîno-coreeană' a semă Dacă avem în vedere că vom creşte peste de peste 7.000 kg ştiuleţi la hectar. Ce a făcut
care au pornit Ia muncă, au nat, printre altele, 228 hec 35.000 păsări, că dispunem în prezent de în plus această echipă ? Faptul esenţial l-a con
fost factorii principali care tare cu iloarea-soarelui, 70 aproape 800 bovine, şi de mai bine de 1.200 stituit asigurarea unei densităţi sporite la hec
au dus la înirîngerea greu hectare cu sfeclă de zahăr, porcine, apare cît se poate de evidentă necesi tar. Pe cînd celelalte echipe au avut cîte
tăţilor şi recuperarea tim 75 hectare cu ovăz, 40 20.000—22.000 plante la hectar, echipa lui Vlă-
pului pierdut. hectare cu muştar, 112 hec tatea extinderii acestei culturi şi obţinerii unor dilă a avut după rărire cu aproape 10.000 de
Pe colectiviştii din Fă- tare cu borceag, 65 hectare prodncţii sporite la hectar. fire mai mult. Apoi, această echipă a făcut şi
căeni, regiunea Bucureşti, cu lucernă şl altele. o praşilă în plus, dovedind în acelaşi timp mai
i-am găsit iăcînd ultimele în cele ce urmează, vd Arăturile adinei + îngrăşăminte 31 multă grijă şi exigenţă în executarea lucrărilor.
pregătiri pentru semănatul prezentăm cîteva aspecte reco.te mari Toate acestea au dus la concluzia că obţinerea
porumbului. Sămînta era din experienţa şi munca co în acest an a unei producţii de 5.000 kg boabe
tratată şi condiţionată, te lectiviştilor de la această Dezvoltarea gospodăriei, crearea unui puter la hectar pe o suprafaţă de 450 hectare este pe
renul discuit şi grăpat. Se gospodărie. nic sector zootehnic a impus, după cum era şi deplin realizabilă.
firesc extinderea suprafeţelor cultivate cu po Ce am făcut pînă acum şi ce vom mal face
rumb. Paralel cu mărirea pentru realizarea celor
E xperienţa acumulată de cînd sînt brigadier, mi-a arătat că suprafeţei a avut loc propuse? Despre ară
ducerea la bun sfîrşit a unei acţiuni depinde în mare mă
şi o sporire considerabilă
turile adînci şi fertiliza
sură de organizarea muncii. De aceea, în cele ce urmează
voi căuta să împărtăşesc cîte ceva din experienţa mea în orga a producţiei Ia hectar. Experienţa noastră rea solului am vorbit. Ar
Tabloul de mai jos ilus
mai fi de adăugat
că
nizarea raţională a muncii, lucru ce va putea fi folosit de către trează în mod sugestiv pe lotul de „5.000“ s-au
brigadierii tinerelor gospodării colective. cele spuse. ------------------------------ aplicat cîte 20 tone gu
Brigada de cîmp pe care o conduc cuprinde un număr de 7 noi de grajd, 250 kg su-
echipe, fiecare cu cîte 20—24 membri capabili de muncă. Pentru perfosfat şi 110 kg azotat de amoniu la hectar.
a asigura o permanentizare a brigăzii am căutat ca echipele să A N U L 1959 1960 1961 1962 De asemenea, pentru menţinerea apei in sol,
fie stabilite, avîndu-se în vedere vecinătatea de străzi, prietenii. întreaga suprafaţă s-a lucrat cu grapa regla
bilă. In momentul de faţă pregătim terenul pen
Suprafaţa (în tru însămînţat prin cultivaţie şi grăpare. Se
BUNA ORGANIZARE. Producţii (kg 1a 900 930 1.100 1.150 mănatul îl vom face şi în acest an la adîncimea
hectare)
hectar) 1.604 2.632 3.009 3.400 de 10— 12 cm. Intrucît temperatura din sol ma
nifestă tendinţă de creştere, ajungînd spre IOT,
în cîteva zile vom trece la semănat. Pregătirile
sînt încheiate. Tractoriştii au fost repartizaţi pe
Sporurile de producţie realizate de la an la brigăzi, fiecare cunoscînd lotul pe care 11 va
rudenii, familii sau chiar preferinţe. Lucrul acesta ajută la o an sînt o urmare firească a acumulării unei însămînţa. De asemenea, au fost instruiţi mi-
mobilizare rapidă a oamenilor de către şeful de echipă (faptul bogate experienţe în folosirea şi aplicarea cu nuitorii de agregate. Sămînţa se află în magazie,
s-a dovedit foarte important în campaniile de vîrf). Aceasta pricepere a măsurilor agrotehnice pe care le tratată şi condiţionată. La iotul de „5.000“ vom
ajută colectiviştilor din brigadă să cunoască mai bine cerinţele necesită cultura porumbului. Cunoaşterea fac folosi numai dublul hibrid din generaţia întîia,
plantelor pe diferitele tipuri de sol (muncind mai mulţi am pe torilor agrotehnici şi aplicarea lor pe scară tot cum ar fi HD-206, HDF-208, HSL-213 şi HSL-196
aceleaşi terenuri), să aplice in mod diferenţiat măsurile agro mai largă ne-au ajutat să ajungem la rezultatele In condiţiile noastre aceştia s-au dovedit cei
tehnice. de azi. Să luăm doi dintre aceştia : arăturile mai productivi. Anul acesta vom rezolva şi
Cu tot timpul neprielnic din această primăvară, gospodăria adtnci şi îngrăşămintele. Pînă acum 3— 4 ani problema densităţii. Ea va fi cam de 35.000—
noastră a reuşit să termine la timp însămînţările din epoca întia era cunoscută prea puţin importanţa arăturilor 38.000 fire la hectar. Bineînţeles că la stabilirea
şi printre brigăzile fruntaşe s-a aflat şi brigada noastră. Este şi adinei de toamnă. In 1958 ele nu reprezentau ei vom avea în vedere şi fertilizarea ce s-a
aceasta o dovadă a bunei organizări a muncii. Cum am pregătit nici jumătate din suprafaţă. Şi bineînţeles că făcut pe solurile respective. Pe solele mai fer
brigada pentru actuala campanie de primăvară ? După reparti recoltele erau micL In anul următor, arătura tile ea poate să atingă limita maximă stabilita.
zarea atelajelor, am trecut la o atentă verificare a lor, iar acolo adîncă de toamnă a fost făcută pe mai bine de In ceea ce priveşte lucrările de întreţinere,
unde s-a simţit nevoia s-au efectuat reparaţii. Apoi s-au şcola 70 la sută din suprafaţa ce am cultivat-o cu după însămînţare, am stabilit să aplicăm cite
rizat (Ia S.M.T. şi G.A.S.) mînuitorii de agregate; La alegerea porumb şi producţia a crescut cu cîteva sute de trei praştie mecanice şi patru manuale. Numărul
oamenilor s-a ţinut cont de priceperea şi cunoaşterea maşinilor. kilograme la hectar. Aceasta ne-a determinat lor este însă în funcţie de condiţiile de climî
Am pregătit la timp şi sămînţa. Aşa că în momentul de faţă aş ca din 1960 să efectuăm arături adînci de ce se vor ivi pe parcurs.
teptăm doar momentul prielnic pentru a semăna culturile din toamnă pe întreaga suprafaţă. Muncind şi în continuare cu acelaşi simţ de
epoca a doua şi în special porumbul. Pregătirea din timp a tu Cam acelaşi lucru s-a petrecut şi cu îngrăşă răspundere ca şi pînă acum, respectînd cu stric
turor condiţiilor, a făcut ca să putem semăna la timpul optim teţe măsurile ce ni le-am propus, avem garan
şi într-un ritm susţinut. Ar mai fi de amintit faptul că fiecare mintele. Deşi gunoiul de grajd ne era cunoscut ţia sigură că vom duce Ia bun sfîrşit angaja
echipă din cadrul brigăzii cunoştea dinainte locul unde avea să ca fiind cel mai complet îngrăşămînt, totuşi nu-1 mentul luat.
lucreze. Cum se face mobilizarea oamenilor? In timpul muncilor foloseam în mod raţional. Se aplica fără discer- TOMA DIMACHE
de vîrf, sarcinile sînt repartizate brigadierilor în fiecare seară. nămtnt, aproape la toate culturile. Ştiinţa şi preşedintele gospodăriei colective
Ele sînt aduse apoi la cunoştinţa şefilor de echipă în aceiaşi
zi sau dimineaţa. Intrucît o mare parte dintre colectivişti obiş practica gospodăriilor colective fruntaşe ne-a „Prietenia romîno-coreeană“
nuiesc să participe la întocmirea planului zilnic, ei se pot aduna
uşor la începerea unei acţiuni. De altfel, disciplina la locul de
muncă constituie baza succeselor obţinute de către brigada
noastră. Anul trecut am obţinut 3.200 kg porumb boabe la hectar,
pe 275 hectare.
In încheierea celor spuse, vreau să amintesc cîte ceva despre
folosirea oamenilor. In primul rînd pentru a se realiza o muncă
de calitate, e bine a se avea în vedere gradul de pregătire şi A proape că nu există ma- Colectiviştii din Făcăeni meroase, îneît am găsit bine
capacitatea colectiviştilor. Pentru evitarea nemulţumirilor, este /J nifestare la căminul sînt cunoscuţi în regiune ca venită organizarea unei seri
necesar să se folosească metoda rotaţiei care face posibil ca cultural la care locurile pricepuţi cultivatori de po de întrebări şi răspunsuri pe
fiecare colectivist să poată efectua un număr sporit de zile- din sală să nu fie ocupate rumb. Preocupările lor pentru această temă. Faptul că la
muncă. Numai unind buna organizare cu disciplina, se pot obţine pînă Ia ultimul. Acest interes obţinerea unor recolte cît mai recentul concurs „Cine ştie,
rezultate care să ducă la cointeresarea întregii brigăzi pentru al colectiviştilor pentru acti bogate trebuiau să găsească cîştigă", organizat pe tema :
a obţine rezultate mereu mai bune. vitatea culturală îşi găseşte un sprijin şi din partea cămi cum se pot obţine 5.000 kg.
ION S. CUCU explicaţia în legătura strînsă nului cultural. Tocmai finind porumb boabe la hectar, a
brigadier de cîmp la G.A.C. între ceea ce se prezintă aici seama de această necesitate, fost nevoie de patru întrebări
„Prietenia romîno-coreeană" şi preocupările lor zilnice. a fost ţinută şi conferinţa: de baraj pentru a stabili un
„Căile pentru sporirea pro cîştigător, vorbeşte elocvent
ducţiei de porumb“ . Prin despre bogatele cunoştinţe ale
folosirea unor exemple con colectiviştilor. Este şi aceasta
crete, legate de sarcinile ce o garanţie sigură a îndeplini
izvorăsc din documentele rii angajamentului luat.
de partid şi prin populariza Activităţile şi manifestă
rea celor mai înaintate meto rile organizate la cămin au
de în muncă, conferinţa şi-a fost de un real folos în
atins pe deplin scopul. Cei pregătirea şi buna desfă
peste 400 de participanţi au şurare a campaniei agricole
avut multe de învăţat. Anul de primăvară. Recenziile, con
acesta gospodăria colectivă ferinţele, serile de întrebări şi
,JPrietenia romîno-coreeană“ răspunsuri axate pe probleme
şi-a propus să realizeze de pe c a : sarcini în campania de
o suprafaţă de 450 ha. o pro primăvară, cum se face între
ducţie de 5.000 kg. porumb ţinerea culturilor de primă
boabe la hectar. Angajamen vară, epoca optimă pentru se
tul trebuia să devină realita mănat, s-au bucurat de inte
te. De aceea, era necesar ca resul general al colectiviştilor.
toţi colectiviştii să cunoască
în amănunţime metodele a- Şi dacă însămînţările din e-
grotehnice pentru obţinerea poca în tîi au fost terminate
unei asemenea producţii. In la timp, fără doar şi poate că
acest scop la căminul cultural şi căminul cultural şi-a adus
s-a prezentat broşura „Măsuri contribuţia lui. De acum îna
pentru obţinerea a 5.000 kg inte multe din aceste mani
porumb boabe la hectar pe festări vor fi prezentate la
teren neirigat". Interesul ma locul de muncă.
nifestat de colectivişti a fost FELICIA STÂNCI U
deosebit de mare. întrebările directoarea căminului cultural
ridicate au fost atît de nu din Făcăeni
