Page 2 - Albina_1962_04
P. 2

Tovarăşul  inginer



                                                                                                  —   Ce  spui  frate ?  Azi ?  dintr-o  comună,  Munteni.   A
                                                                                                  —   Da 1  Pînă-n  prînz  e  aici.  fost  tehnician  agricol.  A  în­
                                                                                                  —   Dacă-i  aşa,  vină  sănătos   văţat  băiatul   şi  anul  trecut
                                                                                                 ţi  s i  ne  trăiască.  Numai  de-ar   şi-a  luat  diploma  de  inginer.
                                                                                                 fi  om  de  nădejde.         —   Atunci  cu  atît  mai  mult
                                                                                                  —   Este.  Sigur  că  este.  S-a   se  înţelege  de  ce  a  ţinut  el
                                                                       Tînărul  inginer   Gheor-   cerut  singur   aici.  înseamnă   neapărat  să  vină  la  ţară.
                                                                                                 că-i  e  dragă  munca  pe  ogor
                                                                       ghe  Ivan,  sosit  de  puţină                          A   poposit  înserarea.  In  bi­
                                                                                                 de  vreme  ce  pleacă  de  la  cen­  roul  preşedintelui  gospodări­
                                                                       vreme  la  gospodăria  co­  trul  de  regiune  ca  să  vină  în   ei  e  din  nou  animaţie.  Poate
                                                                       lectivă   „30  Decembrie‘   Ştefăneşti.               mai  multă  ca  în  celelalte  seri.
                                                                       din  comuna   Ştefăneşti,   —   O  fi  tînăr?  Z-o  fi  plă-   De  astă-dată   la  repartizarea
                                                                                                 cînd  sportul ?   Acu’  să  vezi
                                                                       raionul  Lehliu,  studiază,                           forţelor   pentru   a  doua  zi
                                                                                                 rezultate  la  hectar 1    participă  încă  un  om.  E  ingi­
                                                                       ajutat   de   preşedintele   Peste  tot  întrebări.  Comen­  nerul   agronom.   Brigadierii,
                                                                       Dumitru  Profir,   planul   tarii.  Vestea  care  a  dat  bineţe   preşedintele,  vicepreşedintele,
                                                                       de  producţie  al  gospo­  tntregii  comune  s-a  adeverit   socotitorul,   contabilul,   toţi
                                                                                                 In  ziua  de  2  aprilie  a.c.  Co­
                                                                               dăriei.                                      sînt  curioşi  să-i  afle  părerea
                                                                                                 lectiviştii  din  comuna  Ştefă-   ştiind  că  tînărul   inginer   a
                                                                                                 neşti,  regiunea  Bucureşti,  au   cercetat  cu  multă  luare-amin-
                                                                                                 prim it  un  oaspete   drag.  Un   te  mersul  lucrărilor,  terenu­
                                                                                                 tînăr  robust,  cu  privirea  se­  rile,  sămînţa,  planul  de  pers­
                                                                                                 nină,  veselă,  a  poposit  în  m ij­  pectivă  al  culturilor.  Colecti­
                                                                                                 locul   lor,   recomandîndu-se   viştii  din  Ştefăneşti  şi-au  pus
                                                                                                 simplu,  Ivan,  ca  imediat  după   de  gînd  să  obţină  şi  ei  5.000
                                                                                                 aceea  să  le  spună   ca  unor   kg.  porumb   boabe  la  hectar
                                                                                                 prieteni  apropiaţi :  Bine  v-am    în  cultura   neirigată.  Şi  asta
                                                                                                 găsit!                     nu  pe  un  lot  oarecare,  ci  pe
                                                                                                  A  strîns  multe  m îini  în  di­  sute  de  hectare.   Au  în  plan
                                                                                                 mineaţa  aceea  tînărul  inginer   să  cultive  legume,  plante  teh­
                                                                                                 agronom  Ivan  Gheorghe  şi  în   nice,  furajere.  Cine  dacă   nu
                                                                                                 fiecare  din  ele  a  simţit  căl­  inginerul   agronom  le  poate
                                                                                                 dura  cu  care  este  întîmpinat.  fi  mai  de  folos  în  aceste  zile,
                                                                                                  —   Vasile.  înhamă  surul  la   care  decid   din  capul  locului
                                                                                                 şaretă.   Mergem  cu  tovarăşul   soarta  viitoarelor  recolte.   Şi
                           C e                d a u                    e i                       inginer  pe  cîmp.   ingi­  şul  Dum itru  Profir,  preşedin­
                                                                                                                            oamenii,  în  frunte  cu  tovară­
                                                                                                  —   Fumaţi,
                                                                                                             tovarăşe
                                                                                                 ner ?                      tele   gospodăriei,   apreciază
                                                                                                                            cum  se  cuvine  sfaturile,  com­
                                                                                                  —   Tovarăşe,  inginer,  dum­
             patriei                              socialiste                                     neavoastră  ce  părere  aveţi,  e   petenţa  inginerului,  a  omului
                                                                                                                                  a  studiat
                                                                                                                                            la  cea  mai
                                                                                                 timpul  optim  pentru  mazăre ?
                                                                                                                            care
                                                                                                  G ata!  Colectiviştii  din  Şte-
                                                                                                                              In  anumite  puncte  părerile
                                                                                                 făneşti  folosesc  de  cîteva  zile   înaltă  şcoală  a  griculturii.
                                                                                                 un  nou  termen   în  limbajul   inginerului  Ivan  Gheorghe  se
               Uneori  vara,  timp  de  mai  multe   luni,  pă-   faţa  adevăratului   examen  al   cunoştinţelor   lor:  „Tovarăşe  inginer“.  Bine­  întîlnesc,  ba  chiar  se  conto­
             mînturile  de  la  Segarcea  nu  mai  sorb  o  pică­  sale.  Examenul  vieţii,  al  practicii.  La  întrebări   înţeles  că  aceste  cuvinte  le-au   pesc   cu   ale  colectiviştilor.
             tură  de  ploaie.  In  una  din  aceste  zile  de  arşiţă,   a  răspuns  cum  s-a  priceput  mai  bine,  trans-   mai  rostit  ei  şi  în  alte  împre­  Dovadă  că  aceşti  oameni  n-au
             printre  porumbi,  pe  un  drum  îngust,  s-a  ivit   formînd  discuţia   într-o  mică  expunere  teh­  jurări,   dar  numai  ocazional.   făcut  nim ic  la  voia  întîm plă-
             un  om  cu  o  valijoară  în  mină.  Grăbeşte  către   nică,  apreciată  de  tractorişti.  De  astă-dată  însă  se  simte  cît   rii.  că  au   studiat   diverse
             S.M.T.                                       Polidiscurile  au  pornit  din  nou  şi  munca  a   de  colo  nota   intimă  şi  mai   cărţi  şi  broşuri  de  specialita­
               Pe  acest  tînăr  l-am  întîlnit  într-una   din   fost  reluată  cu  mai  multă  însufleţire.  Campa­  ales  respectul  la  fiecare  co­  te.  că  şi-au  însuşit  cu  priso­
             zilele  de  la  sfîrşitul  lui  martie  pe   una   din   nia  de  toamnă  a  fost  isprăvită  cu  succes.  A    lectivist  cînd  rosteşte   aceste   sinţă  cele  învăţate  la  cursu­
             tarlalele  gospodăriei  colective  „16  Februarie"   venit  iarna  şi  apoi  primăvara.  Pentru  destoi­  două  cuvinte :  Tovarăşe   in ­  rile  agrotehnice  ţinute  la  că­
             din  Segarcea,  regiunea  Oltenia.  Discuta  cu  o   nicia  lui,  pentru  încrederea  de  care  se  bucura   giner  minul  cultural   în  perioada
             fată  mărunţică,  legată  sub  bărbie  cu  o  basma   între  tractorişti,  Dumitru  Matei  fusese  avan­  O  zi  cu  soare  mult.  Peste   de  iarnă.  Totuşi,  sînt  şi  unele
             roşie,  înflorată.  Tînăra  îi  zicea :    sat.  I  se  încredinţase  sarcina  de  răspundere   aşezarea   comunei  a   trecut   lipsuri  pe  care  noul  venit  le-a
               —   Deci,  nu  vrei  să  ne  dai  tractoare ?  de  inginer  agronom  şef  al  S.M.T.-ului.  prietenos  vîntul  primăvăratec.   sesizat   şi  pe  care  le   spune
               —*  Ba  da.  Insă  nu  acum,  ci  peste  trei  zile...  Tînărul  inginer  trecuse  printr-un   examen   Semn  de  aducere  aminte  pen­  deschis  tovarăşilor  săi.  Refe­
               —  De  ce  peste  trei  zile ?           interesant.   în  primul  rînd  pentru  faptul   că   tru  colectivişti  că  au  multe,   ritor  la  însămînţarea  mazărei,
               —   Aşa,  pentru  că  abia  atunci  va  fi  bun   avusese  de  rezolvat  probleme  cu  care  nu  se   foarte  multe  de  făcut  în  ziua   la  pregătirea  culturilor  pen­
             pămîntul  pentru  însămînţat.  Acum  e  prea  rece.  mai  întîlnise  şi  în  al  doilea  rînd  pentru  că   aceea.  Iată-i  pornind  în  gru-   tru  asigurarea  bazei  furajere,
               —   Şi  totuşi  pămîntul  gospodăriei   noastre   trebuise   să   cîştige  ■ încrederea   oamenilor.   puri-grupuri  către  cîmp.  Ca­  la  folosirea  resurselor   locale
             permite  însămînţarea.  Poftim  citeşte.  Am  aici   Această  încredere  ştia  încă  din  timpul  prac­  reva  dintre  ei  se  interesează   de  apă  pentru  irigarea  tere­
             însemnările  probelor   de   sol,  temperaturile   ticii   că  nu  se  putea   căpăta  decît   printr-o   dacă   s-a   pregătit   cazarea   nului  destinat   legumicultu­
             luate  la  diferite  intervale  şi  în  diferite  tarlale...  muncă  asiduă  de  zi  cu  zi  şi  cot  la  cot  cu  co­  noului  venit.  ra  etc.
               Discuţia  dintre  cei  doi  tineri  s-a  încheiat  cu   lectiviştii,  cu  tractoriştii.  Toată  ziua  era  prin­  —   Să  fii  sănătos  matale  —   —   Iată  cum  aş  vedea   eu
             un  rezultat  bun.  în  ziua  aceea,  cîteva  din  trac­  tre  oameni,  iar  seara  tîrziu,  cînd  se  intîlnea   i  se  răspunde.   —   Adică  ce   rezolvarea  acestor  lucruri.  —
             toarele  S.M.T.  Segarcea  au  intrat  pe  ogoarele   cu  soţia  sa,  discutau  cu  aprindere  treburile   crezi ?  Vine  omul  să  ne  ajute,   Şi  inginerul,  omul  aşteptat  cu
             gospodăriei  colective  din   aceeaşi   comună,   ce  aveau  de  realizat  în  viitor.  Cei  doi  soţi   cu  gîndul  să se stabilească aici   atîta  nerăbdare  de  colectivi­
             începea  însămînţarea  mazărei  timpurii.   Fata   se  ajutau  în  problemele  de  agricultură,   se   şi  să  nu  găsească  totul  pre­  ştii  din  Ştefăneşti,  îşi  începe
             cea  mărunţică  cu  basma  roşie  era  nespus  de   încurajau  reciproc.   Familia  lor  constituie  de   gătit !  Aşa-ţi  închipui ?  activitatea  simplu,  firesc,  aşa
             bucuroasă.  Am  aflat  cu  acest  prilej,  nu  fără   altfel  un  bun  exemplu  pentru  toţi  colectiviştii   —   Aud   că  are   şi  el  trei   cum  s-a  petrecut  de  altfel  şi
             o  plăcută  surprindere,  că  cei  doi  tineri,  Maria   şi  muncitorii  din  S.M.T.  fraţi  colectivişti   —   comple­  venirea  sa  în  m ijlocul  acestor
             şi  Dumitru  Matei,  sînt  soţ  şi  soţie.  El  inginer   Nici  Măriei  Matei  nu  i-a  fost  prea  uşor  la   tează  un  altul.  harnici   gospodari  din  inima
             la  S.M.T.  Segarcea,  iar  ea  ingineră  agronom  şi                                —  Da.  Intr-adevăr,  e   din   Bărăganului.
                                                        începutul  muncii  sale  în  gospodăria  colectivă.
             vicepreşedintă   a   gospodăriei  colective   „16   —   Prima  arătură  pe  care  am  dirijat-o   în   familie  de  colectivişti.  De  loc   N.  C R E A N G Ă
             Februarie"  din  aceeaşi  comună.          gospodăria  noastră  —  ne  spune  ea  —  am  în­  e  de  prin   părţile   Buzăului,
               Sînt  de  atunci  aproape  patru  ani.  Cei  doi   ceput-o  doar  cu  o  singură  echipă,  cea  a  lui
             ingineri  au  poposit  la  interval  de  cîteva  zile   Aurel  David.  Oamenii  nu  prea  veneau  la  lu­
             unul  de  celălalt,  venind  la  muncă  pe  ogoarele   cru.  Maria  Matei  însă  nu  s-a  descurajat.   A
             din  Segarcea  la  cererea  lor.           mers  la  ei  acasă  şi,  ajutată  de  consiliul  de
               —   Prima  mea  zi  de  muncă  —   îmi  spunea   conducere  al  gospodăriei,  a  stat  de  vorbă  cu   Pentru  belşugul
             inginerul  agronom   şef,   Dumitru  Matei  —    fiecare  om  în  parte,  lămurindu-i  că,  în  con­
             mi-a  rămas  pentru  totdeauna  întipărită   în   diţiile  de  la  Segarcea,  unde  ploile  sînt  atît  de
             minte.  Sosisem  la  sediul  S.M.T-ului  pe  la  ora   rare,  unde  apele  Jiului  şi  Oltului  sînt  departe,
             prînzului.  Dornic  să  iau  cît  mai  degrabă  legă­  menţinerea   apei  în  sol  nu  se  poate  realiza   recoltei  din  acest an
             tura  cu  terenul,  am  şi  pornit  către  locul   de   decît  numai  printr-o  muncă  raţională,  execu­
             muncă  al  unei  brigăzi  care  executa  arătura   tată  la  timp  şi  mai  ales  prin  praşile  la  porumb
             pentru  ogorul   de  toamnă  pe  o  viitoare   şi  grădină.  Astăzi,  colectiviştii  din  Segarcea
             tarla  de  porumb.  Cercetasem  cum  se   făcea   obţin  recolte  de  3.000  kg.  grîu  la  hectar  şi   (Urmare  din  pag.  l-a )
             arătura.  Nu-mi  plăcea.  Seceta  uscase  pămîntul   aproape  5.000  kg.  porumb.
             pînă  în  adîncime. Plugurile  întorceau  scrîşnind   Casa  agronomilor  Dumitru  şi  Maria  Matei
             bolovanii  cît  găleţile.  Trebuia  neapărat  să  se   a  început   să   devină  încet,  încet  o  mică   mînţare  pentru  fiecare  cultură.  Nu  trebuie  să  se  scape  din  ve­
             treacă  de  mai  multe  ori  în  cruciş  cu  discurile   şcoală.   Aici  găseau  brigadierii  gospodăriei   dere  că  unele  culturi  cum  sînt  mazărea,  ovăzul  şi  altele,  folo­
             peste  tarlale,  pentru  a  sfărîma  bolovanii.   colective,  brigadierii  de  tractoare  tratate  şi   sesc  foarte  bine  umezeala  acumulată  în  timpul  iernii  în  sol  şi
             M-am  dus,  aşadar,  la  vagon  unde  băieţii  tră­  cărţi  amănunţite  despre  ştiinţa  agrotehnică.   deci  se  cer  a  fi  semănate  în  primele  zile  de  desprimăvărare.
             seseră  tractoarele  pentru  alimentare.  Zamfi-   Aici  găseau  unii  dintre  ei  chiar  şi  sfaturi  în   Dacă  la  aceasta  mai  adăugăm  şi  faptul  că  în  epoca  I  urmează
             rache,  unul  din  tractorişti,  m-a  luat  cam  de   legătură  cu  viaţa.          să  se  însămînţeze  şi  culturi  cum  sînt  floarea-soarelui,  sfecla  de
             sus :  „Dumneata  ce  doreşti,  de-o  faci  pe  in­  îmi  povestea  Dumitru  Matei  o  întîmplare :   zahăr  şi  altele pe  suprafeţe  destul  de  mari,  ne  dăm  seama  cită
             spectorul ?“  Am  rămas  surprins.  Vocea  omu­  Unul  din  brigadierii  de  la  S.M.T.,  om  foarte   grijă  trebuie  să  avem  de  organizarea  muncii  în  aşa  fel  incit
             lui  era  aspră,  parcă-mi  cerea  socoteală  de   muncitor  şi  priceput,  începuse  să  aibă  neînţe­  toate  atelajele,  maşinile şi  forţele să  fie cît  mai  judicios  folosite.
             ceva.  I-am  răspuns  şi  eu  tot  cam  aspru.  De,   legeri  în  familie.  Neînţelegeri  care  amenin­  Un  volum  mare  de  lucrări  necesită  însămînţarea  porumbului.
             mă  gindeam  eu  atunci,  neavînd  experienţă,   ţau  să  ducă  la  destrămarea  căsniciei.  Ingine­  Sfaturile  populare,  organele  tehnice  agricole  trebuie  să  sprijine
             sînt  inginer  agronom  şi  trebuie  să  mă  impun.   rul  Dumitru  Matei,  candidat  de  partid,  a  in­  conducerile  gospodăriilor  colective  în  organizarea  acestei  ac­
                                                                                                 ţiuni,  astfel  încât  ea  să  se  poată  desfăşura într-un  termen  scurt
             Bineînţeles  că  greşeam  socotind  că  a  încerca   tervenit  la  timp,  reuşind,  cu  sprijinul  orga­  (8— 10  zilei,  din  momentul  cînd  în  sol  temperatura  a  ajuns  la  8
             să  te  impui  înseamnă   a  vorbi  răstit   cu   nizaţiei  de  bază,  să  aplaneze  situaţia  fami­  grade  Celsius  şi  este  în  curs  de  încălzire.  Un  factor  important
                                                        liară  a  brigadierului,  contribuind  astfel  la  în­
             oamenii.                                                                            la  însămînţarea  porumbului  este  alegerea  celor  mai  buni  hi­
                                                        tărirea  unei  familii.  Acesta  este  desigur   un
               N-a  fost  uşor   inginerului  Dumitru  Matei   fapt  divers,  o  mică  mulţumire  sufletească   a   brizi,  recomandaţi  de  organele  agricole  pentru  fiecare  zonă  de
             să  se  impună  în  faţa  tractoriştilor.  Aceştia   agronomului.  In  gospodăria  colectivă  însă  şi   cultură  în  parte.  Inginerii  şi  tehnicienii  agronomi  au  sarcina
                                                                                                 să  supravegheze  îndeaproape  respectarea  densităţii  la  hectar
             erau  băieţi  harnici,  de  treabă,  dar  nu  prea   soţia  lui  Dumitru  Matei   are  prilejul  să  fie   pentru  fiecare zonă,  potrivit  recomandărilor  Consfătuirii pe ţară
                                                        adeseori  sfătuitoarea  fetelor  tinere  şi  chiar  a
             obişnuiţi  să  li  se  vorbească  „de  sus"  şi  mai                                a  ţăranilor  colectivişti.  Conducerile  gospodăriilor  colective,  spri­
                                                        colectivistelor  mai  vîrstnice,  nu   numai   la
             ales  de  către  oamenii  pe  care  nu-i  cunoşteau.   muncă,  ci  şi  în  diverse  probleme  de  viaţă.  jinite  de  inginerii  şl  tehnicienii  agronomi  vor  trebui  să  acorde
             A   trebuit  să  stea  de  vorbă  îndelung  cu  ei  in­                             toată  atenţia  loturilor  pe  care  urmează  să  se  însămînţeze  po­
                                                          Fragmente  consemnate  fugar  din   viaţa   a   rumb  în  vederea  obţinerii  unei  producţii  de  5.008  kg.  boabe  în
             ginerul, pînă  a  reuşit să-i convingă că lucrările   doi  tineri  care  au  înţeles  ca  prin  munca  lor   sol  neirigat.  Pentru  aceste  loturi  se  vor  alege  hibrizii  dubli  cei
             nu  sînt  executate  cum  trebuie.  Cu  acest  pri­  să  înapoieze  patriei  o  părticică  din  ceea  ce   mai  productivi  şi  se  vor  executa  lucrări  la  cel  mai  înalt  nivel
                                                        li  s-a  dat  atunci  cînd  şi-au  însuşit  frumoasa   agrotehnic.
             lej  i  s-au  pus  multe  întrebări  de  către  trac­
                                                        şi  respectata  meserie  de  agronom,  pe  care  ei   Tinerele  gospodării  colective  să  fie  sprijinite  ca  încă  din  pri­
             torişti.  „De  ce  trebuie  să  se  are  neapărat  la   o  practică  şi  o  trăiesc  profund  în  mijlocul  ţă­  mul  lor  an  de  existenţă  să  aibă  posibilitatea  —   prin  realizarea
             cutare  sau  cutare  adîncime ?“,  „De  ce  să  se   ranilor  colectivişti  din  Segarcea.  unor  producţii  mari  —   de  a  se  consolida  din  punct  de  vedere
             spargă  bolovanii  cu  discul"  etc.  Dumitru  Ma­                                  economic,  în  propriul  interes  al  colectiviştilor  şi  al  întregii  noa­
                                                                            T U D O R   M A N T A  stre  economii  naţionale.
              tei  şi-a  dat  seama  că  abia  acum  se  afla  în
   1   2   3   4   5   6   7