Page 20 - Albina_1962_04

IM IM iM III. C U IiTU B I
eforturi sporite

IM SPRIJINUL TINEREI GO
pentru terminarea

Duminică, sala căminului e ticsită de oameni. Sute de
lucrărilor a3ricole colectivişti au venit să asiste la un concurs „Cine O primăvară animată anul Colt
ştie — cîştigă“. Concurenţii, colectiviştii Gheorghe
Rusu, Pavel Macovei, Gheorghe Iliuţă şi Gheorghe ■ ' ' acesta kr Borleşti, djn tare.
:
■
Experienţa a aratat însemnătatea folosirii cu chibzu­ Simion şi-au ocupat locurile. In sală s-a făcut linişte. î ai raionul Buhuşiţ d pri- să c
Iui i
măvară cu probleme noi
inţă a timpului pentru executarea lucrărilor agricole. Examinatorul pune primele întrebări. Sînt în total : şi multiple preocupări,
In aceasta primăvara, spre exemplu, cu toate ca vremea 20 de întrebări, iar marea lor majoritate se referă la şi c
sarcinile de producţie ale tinerei gospodării. Iată cî­ cum n-a mai cunoscut pipă acum aces
s-a menţinut destul de umeda, în multe gospodarii de
teva : „Ce producţii de grîu, porumb, floarea-soarelui
stat şi gospodarii colective au fost pregătite şi semă­ satul. Primii paşi pe care îi fac finu
nate mari suprafeţe de teren. Potrivit datelor, în regiu­ colectiviştii în ofensiva pentru te­ part
nea Bucureşti semănatul mazarii s-a terminat, iar în LA CE ÎNTREBĂRI î col ta bogată din acest an — prima A
regiunile Iaşi, şi Galaţi, se apropie de sfîrşit. Corespon­ | recoltă a tinerei lor gospodării co- nă
dentul nostru voluntar Marin Gh. Marin, ne scrie că în RĂSPUND CONCURENŢII
cuprinsul raionului Olteţu, gospodăriile colective însa- : lective — imprimă o atmosferă vişt
mînţeaza de zor culturile din epoca întîia. In frunte se : nouă întregului sat. tare
afla membrii gospodăriei colective ,,23 August" din Bal- şi cartofi la hectar va trebui să obţină gospodăria ! Oriunde priveşti, oriunde te tun
ceşti, care, folosind cu pricepere timpul prielnic, au şi noastră în acest an ?“, „Cum trebuie să lucrăm tere­
nurile înclinate supuse eroziunii ?“ (gospodăria are ■ Opreşti în aceste zile de primă-' acei
terminat semănatul ovăzului, florii soarelui şi cartofilor.
Ţinînd seama-de starea timpului, de condiţiile de lu­ asemenea terenuri), „Ce rasă de porci e mai reco­ î vară, întîlneşti ia Borleşti o ac ti- S
cru, se poate spune ca multe gospodarii colective au mandabil să fie crescută în condiţiile gospodăriei ■ vitale febrilă, de muncă r^id, rea
obţinut rezultate bune la însamînţatul sfeclei de zahar, noastre ?“, „De ce este necesar să sporim necontenit l simţi grija colectiviştilor dt \ dm
florii soarelui, plantelor furajere, repicatul legumelor în fondul de bază al gospodăriei ?“, „Cum se face retri­ | porni cît mai bine la drum, p. - - car*
răsadniţe şi altele. Rezultatele obţinute pîna în prezent buirea în gospodărie etc. Răspunsurile vin prompt şi ■ ocuparea susţinută pentru buna gra
dovedesc ca, chiar în condiţii mai puţin prielnice, exis­
ta posibilitatea de a termina la timpul optim toate lu­ sînt exacte. Deseori, cite un colectivist din sală o ia | desfăşurare a lucrărilor agricole tale
înaintea concurenţilor. Mulţi dintre cei prezenţi ar j de primăvară. Ie e
crările de primăvară.
Ce avem de făcut în zilele ce urmează şi cum pot că­ putea sta cu cinste alături de concurenţi. Cunosc ; Primele zile de primăvară,.. Pe par
m inele culturale să sprijine aceste acţiuni de mare în ­ doar multe din problemele la care se refera examina­ | uliţa satului şirufi de căruţe trans- pe
semnătate ? In primul rînd trebuie depuse eforturi spo­ torul. Concursul a fost bine pregătit şi precedat de jj portă gunoiul de grajd din curţile la
rite pentru terminarea într-un timp foarte scurt a în-
o serie de manifestări. Inginerul agronom a î colectiviştilor pe ogoarele gospo- baz
sămînţarii florii soarelui, sfeclei de zahar,; cartofilor,
plantelor furajere. O serie de lucrări aşteaptă a fi exe­ discutat cu colectiviştii despre planul de producţie, î dăriei. La capătul satului, „la rik
cutate în sectorul legumicol. Se impune de asemenea despre organizarea şi retribuirea muncii, le-a expli­ « deal" cum îi spun locului borleş- alb
intensificarea plantarilor de primăvara în livezi şi vii cat ce metode să folosească pentru lucrarea terenu­ | . te n ii.■. constructorii ■, gospodăriei gri'
precum şi executarea lucrărilor de îngrijire a lor. Tem­ rilor înclinate. Prin biblioteca s-au difuzat cărţi le­ 5 cioplesc lemnul pentru un grajd mit
peratura solului arata ca se poate trece la semănatul
porumbului. gate de agrotehnica diferitelor culturi, cărţi care tra­ ; de 100 de capele, pentru o maga- că
Volum ul de lucrări este mare, iar timpul destul de tează despre necesitatea creşterii permanente a fon­ î zie şi o maternitate de porci, şl tisr,
scurt. Totodată este necesar să se respecte aplicarea re­ dului de baza în gospodărie şi altele. Cu premierea • toarnă fundaţiile de beton- Sînt Joc
gu lilor agrotehnice in scopul obţinerii unor producţii cîştigatorilor cu cărţi s-a încheiat o manifestare plă­ £ multe treburi de făcut acum la (
sporite. ş început de drum. Gospodăria co- dit
Merita toata lauda acei colectivişti care, vazînd vre­ cută şi instructiva. Sînt apreciate de oameni şi cît
mea destul de nestatornica, nu aşteaptă cu mîinile în se poate de eficiente asemenea manifestări. Concursul | lecţiyă însămînţează în acest an ale
sîn pîna. vor putea sa intre tractoarele pe ogor, ci exe­ „Cine ştie, cîştiga" desfăşurat în această zi a con­ j suprafeţe însemnate de porumb, pu
cuta lucrări cu atelajele proprii pe porţiuni zvîntate, tribuit la o cunoaştere mai temeinica de către colec­ î thmrea-soarelui, sfeclă de zahăr nil
chiar dacă sînt mai mici. Aşa au procedat colectiviştii tivişti a planului de producţie al gospodăriei, a sar­ jj $i altele; să cureţe Şl Să amelio- în
din comuna Baloteşti, regiunea Galaţi, aşa procedează j reze Întinderi mari de lie
orice bun gospodar. Fara îndoiala ca asemenea exem­ cinilor importate şi actuale care le stau în faţa în ». ' •••
ple sînt foarte multe şi ele pot fi popularizate de către campania însamînţarilor de primăvara. 9
căminele culturale cu toate mijloacele ce le stau la în-
demîna. O rientarea în condiţiile actuale şi operativi­
tatea în activitatea căminului cultural sînt factori care
au un rol însemnat pentru realizarea m ultiplelor lucrări BULETINUL SĂPTĂM ÎNAL A]
ce se cer a fi executate. O cercetare zilnica o terenului
va dovedi ca pe unele parcele se pot executa lucrări
fara sa se aştepte zvîntarea întregii suprafeţe destinate Luni seara, după term inarea lucrului, buletin. El a fost expus sub form a unui al gospt
unei culturi. Staţiile de radioficare, gazetele de perete,
mulţi colectivişti s-au adunat la cămin să jurnal vorbit, ş tirile ' fiind citite alternativ liul a i
serile de calcule şi încă multe alte manifestări pot sa asculte buletinul săptămînal al gospodă­ strînger
arate însemnătatea şi necesitatea acestor măsuri. In de directorul căminului şi două cadre di­
riei colective pe perioada 26 martie— 1 a- măsurile
unele locuri, din pricina ploilor, apa mai bălteşte, peri- dactice. C e evenim ente, ce ştiri au fost
prilie. Buletinul săptămînal e o iniţiativă cilor ag
clitînd culturile de toamna sau împiedicînd pregătirea aduse la cunoştinţa colectiviştilor ? Una răta col
terenului pentru semănat. Pe aceste locuri este necesar recentă a căminului cultural şi este mult din ştiri relata că pentru construcţiile pre­
sa se execute grabnic lucrări de scurgere a apei. Şi în apreciat de consiliul de conducere al gos­ de poru
acest caz exista nenumărate mijloace cultural-educa- podăriei şi de către colectivişti. EI cuprin­ văzute în plan s-au transportat 130 metri acea da
tive care sa demonstreze colectiviştilor posibilitatea şi de cele mai im portante şi mai noi ştiri din cubi de bîrne, plăcile de azbo-cim ent pen­ duse în
necesitatea de a executa rapid aceste lucrări. tru acoperiş şi cheresteaua. De asemeni,
viaţa gospodăriei din cursul unei săptă­ tau atei
O atenţie deosebită va trebui să se acorde însămîn- s-a arătat ce m ateriale mai trebuie trans­
mâni. Buletinul prezentat la 2 aprilie lor şi si
ţării porumbului. Acum, în pragul semănatului, pot fi portate în zilele următoare. O altă ştire
a cuprins trei ru brici: „Ştiaţi că...", gate de
organizate seara. Ia căminul cultural sau la colţul roşu, prezentată în cadrul rubricii „A fla ţi ca..."
„A fla ţi că...", „ A r fi bine dacă..." A - alternat
convorbiri pe tema „A groteh n ica porumbului", amintin-
ceste rubrici arată într-o oarecare mă­ inform a colectiviştii că la 1 aprilie a avut ma unu
du-se colectiviştilor o serie de lucrări necesare pentru
sură şf orientarea şi scopul acestui loc o şedinţa a consiliului de conducere tivă şi
obţinerea unei producţii sporite de porumb. Se cuvine,
spre exemplu, sa se amintească despre necesitatea ca
loturile arate asta toamna sa fie lucrate cu grapa cu
discuri, în agregat cu grapa cu colţi, treeîndu-se apoi O e ă iă ta z ie . ţtt h a
la semănat chiar în aceeaşi zi. Tot la căminul cultural
se mai poate recomanda colectiviştilor ca terenurile
nearate în toamna sa fie arate acum şi cît mai repede, Marţi — în biroul directorului îndrumările pe care Constantin porumb obţinute şi creşterea bc
de cămin se ţine o şedinţă. Au fost Apetrei le dă în legătură cu or­ neistări a colectiviştilor.
grăpîndu-se. terenul în aceeaşi zi. Este necesar de ase­
invitaţi la Borleşti directorii de ganizarea activităţii la locul de Călătoria pe hartă, care se des
menea să se recomande respectarea indicaţiilor privind cămine şi responsabilii caselor de muncă al colectiviştilor, sînt ilus­ făşoară “în faţa a numeroşi spec
lucrările diferenţiate de la zona la zonă. în cultura po­ citit din Mastacăn, Ruseni şi Ne­ trate cu exemple din planul de tatori, este într-un fel şi o ră;
chit, sate aparţinătoare de comună. muncă al căminului cultural din ’pîndire a experienţei înaintate.
rumbului. de pildă, nu se recomanda semănatul oricum
Se discută şi se analizează planu­ Borleşti, care a prevăzut o serie Constantin Apetrei, care prezir
şi în orice condiţii. Este important de ştiut că în pamîn- rile de muncă pe trimestrul II, de asemenea manifestări şi a în­ tă călătoria pe hartă, nu se rs
felul cum trebuie să se desfăşoare ceput să le organizeze la locurile zumă numai la înfăţişarea real
turile reci şi prea îmbibate cu apa nu se recomandă se­
în această perioadă activitatea de muncă ale brigăzilor de cîmp. zărilor ci le vorbeşte oamenili
mănatul porumbului, deoarece exista pericolul pierde- culturală pentru ca ea să sprijine După-amiază, directorul cămi­ despre felul cum muncesc pâinii
cu eficienţă campania însămînţă- nului aşează pe un panou de pe tul colectiviştii din Ţibucani, cu
rii seminţelor. Daca însă timpul se încălzeşte, semăna­
! rilor, întărirea gospodăriilor agri­ scenă harta regiunii şi cîteva gra­ au reuşit să obţină anul trec
tul se va face, dar la o adîncime mai mică.
cole colective. Se discută în strînsă
3.200 kg. porumb boabe la hect
fice reprezentând realizări din gos­
legătură cu planurile de producţie
podăriile agricole colective din re­
pe o suprafaţă de 302 hectare. O.
ale gospodăriilor colective respec­
tive şi cu campania agricolă de giune. Sînt materiale intuitive menii ascultă cu atenţie desp
Acestea sînt numai cîteva din acţiunile ce pot şi tre­ primăvară. Constantin Apetrei, pentru călătoria imaginară pe pregătirea terenului, despre soi.
buie sa fie în atenţia căminelor culturale, în vederea directorul căminului din Borleşti, hartă : „Prin G.A.C. fruntaşe din rile de seminţe pe care le-au f
| mobilizării tuturor colectiviştilor la muncă pentru exe- dă îndrumări cu privire la conţi­ regiune* din acea seară. Un gra­ ' losit cei de la Ţibucani şi desp
ţ cutarea la timp şi în condiţii optime a tuturor lucrărilor nutul şi forma manifestărilor, le fic mare redă dezvoltarea sectoru­ cele 3-—4 praşile pe care le-au d
indică directorilor de cămine din lui zootehnic din gospodăria colec­ la porumb. Colectiviştii au lu
i agricole. Fara îndoiala ca activiştii culturali îşi vor
satele aparţinătoare cum să orien­ tivă din Goşmani, raionul Buhuşi. cunoştinţă, de asemenea, de fel
i spori eforturile pentru a fi la înălţimea sarcinilor de
teze de acum înainte activitatea A lte grafice înfăţişează creşterea cum muncesc îngrijitorii de ar
j mare cinste ce le stau în faţa. Sarcina principală este
culturală către locul de muncă al fondului de bază din diferite gos­ male din gospodăriile din Gc
$ aCuni realizarea cît mai grabnica a lucrărilor şi îndeo- colectiviştilor. podării, producţiile m arPde grâu şi mani, cum obţin ei 2.500 litri
'"^seb'i a îhsămînţarilor.