Page 22 - Albina_1962_04

a | u n s « « «

La început, ca mulgător. „Ce-mi pasă mie ? Sînt
Ion Marin muncea cu spor fruntaş r
Şi ca fruntaş, în primul an Fruntaş, fruntaş — dar
EI mulse lapte peste plan. la decadă
De Ia un timp însă, Marin M arin era primul... din
Nu realiza siştarul plin. coadă
Căci el se socotea fruntaş.
• i i ■ • 1 < i
Insă muncea... iavaş-iavaş.
Mincau Joianele puţin. Morală — vor găsi destulă
(N ici jumătate din lainf Toţi cei cu... musca pe
căciulă —
Intr-un cuvint aceste vite
Erau acum prost îngrijite. Că nu-i de-ajuns fruntaş La sectorul zootehnic de la g. a. c. Dobreni, raionul Olteniţa
să fii.
Lăsate deci în voia lor.
Ci mai ales... să te m enţii J
Scăzu şi-ai laptelui izvor.
Insă Marin zicea trufaş : B i c i c l e t a * * * î n ş i ş t a r
— Ce zici, ce noroc pe nea — Păi de bicicletă. Ştii că rupt I Ştii că pe ziua do 15
Petre, să găsească o bicicletă Dida. care numai anul trecut s-au Împărţit avansurile bă­
in şiştar ? i-a dat 3.600 litri de lapte» neşti».
— Cura in şiştar ? — Ei, şi-acu' ce vrei să — Ei, aia-4 altceva I
— Aşa cura auzişi I zici ? Că după ce-a terminat — Ba nu-i, da' lasă-mă să
mulsul, i-a spus va ca : „Nea termin. Va să zică, s-an Împăr­
— Bre. nea Stoiane, dumita-
Je-ţi arde de glume 1 Să-ml ii Petre, uite ca supliment şi-o ţit avansurile. Buuun I Ctnd it
spus c-a găsit o roată, sau un bicicletă 1“ vine rîndul, că ştii că la el se
— Nu asta. Da’ ştii c-o mai
cauciuc, mai calea-valea ; da' are in îngrijire şi pe Viorica, socoteşte la raport cu .' **uc-
dita-raai bicicleta in şiştarul de aia cu 3.300 de litri... ţia, ti spune contabilul'! ...ici
lapte» nu cred, chiar dacă mă de data asta nu te-an A f e c t e
tai I — Ei şi ce, pe lingă lapte rls Joianele, nea Petrică 1 Ele
Viorica dă şi biciclete î Un- ţi-a> umplut şiştarul, dumneata
— O ştii pe Petre Ştefan» de-ai auzit dumneata că bici­ Iţi umpli buzunarul», ce-ai de
— Ei na I Cine nu-1 ştie pe cleta e... prodns lactat ? glnd să faci cu banii 1“ „Păi,
nea Petrică, mulgătorul nostru Îmi iau o bicicletă 1* a răs­
fruntaş ? Ce-i al Iul, e-al lui : — Păi, cine susţine asta î I puns el.
Îşi vede de treabă, iubeşte a- Nu-ţi spusei că bicicleta a gă­
nimalele şi le Îngrijeşte cum sit-o tn şiştar ? — Acum Înţeleg, e limpede.
scrie Ia carte. Da' noi vorbeam — Nu mai Înţeleg nimic 1 Laptele Au şiştar t-a adus o
aici de bicicletă. — Păi, dacă mă tot Între­ bicicletă.
Cunoştinţe noi

Cină a venit in colectiva ţe i; simplă, da’ să fie gus­ de vorbă, tovarăşă inginer că
noastră, inginera zootehnistă toasă. vezi dumneata...
Ecaterina lonescu ne-a lăsat — Şi după supă ce să fief, — Ba eu cred c-o să aveţi t
O tocăniţă de m iel — aşa, ca 'Am vorbit şi cu în grijitorii de
impresia că-i foarte preten­
la mama ei ? vaci şi ei sînt de acord.
ţioasă Da’ să vă spun ceea
— N u -i nevoie, e destul — Cum adică, să-şi piardă
ce ne-a făcut să credem că -i
supa. tim pul stînd de vorbă ?
aşa
— Bine. Atunci, să tăiem O — Ba eu cred că din dis­
Noi tocmai trebăluiam pe
găină». cuţiile astea toată lumea va
la padoc, îngrijind de grăsu­
— Păi de ce? — ne-ntrea- avea de cîştigat, fiindcă e
nii colectivei, ctnd ne pome­
bă ea. vorba de un ciclu de lecţii
nim cu ea. Facem cunoştinţă,
— Pentru supă. pentru completarea cunoştin­
se interesează ea cum merge
— Păi n-am spus că de gă-> ţelor zootehnice.
treaba şi, din vorbă-n vorbă,
imă. Supă de cal. — Atunci se schimbă ches­
numai ce-o auzim : — Aoleu ! — facem noi m ii tia, tovarăşă inginer 1
— Cred c-a r trebui o supă. Pe deal, pe muscel
roţi — supă de.» nechezător?, — Bine. Va să zică de poi­
— l-o fi foame, după drum!
■— Da, e foarte bună pentru mîine...
— îmi şopteşte nea Trifan.
hrana porcilor. — De ce de poim îine şi nu ŞI acum brigada „Drept la Frunză, ca muşcata
— Şi cum să fie T — o -n -
Şi ne explică, răbdătoare şl de m îine ? ţintă" dă cnvfntul brigăzii ar­ Şi ctnd a fost gata.
trebăm n o i; — cu găluşti, cu tistice de agitaţie a căminului An adus din vale.
documentat, că hrănirea p o ri ...De două ori pe săptămînă
tăieţei ? cultural din comuna Boţeai, ra­ De la ferma mare.
Cilor cu supă de cal ajută la venim la aceste lecţii, care
— Do" şugubeţi mai sînteţi! ionul Muscel. Acest fragment Zeci de vaci frumoase;
creşterea în greutate a godă- s-au dovedit a fi foarte folo­ de program ne-a fost trimis de Grase şi lăptoase.
— rîde ea. — N u -i nevoie
ceilor. Da plecare ne mai sitoare. Ba, mai putem spune tov. I. Ghinescn, Instructor at Iar Îngrijitori.
nici cu găluşti, nici cu tăie- Casei raionale de cultură din
spuse : că, deşi la început ni s-a pă­ Cei mai buni feciori
Clmpulung-Muscet.
— Poim îine aş vrea să stăm rut că inginera e pretenţioa­ Din gospodărie.
de vorbă mai mult. să, acum am devenit noi pre­ Pe deal de muscel Ce cn hărnicie
„A lte pretenţii I — zice nea tenţioşi : vrem să învăţăm din Sus la Păducel, Ştiu să Ie-ngrijească
Intr-o zi tn zori
Trifan. Şi către ea : ce în ce mai mult... Şt să ml le crească.
Pe la cîntători
— Nu cred e-o s-avem timp Oameni muncitori Aşa „ca ta carte"
Măre, se ivesc Ca să dea, măi frate,
Şi se sfătuiesc Tene-ntregi de lapte.
Să aleagă-ndat'
Loc mai potrivit.
Bun pentru zidit.
Unde să ridice
Cu braţe voinice
Un grajd spaţios.
Mare şi frumos.
Cum nici c-a mai fost
Aşa adăpost.
(In care să intre
Trei sute de vite)
Şi cum l-an aflat
S-au şi apucat
Fraţii de lucrat.
(Că materiale.
Aveau chiar... tn cale.
Numai hărnicie
In nr. 742, din 14 martie 1962, al revistei Tovarăşul Vasile Popa, satirizat printr-o poe­ Să fi fost, bădie»)
noastre, brigada „Drept la ţintă“ a prezentat un zie pentru faptul că din gelozie nu îşi lăsa so­ Unii cărau piatră,
’ rogram în legătură cu citeva deficienţe ob­ Alţi-aduceau apă
servate in comuna Poiana, raionul Tecuci. ţia să participe Ia activitatea culturală, a fost Alţii cărau grinzi.
Ţinta a lost atinsă în plin. Acest lucru ni-1 invitat ia Comitetul executiv. In urma discuţiei Alţii cărămizi, -
contirmă scrisoarea primită recent din partea care a avut Ioc, el şi-a luat angajamentul ca, Alţii, ca zidari
Comitetului executiv al sfatului popular din împreună cu soţia, să activeze înlr-una din Erau meşteri mari...
Toţi lucrau de zor
Poiana. echipele artistice. De unde se vede că gelozia e Pentru bunul lor.
In sceneta „Asta-i cuvîntuP4 era criticată o bună atunci ctnd... dispare I Bunul tuturor I
felceriţâ. Comitetul executiv a luat hotărlrea Răspunsul primit din partea Comitetului exe­
Şi muncind aşa,
s-o retrogradeze pe timp de trei luni. Asla-i cutiv al statului popular din comuna Poiana do­ Zidul se-nălţa.
concluzia I vedeşte preocuparea pentru îndreptarea lipsu­ Şi cu spor sălta.
Referitor la sceneta „Educaţie în iamilte“, ni rilor semnalate prin presă. Intr-o zl cit donă.
se scrie că s-a luat legătura cu conducerea şco­ La rubrica — Pe urmele brigăzii „Drept la In două, ctt nouă.
lii. pentru ca profesorii să stea de vorbă mai ţinlău — aşteptăm şl „colaborarea" altor Co­ Că dacă-1 vedeai
des cu părinţii elevilor. Foarte bin e; educaţia mitete executive din comunele prin care a păşit Mult că te mirai
copiilor priveşte întreaga familie a comunei I brigada noastră. Şi te bucurai...