Page 23 - Albina_1962_04
P. 23
jţg d d iv ita te a c u ltu r a lă
ÎN SPRIJINUL CRESCĂTORILOR DE ANIMALE
Nu întâmplător succesele în sau după expunerea unei con trivită. Ea nu îşi consideră
muncă ale multor eolMtivişii, ferinţe, la căminul cultural insă cu acestea misiunea în
care lucrează In sectorul zoo sînt prezentate o serie de cheiată, nu aşteaptă liniştită în
tehnie al gospodăriei agricole cărţi. De curind, pentru mul bibliotecă să vină colectiviştii
colective din comuna* Miercu gători au fost prezentate bro şi să-i ceară eărţi. Cunoscînd
rea, se datoresc şi eărţilor ci şurile : „Căile de sporire a specificul muncii îngrijitorilor
tite. Bibliotecara, Elena Solo- producţiei de lapte", „Cum se de animale, a organizat un
mon, i-a îndrumat permanent pot obţine peste 3.800 litri de cerc de citit chiar la ferma de
spre acele broşuri care le sînt lapte pe cap de vacă furajată" vaci. In fiecare săptămină, ac
de un folos practic imediat. şi „Creşterea bovinelor". tivista culturală Maria Cră Bibliotecara şi inginerul zootehnic din Miercurea, necomandă
In acest scop, ea a întocmit fi Tot în scopul îndrumării ci ciun, care face parte din co unor îngrijitoare de porci eîteva noi broşuri.
şe de lectură individuală, în titorilor este folosită şi agita lectivul bibliotecii, ou un
care se specifică, dintre căr ţia vizuală. Bibliotecara, după teanc de cărţi în sacoşă, se
ţile existente în bi duce în mijlocul mul
bliotecă, ce anume gătorilor pentru a le DE
trebuie să recomande | I E c h r u i n citi într-un moment
fiecărui colectivist în de răgaz pagini din-
legătură cu specificul ff 001! tr-o broşură care îi
muncii sale. Astfel, interesează. Apoi, îm „Cum vom obţine 3.000 litri lapte pe cap de vacă furajată"
îngrijitorii de porci parte eărţi spre a fi a fost tema unei seri de calcule organizată de căminul cultural
-an Dragomir şi N i- citite acasă. din comuna Apoldul de Sus.
Iniţiativa celor din Apoldul de Sus a găsit un larg ecou în
colae Mihu au trecute în fi ce s-a sfătuit cu inginerul a- Activitatea bibliotecii din rîndurile colectiviştilor din cuprinsul raionului Sebeş. Pentru a
şele de lectură broşurile: gronom Constantin Oniga, a Miercurea, în rîndul crescă vedea felul ia care această iniţiativă se înfăptuieşte în mod con
„Creşterea şi îngrijirea purcei trecut la alcătuirea unui pa torilor de animale, ar putea fi cret, au fost invitaţi la seara de calcule şi îngrijitorii, brigadierii
lor .'repararea nutreţurilor nou care va fi pus Ia ferma îmbogăţită prin folosirea a noi zootehnici de la gospodăriile colective din comunele Miercurea,
în hrana animalelor", „Spori de vaci. Titlul acestui panou şi noi forme. Este necesar ca Gîrbova, Reciu, Dobîrca şi Cîlnic. Astfel, gazde şi oaspeţi au a-
sistat la o documentată expunere făcută de medicul veterinar Ni-
la ferma de animale să se or
rea producţiei de carne prin este sugestiv şi m obilizator: ganizeze, aşa cum s-a făcut şi colae Dura, asupra sporirii producţiei de lapte de la un an la
îngrăşarea animalelor", „Cum „Pentru obţinerea unor can in comuna vecină Petreşti, o altul.
poate an om îngriji U N de tităţi mari de lapte", vă ajută mică bibliotecă volantă. In i Anul trecut, de pildă, producţia medie de lapte obţinută de
porei" ete. Multe dintre aceste următoarele broşuri... Urmea gospodăria colectivă din Apoldul de Sus a fost de 2.717 litri pe
ţierea unui concurs „Cine ştie, cap de vacă furajată. Vorbitorul a arătat însă că îngrijitorii Ion
broşuri au fost eititc. Metode ză lista broşurilor menite să Wandersdmeider, David Glatz şi llie Beju, respectând indicaţiile
îmbogăţească cunoştinţele pro cîştigă" in legătură eu broşu
le aflate aci ii ajută acum pe rile ou caracter zootehnic, ex cu privire la furajarea raţională şi îngrijirea animalelor, au reuşit
îngrijitorii de porci aă ridice fesionale, astfel incit ei să-şi să obţină cîte 3.200 litri lapte de la loturile de vaci pe care le
punerea unui mulgător frun au în primire. „C it ar fi cîştigat gospodăria dacă aceasta ar fi
sperai in greutate, să spo poată îndeplini angajamentul fost producţia medie pe gospodărie Calculul a arătat că s-ar
rească numărul purceilor, iar de a obţine în acest an o pro taş despre învăţămintele trase fi obţinut un plus de 40.572 litri lapte, ceea ce ar fi însemnat un
din cărţi, discutarea anumitor
gospodăria să obţină venituri ducţie medie de 3.000 litri lap venit în plus de 52.763 lei. Sînt condiţii ca in gospodăria colec
broşuri — iată eîteva metode
mai mari. te pe cap de vacă furajată. pe care le poate aplica cu tivă din Apoldul de Sus să se obţină 3.000 litri de lapte şi chiar
mai mult ? Sînt. Aceasta o demonstrează faptele.
Canalizarea lecturii spre A m arătat până aici eîteva succes biblioteca din comuna Anul trecut nu s-au asigurat în toate lunile furaje de bună
cărţile cele mai folositoare se metode prin care bibliotecara Miercurea şi care ar contribui calitate. La aceasta a contribuit în parte şi faptul că unii îngri
jitori n-au respectat cu stricteţe programul zilnic de furajare şi
face şl pe alte căi. Astfel, eu Elena Solomon reuşeşte să re ia sporirea eficacităţii muncii
de adăpare. Acesta este un adevăr recunoscut de cei din Apold.
prilejul prezentării unor filme comande fiecăruia cartea po ca cartea. Ţinînd seama de toate acestea, pentru anul in curs s-au luat din
timp măsuri printre care. In primul rînd, asigurarea unor cantităţi
suficiente de furaje de bună calitate (în afară de grosiere,
suculente, borhot, tărîţe s-au mai asigurat şi cîte 12 tone de po
rumb siloz pe cap de vacă). Metodele bune de muncă ale mulgă-i
în raionul Sebeş torilor fruntaşi au fost generalizate de toţi îngrijitorii. Ca urmare
a măsurilor luate, în luna martie producţia a ajuns la 271 litri
de lapte pe cap de vacă furajată, faţă de 226 litri realizaţi în
regiunea aceeaşi lună a anului trecut.
La rîndul lor, oaspeţii au vorbit despre metodele folosite de
Hunedoara ei. Ion Krampultz, zootehnician la gospodăria colectivă din co
muna Cîlnic, a vorbit despre felul în oare gospodăria colectivă
a obţinut, încă de anul trecut, o producţie de peste 3.000 litri de
lapte.
Seara de calcule a constituit un rodnic schimb de experienţă
în vederea realizării angajamentului luat.
I J VORBIŢI
Jurnalul vorbit care s-a or După terminarea manifestă trebuie să însămînţeze 12 hec
ganizat la căminul cultural rii am vrut să aflăm părerea tare cu porumb siloz. Ne-a ex
din comuna Pianul de Sus, a unor'colectivişti despre acea plicat în seara asia tovarăşul
cuprins şi interesanta expune stă parte a jurnalului vorbit. inginer de ce soiul 203 este cel
re a inginerului agronom des Ne-am adresat în tîi brigadie mai bun pentru condiţiile
pre posibilităţile pe care le o- rului Gheorghe Lăscan. existente la noi. Aşa că vom
— Fără îndoială că ascultînd pune porumb de acest soi.
feră condiţiile pedo-climatice
o asemenea expunere, fiecare Asemenea jurnale vorbite,
pentru dezvoltarea sectorului colectivist trage învăţăminte. oare să ne informeze pe scurt
Cartea a sosit la locul de muncă al mulgătorilor din Miercurea. zootehnic. Brigada de oare răspund eu asupra unor probleme im por
tante şi tare cer o rezolvare
operativă, sînt foarte bineve
nite.
puns la întrebarea unui colectivist, despre Noi îi invităm pe activiştii
metodele trecerii într-un timp mai scurt de culturali la cîmp, pentru a ţi
la rasa ţurcană (ce predomină la oile ne un jurnal vorbit chiar Ut
gospodăriei) la merinos. Pe baza unei do locul de muncă al brigăzii
cumentări prealabile asupra condiţiilor e-
/B R IG A D A ŞTIINŢIFICĂ R Ă S P U N D E / conomice de dezvoltare a diferitelor specii noastre.
— Şi nouă, m ulgătorilor de
de animale, s-a dat răspuns şi la întreba la ferma de vaci, ne sînt de
rea : „Ce specie de animale aduce venituri
Consolidarea gospodăriei colective a de animalelor fiu la grajd pînă aproape de sa mai mari gospodăriei noastre colective ?“. folos cele spuse de tovarăşul
venit o preocupare de seamă a fiecărui co turaţie şi numai după aceea să fie scoase — In planul de perspectivă al gospodă inginer în cadrul jurnalului
lectivist din comuna Daia Romînă. Aceasta la păşunat, timp de doiuă-trei ore. Raţia de riei dumneavoastră — a arătat inginerul vorbit — declară colectivistul
se vede şi în întrebările puse de colecti fin se micşorează treptat, mărindu-se tim zootehnic — e prevăzut ca numărul vaci Petru Costea. — Ne-a arătat că
vişti brigăzii ştiinţifice ce a poposit In co pul de ţinere a animalelor la păşune, pînă lor cu lapte să ajungă în anul 1965 la 500 avem toate condiţiile pentru
mună pe la sfîrşitul lunii martie. Unele în ce d e se obişnuiesc şi pot fi hrănite exclu capete. Socotind că de la fiecare vacă se a obţine producţii mari de
trebări s-au referit la organizarea muncii siv In acest fel. vor obţine cîte 3.500 litri de lapte, în total lapte. Colectiva noastră a pla
în gospodăria colectivă, altele la dezvolta se pot realiza 1.750.000 litri de lapte care, nificat ca în acest an să ob
Lucruri folositoare au învăţat colectiviş
rea diferitelor sectoare de producţie şi în tii şi în privinţa feririi animalelor de boii. valorificat prin I.C.I.L., va aduce un venit ţină în medie 2.800 litri lapte
deosebi la probleme privind îngrijirea şi întrebarea : „Ce este şi cum se combate de 2.100.000 lei. La aceştia se vor mai pe cap de vacă furajată. Şi
apărarea sănătăţii animalelor. tricofiţia la animale ?“ , a fost pusă de Mi- adăuga şi banii proveniţi din vaiorificarea este sigur câ-i vom obţine.
In curind animalele vor fi scoase la pă- viţeilor. Este rentabil să se crească vaci ? Cred însă că şi căminul cul
snnat. Ştiinţa dă soluţii practice în această hai Petou. Răspunsul îl dă tot inginerul Desigur ! tural ne poate ajuta. Cum ?
Emanoil Lopăzan.
privinţă. „Cum se face pregătirea animale Timp de trei ore, colectiviştii din comuna Organizind, printre alte mani
lor în vederea trecerii de la regimul de — Tricofiţia este o boală produsă de o Daia Romînă au avut ocazia să înveţe festări, jurnale vorbite dini
stabulaţie la cel de păşunat î“ . Tată între- ciupercă. Se dezvoltă în condiţii de ume multe lucruri folositoare. Ei au mai aflat care să aflăm metodele înain
Irarea pusă de Ilarie Salade, unul din îngri zeală, lipsă de igienă şi proastă hrănire. Ea lucruri interesante asupra formării pămîn- tate de creştere şi îngrijire a
jitorii de animale. se manifestă prin căderea părului, mai în tului, apariţiei vieţii pe pămînt, despre animalelor Şi ar fi foarte bine
tâi in regiunea capului şi apoi în regiunea ca în cadrul acestora să fie
— întrebarea e cit se poate de bineve trecutul istoric al comunei lor şi altele.
nită — a răspuns inginerul zootehnic Ema- spinării şi a cozii. Pentru prevenirea aaestei Brigada a răspuns la peste 50 de întrebări. invitaţi să vorbească mulgă
tori fruntaşi din satele raio
noil Lopăzan, unul din membrii brigăzii. boli e absolut necesar să se menţină cură Reuşita acestei întâlniri între brigada şti nului.
— E bine să se ştie că această trecere se ţenia corporală a animalelor şi a grajdului. inţifică şi locuitorii comunei se datoreşte
face în mod treptat. Şi iată de ce. Primă
vara, iarba fiind- foarte fragedă, animalele Dacă totuşi, boala s-a ivit, atunci animalul în mare măsură Casei de cultură raionale,
o mănîncă cu lăcomie, ceea ce duce ade se izolează şi se tratează pînă la vindecare care se îngrijeşte ca brigăzile ştiinţifice să Pagină redactată d e:
sea la îmbolnăvirea lor. Pentru evitarea a- cu ‘Tricofiţin A şi B. fie formate din oameni cu o înaltă califi- M. CH1RCULESCU
eesteta, este bine că la Început să Ii se dea Tn cohtînuară, Ihgintenâ’ Zootehnic ftTăs- ’ oare, feimbscătoid ai vieţii satului; sî’ A. CROITORI)
