Page 24 - Albina_1962_04
P. 24
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • „Colonialismul este sinonim ţe
şt socială dusă U extrem; ei eF9$ă
milioane de oameni vîndufl ca sclavi,
COLONIALISMUL vaţîi şi lagăre de concentrare, decimaţi,
boli, ţinuţi in bezna inculturii. CninniiiHiw»
cîopirţirea arbitrară a unor vaste teritorii
samavolnică a numeroase state în afara;
ţionale, crearea unor primejdioase focare
• • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • conflicte pe plan mondial**.
• ••
•••
• ••
GmOXGHE &
f -mm wwwwwwww'www~ * *••••••• (Din cnfcitaMa
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • - ■ •« Adanării Genarafcc a - w k V j }? ntv
n zilele noastre se algerian la autodeterminare, la mondial. Bogatul continent a* Mozamblc, Irianul de Vest etc.
încheie procesul i- independenţă şi libertate. In trican a fost transformat de că stau mărturie grăitoare cît de
reversibil de des colonia portugheză Angola, tre colonialişti într-un conti dispuşi sînt domnii colonia
trămare a sistemu dictatorul Salazar şi acoliţii săi nent al foamei. In agricultura lişti să plece „de bunăvoie" din
I lui colonial al im duc de asemenea un crîncen celor mai multe ţări africane, colonii. In Irianul de Vest,
perialismului, se război împotriva patrioţilor foste sau actuale colonii, ca bunăoară, (teritoriu ce aparţine
prăbuşesc ultimele temelii care, sătul de „binefacerile" şi acum 1000 de ani, princi de drept Indoneziei), colonia
ale dominafiei coloniale în dictatorului de Ia Lisabona, palele unelte de muncă sîn t: liştii olandezi trimit mereu
temeiată pe sînge, violenţă cer libertate şi independenţă săpăliga, plugul de lemn şi pa trupe spre a împiedica elibe
şi înşelăciune. Numai în pentru întreg poporul angolez. rii ascuţiţi. Iată „civilizaţia" şi rarea acestui teritoriu, deşi
anii de după cel de al doilea De fapt, peste tot şi în toate „tehnica" introdusă de colonia populaţia de aici s-a pronunţat
război mondial, aproape un mi- timpurile, colonialiştii şi-au lişti în ţările stăpînite de el. în numeroase rînduri pentru
menţinut şi-şi menţin domina Colonialiştii menţin în mod in alipirea la Indonezia. Salazar,
ţia numai prin teroare şi cru tenţionat şi artificial înapoie dictatorul de Ia Lisabona, re
zime. Drumul colonialismului rea economică şi culturală a fuză chiar să discute acorda
este pătat din belşug cu sîn- coloniilor, pentru că în felul rea independenţei coloniilor
gele a sute şi sute de milioane acesta ei pot stăpînl şi exploa portugheze, susţinînd că ele ar
de victime. ta mai uşor popoarele subju fi, chipurile, provincii de peste
gate. mări ale Portugaliei, iar gu
Colonialiştii şi cei ce-i spri
jină pălăvrăgesc adesea despre Simţind că li se apropie vernul Angliei face tot ce
rolul „civilizator" pe care l-au poate pentru a împiedica po
avut şi pe care, chipurile, îl poarele din Kenya, Rhodezia
mai au şi în prezent. Faptele şi din alte colonii să devină
dovedesc însă contrariul. Co independente. In Ruanda-U-
lonialiştii nu numai că nu au rundi, colonialiştii belgieni se
contribuit la civilizarea popoa poartă ca la ei acasă şi refu
relor cotropite de ei, dar au ză să acorde independenţa a-
distrus vechi şi renumite civi cesfor teritorii, deşi poporul de
lizaţii în Asia, Africa şi Ame-, sfirşitul, colonialiştii vorbesc aici cere de multă vreme acest
rica. Popoarelor din colonii li tot mai des despre plecarea lor lucru. Mai mult decît atît, fap
s-a răpit dreptul la indepen de bunăvoie din colonii. Dar tele arată că colonialiştii nu
denţă şi autoadministrare, iar cine să-i creadă ? Cine nu ştie vor să plece de bunăvoie nici Ca şobolanii de pe corabia ce
demnitatea lor a fost căl^ oare că toate popoarele care chiar din fostele colonii, de se scufundă, aşa fug din Iria
au devenit independente în ul venite independente. Eveni
cată în picioare la fiecare nul de Vest colonialiştii olan
pas. Ce fel de civilizaţie timii ani, au reuşit acest lucru mentele petrecute în Congo dezi, care simt că li se apro
şţ bunăstare au adus, de pildă, numai prin luptă înverşunată dovedesc de cîte nelegiuiri sînt pie sfirşitul.
colonialiştii olandezi în fosta şi îndelungată împotriva colo în stare colonialiştii belgieni
lor colonie Indonezia, unde la nialismului ? De altfel, eveni şi sprijinitorii lor anglo-fran- dominaţia în această republică
eliberare, în 1948, exista doar mentele din Kenya, Angola, co-americani, ca să-şi menţină de pe continentul african.
un medic la 67.000 de locuitori Dar, crudelor şi nedreptelor
şi un venit anual pe cap de rînduieli coloniale le-a sunat
locuitor de douzeci de ori mai ceasul din urmă. Iureşul miş
mic decît în Olanda ? Aceiaşi cării de eliberare naţională a
lucru s-a întîmplat în Birmania cuprins de la un capăt la al
şi India, foste colonii engleze. tul Asia, Africa, Amerit^. v
Peste tot unde s-au infiltrat tină. Peste tot unde sS$mai
colonialiştii, aşa-zisa „civiliza află, colonialiştilor le fuge tot
ţie" adusă de ei s-a înfăptuit mai mult pămîntul de sub pi
— cum arăta V. I. Lenin — cioare. Prăbuşirea colonialis
Antoine Gizenga, luptător ne „cu ajutorul baionetei, al glon mului, sub presiunea mişcării
înfricat pentru libertatea Con- ţului, al focului şi al violării
goului este deţinut samavolnic femeilor". de eliberare naţională, este o
caracteristică a epocii noastre.
în închisoare de către uneltele Prin exploatare şi jaf nemi Ea se datoreşte schimbării ra
colonialiştilor.
los, monopolurile străine pom portului de forţe în lume, în
pează din colonii tot ce găsesc favoarea socialismului. Socialis
liard şi jumătate de oameni — de preţ, realizează profituri u- mul este astăzi un sistem mon
jumătate din populaţia globu riaşe. In acelaşi timp monopo- dial puternic şi el sprijină cu
lui — au scuturat jugul colo liştii nu s-au interesat şi nu se hotărîre mişcările de eliberare
nial. Pe harta lumii au apărut interesează să dezvolte cît de naţională ale popoarelor din
peste 40 de state noi. cît industria şi agricultura în colonii. Deosebit de puternic
Colonialismul n-a pierit însă, ţările cotropite de ei. Aşa se este sprijinul acordat popoare
deşi destui politicieni din Oc face că Africii, care reprezin lor coloniale de către Uniunea
cident se fac luntre şi punte tă 20,5 la sută din suprafaţa Sovietică. La cea de a 15-a se
să demonstreze că în zilele globului pămîntesc şi e locuită siune a Adunării Generale a
noastre el nu mal există. Ma
de 10 la sută din populaţia lu O.N.U., tovarăşul N. S. Hruş-
nevra e clară. Declarînd colo mii, îi revine numai 1 la sută ciov a prezentat în numele gu
nialismul decedat — aşa cum din producţia mondială şi mai MONOPOLISTUL: :— In polida atîtor îngrijiri, se ofileşte!... vernului sovietic „Declaraţia
a făcut-o cu citva timp în
puţin de 3 la sută din venitul (Desen de V. TIMOCj cu privire la acordarea inde
urmă politicianul belgian pendenţei ţărilor şi popoarelor
Spaak — apărătorii nedrepte coloniale". Cu acel prilej N. S.
lor şi sălbaticelor rînduieli co Hruşciov a declarat : „Guver
loniale vor să inşele vigilenta nul sovietic consideră că a so
popoarelor şi în felul acesta ei sit timpul să se pună problema
şi stăpînii lor să-şi poată men lichidării totale şi definitive a
ţine cît mai mult dominaţia în regimului de administraţie co
colonii. Domnii colonialişti ar lonială In toate formele şi va
vrea să-şi facă uitată existen rietăţile sale, pentru a se pune
ţa ; ar vrea să se camufleze capăt acestei ruşini, barbarii
cu ajutorul unor declaraţii şi sălbăticii".
mieroase despre ...„bunele lor Colonialismul a primit în ul
intenţii" şi cu jurăminte de timii ani lovituri nimicitoare.
dragoste pentru popoarele pe El este în agonie, însă n-a pie
care le stăpînesc.
rit. Nu trebuie, în nici un caz,
Ce înseamnă bunele intenţii subapreciat pericolul pe care-1
ale colonialiştilor, ne-o dove constituie încă rămăşiţele co
desc numeroase exemple mai lonialismului, care se bucură
vechi şi mai noi. Colonialiştii de un sprijin puternic din par
francezi, bunăoară, au „iubit" tea imperialismului american.
atît de mult poporul algerian Popoarele lumii condamnă
şi au avut atît de „bune in cu ură colonialismul şi consi
tenţii" faţă de el, incit timp deră că în secolul nostru, se
de peste 7 ani ei au pur colul energiei atomice, a zbo
tat împotriva patrioţilor alge rului omului spre stele, seco
rieni un odios război colonial lul în care geniul uman pă
<ţe exterminare. Poporul alge trunde tot mai adine în tainele
rian a ieşit însă biruitor în materiei, colonialismul nu mai
lupta sa pentru libertate şt in
poate dăinui pe faţa pămintn-
dependenţă. Recentul acord de lui şi că el trebuie lichidat în
la Evian cu privire la înceta tr-un termen cît mai scurt.
rea focului In Algeria vine să Dans tradiţional ruandez. Spre regretul ocupanţilor belgieni, localnicii Îşi păstrează folclorul
consfinţească dreptul poporului
şi sentimentul demnităţii naţionale. S. LAZAR i
REDACŢIA: Bucureşti Plaja ..Sein teii *4 Tel. 17.60.10 Interior 1882. ABONAMENTE ; 7.80 lei anual. Abonamentele se fac le oficiile
poştale, prto factorii poştali şl difuzor» vpluntarL TIPARUL: Combinatul Poligrafic Casa Setnte»
