Page 25 - Albina_1962_04

fl!i!ililii;;:i:!!!llll!l!lllllll!l!':,!ll .............................................................................................................. . MAI,

ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALI A CELOR CE MUNCESC!

Mecanizatorul comunist Ion Huţu executînd lucrări de afînare a solului pe tarlalele GJV.C. din Ceamurlia de Jos, regiunea Dobrogea.
N u există lecţie de agrotehnica în care sa Cunoştinţele agrotehnice, munca politica şi
nu se arate pe înţelesul fiecăruia foloasele se­ culturala de masa care se desfăşoară la locul
mănatului la timp. Şi nu exista astăzi S.M.T., de munca, acolo unde se hotărăşte soarta re­
c S la o ă gospodărie agricola de stat şi gospodărie co­ coltei, îşi spun cuvîntul. La acestea se adauga
dorinţa fierbinte a fiecărui lucrator de pe o-
lectivă în care să nu se cunoască însemnăta­
tea acestei recom andări. goare de a întîm pina cu cinste apropiata se­
Dacă treburile te poartă de la un capăt la siune a M arii Adunări Naţionale. „ A întîm pi­
na cu cinste acest mare evenim ent, spun co­
Lui 1 JKaiî altul al ţării, nu te va răbda inim a să nu ză­ lectiviştii din Şăulişul de Cîm pie, raionul Lu­
boveşti fie şi măcar cîteva clipe în faţa unei
duş, înseamnă respectarea şi nu numai atît, ci
tarlale. S-ar putea ca seara să întîlneşti un
teren care încă n-a simţit fierul plugului în depăşirea angajamentului luat”. Şi colectiviştii
acest an. Dimineaţa, şi încă de cu noapte, pe din Şăulişul de Cîm pie şi-au depăşit angaja­
Tu, Mai, prea darnic mire, eu floare şi beteală , |
acelaşi teren, sem ănătorile trase de tractor sau mentul, terminînd semănatul porumbului mai
îmbracă întreagă ţară... Pe ziduri se agaţă | de anim ale vo r aşeza sămînţa în pămîntul devrem e. A u terminat pentru că le-au folosit
roşi trandafiri ca flamuri ţesute cu migală Sj proaspăt arat.. Răm îi mirat şi te întrebi cum s-a învăţăm intele privind organizarea muncii, fo ­
putut. Foarte simplu, îţi vo r răspunde colecti­ losirea fiecărei zi bună de lucru şi a tuturor
din cintecul mulţimii şi dragostea de viaţă 1 ^
viştii din M ovilen i, raionul Tecuci, spre exem - m ijloacelor de care dispun. M ilioan e de oa­
xem plu. Se lucrea­ meni ai muncii din
In cale iţi aşternem voioşi zestrea bogată: sţ
ză în schimburi. N oap­ ţara noastră, fie din
ogoarele-nfrăţite cu lanuri aurite ; tea, tractoarele dih- W * întreprinderi, fie de pe
IVI tr-un schimb ară tere­ dfd ogoare, îşi sporesc e-
le-am împlinit prin vreme cu mîinile ce-odată e -
nul, iar ziua se seamă­ forturile, pentru a în­
au azvîrlit de-oparte cătuşele zdrobite! J ^ r n a
nă. La celălalt capăt al tîmpina aşa cum se cu­
ţării, pe m eleaguri­ Lr tf.ţ.* Wk ,ifc. j vin e 1 M ai, sărbă­
Şi tu, partid, părinte, ne-ai îndemnat prin muncă S
le raionului Arad, toarea oam enilor mun­
să ştergem orice urmă a vechilor dezastre ; a
m em brii celor două gospodarii colective cii din lumea întreaga. Ei găsesc în fiecare zi
descătuşând visarea ne-ai dat zel şi poruncă |
din N ădlac au isprăvit de semănat în­ cîte ceva nou care sa ducă la sporirea produc­
să înălţăm privirea cutezători spre astre ! treaga suprafaţă cu porumb. Şi această ţiei şi productivităţii muncii.
suprafaţă însumează nu mai puţin de 2.234 Timpul pierdut din cauza vrem ii puţin priel­
Din miezul tău şi-al luptei ţîşni cîntarea noastră hectare. Ritmul de însămînţat ? C îte 200 nice de la începutul prim ăverii acesteia se cîş-
hectare pe zi. Şi la N ădlac, ca şi în alte părţi
tulburător de caldă, ca lacrima s-o zvînte tigă zi de zi. Se cîştiga pe un front larg, care
munca în două schimburi a folosit mult. cuprinde întreaga ţară. Este un front al muncii
şi să topească norii pe-ntinderea albastră, Buna organizare, chibzuinţă, hărnicia şi în­ avîntate, al belşugului, un front în care fiecare
că tari sînt doar aceia ce pacea ştiu s-o cînte ! sufleţirea cu care se lucrează au făcut ca în participant se simte răspunzător de ceea ce
cîteva zile numeroase gospodării colective să face şi cum face pentru ca azi să realizeze mai
Larg trec în Mai coloane cu daruri şi buchete, term ine semănatul porumbului înainte de ter­ mult şi mai bine ca ieri.
menul prevăzut. Z ilele bune de lucru sînt fo­
livada îţi trimite crengi mari şi-nrourate, In această activitate mii de lucrători ai o-
losite din plin în toate regiunile ţării. Un e-
goarelor îşi dovedesc capacitatea de organizare,
ogorul spic de aur şi vii pe salopete xem plu grăitor în această privinţă îl dau şi lu­
un larg activ de agitatori, activişti culturali,
ard noile medalii de soare luminate ! crătorii de pe ogoarele raionului Calafat. Daca dau dovadă de o bună orientare, de iniţiativă
pînă la 18 aprilie în acest raion se însămîn-
creatoare, de abnegaţie. Munca pe schimburi,
ţaseră doar 3.000 de hectare, la 21 aprilie, adică
Tu, Mai, imn de.nfrăţire, tu, rod al bucuriei, folosiTea tuturor m ijloacelor de muncă, orice
după trei zile, era însămînţată jumătate din
alb filfîit de aripi din inime ne zboară suprafaţa destinata culturii porumbului. Intr-o iniţiativă locala menita să ducă la grăbirea,
dar şi la executarea în bune condiţii a lucră­
spre cele patru larguri, ducînd ca o solie singura zi (2i aprilie), în regiunea O ltenia au rilor de semănat, trebuie să fie cît mai larg
fost semănate 40.000 hectare cu porumb.
iubirea înflorită la noi în primăvară ! popularizate. A ceasta este sarcina principală
Pînă în seara zilei de 24 aprilie, raioanele
de care depinde în mare măsură îndeplinirea
IMICOLAE TĂUTU Slobozia şi Zimnicea, din regiunea Bucureşti şi
raionul M edgidia, din regiunea Dobrogea, au şi indicaţiilor date de partid, pentru sporirea re­
terminat semănatul porumbului. coltei în ace*l an.