Page 26 - Albina_1962_04
P. 26
Mai mult sprijin
lucrărilor la zi
In' mod firesc se naşte în
C * olectiviştii din comuna trebarea : ce face căminul
Toporu, raionul Drăgă-
neşti-Vlaşca au rezervat cultural în aceste zile, acti
culturii porumbului o supra viştii culturali sînt şi ei la fel
faţă de 1.083 de hectare. Din de pasionaţi de problemele
acestea, 300 au fost pregătite ce-şi cer rezolvarea clipă de
încă din toamnă în vederea ob clipă ? Răspunul ni-1 dă şi
ţinerii unei producţii de 5.009 preşedintele gospodăriei şi
kg. porumb boabe la hectar numeroşi colectivişti care nu
In condiţii neirigate. Cultiva sînt de fel mulţumiţi de acti
rea unei asemenea suprafeţe vitatea pe care o desfăşoară
necesită un volum mare de căminul cultural. E drept, că
lucrări. In condiţiile acestui ei au ascultat, nu de mult,
an, dnd o bună bucată de două conferinţe expuse de
vreme au căzut ploi abundente, inginerul agronom, una pe
lucrările agricole trebuie fă problema pregătirii patului
cute într-un timp foarte scurt. germinativ şi alta despre în
De acest lucru au fost pătrunşi grijirea culturilor de toamnă.
toţi colectiviştii din Toporu. Colectiviştii din Toporu au
De aceea, îndată ce vremea a mai asistat şi la spectacolul
devenit prielnică şi pămîntul dat de echipa de teatru cu
s-a zvîntat, colectiviştii au piesa „Rîsul pământului”. Dar
pornit de zor la treabă. Pro aceste manifestări sînt depar
blema nr. I a fost organizarea te de a fi pe măsura şi la
judicioasă a muncii şi folosirea înălţimea cerinţelor colecti
raţională a tuturor mijloace viştilor.
lor de lucru. Preşedintele Zamfir St. Duţă, şeful bri
gospodăriei, inginerul agro găzii a patra de câmp şi mulţi
nom. brigadierii, şefii de e- colectivişti au aşteptat să vină
chipe şi toţi colectiviştii s-au brigada artistică de agitaţie
preocupat deopotrivă de pro şi să prezinte în pauzele de
blema efectuării la timp şi de prânz scurte programe lefe te
bună calitate a tuturor lucră de munca lor. Aşteptarea lor
rilor agricole de primăvară. a fost însă zadarnică.
Dovadă este ritmul intens im
primat campaniei agricole. Stan Mănăilă, şef de echipă,
Numai într-o singură zi s-au citeşte foarte mult. Pînă la
însămînţat cu porumb 160 începerea muncilor agricole
trecea destul de des pe la
de hectare. In şedinţa de lucru
din seara acelei zile, brigadi bibliotecă. Acum, pe bună
erii au spus că se poate în- dreptate, propune ca biblio
sămînţa şi mai mult. Şi, tecara să le aducă cărţi şi
pentru ziua următoare, au ziare la cimp.
ÎN C L I P E Au fost semănate 210 ha. acasă — mărturiseşte el — dar
— Am fi luat cărţi şi penlru
fost planificate 200 de hectare.
am fi citit şi aici în
Lucrările rfnt de bună cali
clipele
tate. Meritul este şi al colec de răgaz. Vrem să fim şi noi
tiviştilor
D E RĂGAZ brigăzii a doua de la S.M.T. pe glob.
întâmplă
şi al tractoriştilor
la curent cu ce se
Drăgăneşti-Vlaşca, condusă de
Nici Anghel Netejoru. direc
Marin Udrea. torul căminului, nici bibliote
Sabin Popescu. preşedintele
n aceste zile, ctnd campania culturali vin să citească aici articole gospodăriei colective şi Mircea cara n-au dat de loc pe la
cimp, pe la locurile de muncă
Î agricolă de primăvară se des şi informaţii din ziare, in legătură Apostolesou inginerul agro ale colectiviştilor. Nici pe la
făşoară din plin, activiştii cul cu mersul lucrărilor agricole în re nom, vorbesc cu îndreptăţită gospodărie n-au trecut. Cîte
giune şi în ţară. Astfel, la brigada
turali din comuna Ţiţeşti, raionul mîndrie despre calitatea şi lucruri n-ar fi aflat ei de la
întîia, directorul şcolii Gheorghe ritmul lucrărilor ce se fac,
Piteşti, s-au orientat bine muţind preşedintele gospodăriei şi
Petrescu a citit zilele trecute din despre măsurile pe care le-au inginerul agronom. A r fi ştiut,
centrul muncii culturale la cimp.
ziarul „Scînteia* cîteva informaţii luat, despre agrotehnică şi de pildă, că brigadierul Stroe
finind seama de faptul că acum entuziasmul colectiviştilor. Ei Cristea se numără printre
care subliniau avîntul cu care colec
colectiviştii dau zor cu tnsămînţatul nu uită însă să amintească fruntaşi, că zilnic se însămân
tiviştii din diferite gospodării mun nici de culturile pe care le-au
porumbului, căminul cultural a orga ţează peste 200 de hectare.
cesc pentru terminarea in cel mai semănat în prima epocă. Cîte manifestări culturale y-
nizat scurte manifestări pe această
scurt timp a tnsămtnţării porumbu — Mazărea a şi răsărit — perative, concrete n-ar fi
temă. Ele se desfăşoară în timpul de spune preşedintele Sabin Po putut organiza căminul în
lui (foto 2).
odihnă al colectiviştilor. La brigada pescu. — Are de-acum 7-8 aceste zile în sprijinul efectu
In afară de aceste forme operative
fntlia a venit profesorul de ştiinţe centimetri. La fel şi floarea ării muncilor agricole. Ne-
de muncă culturală, căminul cultu soarelui, sfecla de zahăr, bor-
naturale. Ion Lăzărescu, pentru a le organizînd asemenea mani
ral din comuna Ţiteşti pregăteşte un eeagul. Ţi-e mai mare dragul festări, directorul căminului şi
vorbi despre regulile agrotehnice ce
nou program de brigadă axat pe să priveşti ogorul. Ii verde ceilalţi activişti culturali în
trebuie respectate în cultura porum ca brotacul. Veghem cu gri
campania agricolă. Bineînţeles, pro loc să contribuie şi ei la buna
bului (foto 1). Acelaşi subiect l-a jă creşterea culturilor de
gramul va fi prezentat tot la locul desfăşurare a lucrărilor agri
avut şi expunerea făcută de ingine parcă-ar fi nişte copii.
de muncă al colectiviştilor. Nu este acesta un semn al cole. au rămas doar simpli
rul agronom Bolduma tn cadrul bri
După cum se vede, la Ţiteşti s-au hărniciei, priceperii şi pasiunii spectatori la activitatea plină
găzii a doua. Toate cele aflate ii
luat toate măsurile pentru ca acti cu care colectiviştii din co de însufleţire desfăşurată de
Înarmează pe oameni cu noi cunoş muna Toporu au pornit bătălia
vitatea culturală să nu stagneze ci colectivişti pe ogoarele care li
tinţe, menite să-i ajute tn obţinerea pentru obţinerea de bogate
să se adapteze noilor condiţii se supun şi care le vor asigura
unor recolte bogate. recolte ? Fără îndoială că da,
şi întinsele ogoare ale gospo recolte mari, îmbelşugate.
Tot la locul de muncă se fac şi Text şi foto :
lecturi In grup. Pe rtnd, activiştii A. CROITORII dăriei sînt mărturie a acestei
hărnicii şi pasiuni. OVIDIU MARALOIU
din Filipeştii de Pădure. In comună este gospo i-a încălzit in piesă pe Anton şi pe Neacşu, pe
dărie colectivă de mai multă vreme. Pentru întă Irim ia şi pe Oana, pe Ciulin şi pe Catrina, se pot
rirea ei, pentru convingerea oamenilor că ăezvol- încălzi deopotrivă şi colectiviştii din Băicoi.
ttnd-o multilateral o pot îmbogăţi, militează şi Cu otita convingere au interpretat atît formaţia
formaţia de teatru, de curtnd înfiinţată. Şi m ili de teatru din Băicoi cit şi cei din Filipeştii de
Oaticea, unul dintre personajele piesei „Neamu tează tocmai prin piesa pe care au ales-o în reper Pădure rolurile din aceste piese, incit era limpede
toriu şi prin faptul că de la tribuna scenei, per
rile“ de Teofil Buşecan, investit cu funcţia de că lumea eroilor le era aproape, problemele lor le
preşedinte al unei gospodării agricole colective, sonajele vorbesc spectatorilor (colectiviştii din aparţineau, visurile şi grijile le erau comune. In
comună), despre cele mai arzătoare probleme ale
spune: „Avem un plan frum os: să dezvoltăm şi aceste piese sînt tineri care iubesc (Raluca şi Va-
vieţii şi muncii lor.
mai mult gospodăria. Să facem să crească numă sile. Ciulin şi Aniţa, Oana şi Anton), sînt bătrîni
rul vitelor de rasă şi să dăm o atenţie sporită In rolul lui Anton (din piesa „Un iaz şi... o po mucaliţi (moş Ion), sînt femei îndărătnice încă în
creşterii porcilor...* veste cu haz") a apărut tot un actor amator — mentalitatea individualistă (Maria, Sidonia); la
această fază de concurs, am văzut interpreţi foarte
In piesa Nataliei Gheorghiu : „Un iaz şi... o po
buni (Ion Ştefănescu, Mihai Apostoiu, Elena N i-
veste cu haz", o replică a secretarului organizaţiei
ţescu din Filipeştii de Pădure şi Steliana Tu dor,
de bază Anton, sună astfel; „Discuţia noastră a — Notaţii pe marginea unei faze
fost, ce-i drept, furtunoasă şi cu peripeţii, dar ne-a Alexandru Manta, Maria Nicolescu din Băicoi). Au
raionale a Festivalului bienal fost şi alţii mai slabi, care uneori nu făceau să se
fost de folos. Mai ales pentru unii care... mai au
cîte ceva de lămurit. Pe tovarăşa Gherghina o ru de teatru — îmbine gestul cu mimica, nu ştiau să ridice ori să
coboare la timp vocea etc., etc. Dar cu toţii aveau
găm să mai vină mîine, la adunarea noastră ge
limpede lămurită ideea piesei pe care trebuiau s-o
nerală. şi să le spună colectiviştilor noştri ce ve
slujească prin interpretarea lor. Cu toţii rosteau
nituri au realizat cei din Vereşti cu eleşteul lor şi
Alexandru Manta, — membru al formaţiei de
cum i-au ajutat aceste venituri să mai dezvolte răspicat replicile-cheie ale piesei, cele care militau
teatru a căminului cultural din Băicoi. Alegînd
şi alte ramuri de producţie". pentru întărirea economico-organizatorică a gos
piesa aceasta, m embrii echipei nu s-au gindit ne
La fata raională a celui de al III-le a Festival apărat că în comuna lor colectiviştii vor urma podăriei colective. In aşa fel incit, dacă cineva
bienal de teatru „I. L. Caragiale“ care a avut loc i-a r fi întrebat pe spectatorii ieşiţi din sală, după
exemplul celor din piesă şi vor face un eleşteu concurs, despre ce s-a vorbit pe scenă, ei ar fi
duminică la Băicoi, replica lui Oancea a rostit-o în care să crească peşte, dar au înţeles că la fla
răspuns, fără îndoială: „despre noi".
simplu şi convingător Aurel Ene. unul dintre căra dragostei pentru dezvoltarea — pe toate pla
m em brii formaţiei de teatru a căminului cultural nurile — a unei gospodării colective, flacăra care ANA STĂNESCU
