Page 28 - Albina_1962_04

funcţie de anotimp şi de starea animale­
lor ; se ocupă de elaborarea unor obişnu­
— Harnici, oamenii voştri şi pricepuţi... KOADtll
inţe noi în hrănire şi în direcţia prolifică
la scroafe şi altele.
— Ca în majoritatea colectivelor din
ţara noastră. Dar aceste calităţi n-au picat Atlt in Raportul la cel de al III
din cer. Dacă ne mîndrim astăzi cu frun­ greş al P.M.R., cit şi în cuvîntarea
taşi ca Vasile Nazarin, ca Elisabeta M un- Consfătuirea pe ţară a fruntaşMo
teanu, ca Schoppel Otto, care a devenit de turii noastre socialiste, tovarăşul
curind membru de partid, aceasta se da­ Gheorghiu-Dej a subliniat însemni
toreşte muncii politice desfăşurate cu care o prezintă concentrarea sisl»
consecvenţă de organizaţia de partid şi perseverentă a tuturor forţelor per
organizaţiile obşteşti. Se datoresc şi mun­ nua consolidare organizatorică şi ec
cii cultural-educative în cadrul căminului gospodăriilor colective.
cultural. Nu, oamenii noştri n-au fost de „Una din căile principale pentru
la început lămuriţi... acestei sarcini — se arată in Cuvîr
varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
Cînd în adunarea generală a colectiviş­
tilor s-a propus prima oară să se dezvolte ierea Consfătuirii pe ţară a ţăranilo
sectorul zootehnic, Gheorghe Tohăneanu a vişti — este unirea gospodăriilor
fost împotrivă. „Vacile o să ne ducă la mici in gospodării mai mari cai
sapă de lemn, nu vom mai avea furaje condiţii optime pentru folosirea r«
pentru vacile noastre de acasă" spunea. pămîntului, a utilajelor, pentru utili
Consiliul de conducere l-a propus pe eficientă a forţelor de muncă şi
Gheorghe Tohăneanu îngrijitor la ferma de agrotehnicii înaintate".
vaci. Tim p de 8 ani a muncit el aici şi Se ştie că tendinţa gospodăriilor
a avut rezultate foarte bune. mici de a se uni în gospodării colt
— Şi atunci de ce nu mai lucrează la mari s-a manifestat în ultimii ani în
fermă ? giunile ţării. Rezultate economice
ob(inut prin fuzionarea lor şi cele
— Fiindcă a fost ales vicepreşedinte al podării colective din comuna Ostro
gospodăriei, răspunzînd de sectorul zoo­ Băneasa, regiunea Dobrogea, unificat
tehnic. Şi aprig se mai zbate vicepreşe­ mele de G.A.C. „Prietenia Romîno-U
dintele nostru să realizăm prevederile pla­ Pînă în anul 1958, ele au fiinţat
nului de perspectivă. Nu are o sarcină
prea uşoară. In 1965 trebuie să avem 1.590
capete bovine, din care numai vaci 800,
La sectorul zootehnic al G.A.C. „T. Vladimirescu" din comuna Hărman, regiunea
Braşov. (In prim plan şeful brigăzii I, Iacob Hiţean, şi mulgătoarea Georgeta să avem o producţie de 3.500 litri lapte pe
cap de vacă furajată. Cu oamenii noştri,
Vlădăreanu)
însă, vom îndeplini toate prevederile.
Ajutor tovărăşesc
Î N O S Dragi ascultători, bună seara. Vom citi
radioficare Hărman.
„Aici, centrul de
articolul tovarăşului Vasile Găitan, secre­
La gospodăria agricolă colectivă „Tudor şi aduc cu plăcere în discuţie argumen­ tarul organizaţiei de partid din gospodărie,
Vladimirescu“ din comuna Hărman, re­ tele cele mai convingătoare : cifrele. Oas­ in titu la t: „Ca între buni vecini”.
giunea Braşov, sosirea de delegaţii este la peţii află că din gospodăria „Tudor Vladi­ Ascultînd ora locală îţi poţi face o ima­
ordinea zilei. Cu cîtva tim p în urmă oas­ mirescu'“ pleacă sute de tone de produse gine despre preocupările hărmănenilor.
peţii erau mai cu seamă ţărani întovără­ vegetale şi. animale. Veniturile au fost Din articolul mai sus citat reiese grija lor
şiţi. Din Prejm er, din Lunca Cîlnicului şi din an în an mai mari. In anul 1958 ve­ de a-şi ajuta vecinii. La Lunca Cîlnicului
din nenumărate alte comune. nitul a fost de 2.320.256 lei, iar în anul şi Băcel sînt gospodării noi, la înfiinţa­
Oaspeţi sosesc mereu şi acum. Studenţi 1961 de 6.453.394 lei. Fondul de bază s-a rea cărora, prin munca de lămurire dusă,
străini, agricultori din alte ţări, dar mai mărit, de asemenea, an de an. au dat o mină de ajutor şi colectiviştii
cu osebire preşedinţi de colectivă, briga­ — Sîntem oameni bogaţi, obişnuieşte să hărmăneni. Acum ei ajută cu tot atita
dieri, proaspeţi colectivişti, care vor să spună brigadierul Vasile Găitan. Noi, cele dragoste la consolidarea gospodăriilor din
înveţe din bogata experienţă a unei gos­ 738 de familii, avem un fond de bază de vecini, schimbîndu-le seminţe, îm prum u-
podării fruntaşe. 5.867.991 lei. Şi cît de bogaţi o să fim în tîndu-le unelte. Ion Gîrceag, preşedintele
1965 ! Atunci vom produce 3.500 kg grîu la G.A.C., şi-a oferit ajutorul unor consilii
Cum aţi reuşit? hectar, 30.000 kg cartofi la hectar, sfeclă de conducere de la gospodăriile vecine,
de zahăr 35.000 kg la hectar, 50.000 kg po­ agronomul Erich Schneider a stat zile de-a
Aceasta este de obicei prima întrebare rumb siloz şi altele. S-a calculat că în anul rîndul în comuna Lunca Cîlnicului, dînd
pe care-o pun cei ce vor să ştie „secretul" 1965 venitul nostru total va fi de 12.000.000 ajutor la organizarea teritoriului, Vasile
de a fi fruntaş. lei, iar valoarea zilei-muhcă de 60 lei. Găitan la organizarea pe brigăzi şi echipe.
Ţin foarte mult hărmănenii la renumele
— Nu există nici un secret — este pri­
mul răspuns pe care-l primesc. — O să Oameni harnici de buni gospodari, dar mai mult încă la
cel de buni tovarăşi. Gospodărind în co­
cunoaşteţi oamenii noştri, munca noastră lectiv, muncind împreună rom îni şi saşi
şi o să vedeţi că stă în puterea oricui să — Cu doisprezece ani în urmă, într-un în bună înţelegere, au învăţat să preţu- Panourile aşezate peste drum de sec
devină fruntaş. Mai întîi poftiţi să vedeţi grajd improvizat, am strîns laolaltă 4 vaci. iască nemăsurata valoare a ajutorului Ostrov glăsuiesc în cifre precise d
cîmpia noastră. A fost darnică cu noi. Acum avem 1.003 taurine, din care 526 tovărăşesc. cinile ce stau în faţa colectiviştilo’
E drept că şi noi am îngrijit-o. Anul tre­ vaci şi juninci gestante, 1.342 porcine, E. ABRAHAM terea şi îndeplinirea cifrelor de p i
cut de pe urma ei am obţinut un venit de 1.354 ovine. La 100 hectare revin 62 tau­ o îndatorire de cinste.
4.175.723 lei. rine din care 32 vaci, 92 porcine, 84 ovine.
— Iată, tovarăşi, griul nostru — spune Dezvoltarea sectorului nostru zootehnic se
preşedintele gospodăriei. — După cum datoreşte în bună măsură liniei pe care
am urmat-o, aceea de a opri viţelele pen­
vedeţi a ieşit bine din iarnă. Drept e însă
că tot timpul l-am vegheat. La un mo­ tru prăsilă. In anul 1961, din 526 vaci, 326
ment dat am băgat de seamă că o armată au fost din prăsilă proprie. Ba, am şi (T&uL îţi mată ap.eU
întreagă de şoareci s-a năpustit asupra vinilut viţele. Şi cui credeţi 7 Unor gospo­
semănăturilor noastre. Le-am pus otravă dării de stat care de asemenea le-au luat
şi nu i-am slăbit pînă cînd n-au fost stîr- pentru prăsilă. Aceasta este o notă bună
Oricît le-ai privi în curgerea lor fără
piţi definitiv. pentru crescătorii noştri de animale. Pro­ istov, e greu să-ţi închipui dintr-o dată opăreşte culturile) ; administrare
ducţia de lapte pe cap de vacă furajată a
după felul culturii, după sol şi
Ca în întreaga ţară şi la noi campania fost în anul 1961 în medie de aproape că Prutul şi Şiretul pot pune la picioare­ modul de evacuare a apei etc. Li
de primăvară este în toi. Am planificat să 3.000 litri... le omului atîta bogăţie. Pe lungimi de zeci stăpînire a rîului de către om e l
terminăm însămînţările pînă la data de
sigură. Surprize din partea naturii
de kilometri pe unde-şi poartă albia, oa­
26 aprilie. Experienţa ne-a învăţat că se­ — Aveţi succese de seamă. Dar şi vacile menii le captează apele îndreptîndu-le încap.
mănatul la timp este una dintre condiţiile dumneavoastră sînt de soi bun — obiec­ spre ogoarele colectiviste. Anul acesta se vor iriga la Şi
esenţiale pentru obţinerea unei recolte tează oaspeţii. Iată pe scurt eîteva episoade din acţiu­
îmbelşugate. Dacă anul trecut am reali­ — Da, adevărat. Dar de la acest soi bun nea de irigare desfăşurată în zona celor suprafeţe din culturile tîrzii. Dar
dus numele în toată regiunea sînt
zat 2471 kg grîu, 19.136 kg sfeclă, 18.500 obţineam în 1952 cam jumătate cît obţi­ două ape, consemnate de localnici ca tot rile strălucite realizate de la gră
kg cartofi la hectar, aceasta se datoreşte nem acum. Cerceta 22, înscrisă în registrul
şi faptului că primăvara am semănat în genealogic de stat şi care dă acum 4.200 atîtea biruinţi. legume irigată în întregime (în ÎS
— In primăvara anului trecut trei mii
parte din
treia
venitul global)
timpul optim. Şi acum munca este astfel litri lapte pe an, în 1952 a dat 1.800 litri
organizată îneît campania să se poată în ­ lapte. de colectivişti gălăţeni, participînd volun­ timpurii au dat 5,6 vagoane la h
cheia în bune condiţii. Organizaţia de La acest punct gazdele dau de obicei o tar la construirea digului de la Măxineni timp ce la producţia neirigată p
n-a trecut de 4 tone. Au încasat
pe Şiret, au redat agriculturii 13.000 de
partid din gospodărie a ţinut o şedinţă cu explicaţie ştiinţifică despre rolul furajării
activul fără de partid, instruind oamenii raţionale, despre raţii de întreţinere şi hectare. lei şi învăţînd din asta au dublat
— Producţia medie la porumbul irigat
asupra sarcinilor ce le revin. S-a hotărît raţii de producţie. a întrecut în 1961 în raionul Galaţi cu an suprafaţa irigată. Irigarea cere
ca brigada de tractoare să lucreze în două — Oamenii noştri se preocupă înde­ ştiinţă şi migală. Dar răsplăteşte
schimburi, pregătind noaptea terenurile ce aproape de ştiinţă. De curind, chiar am două tone şi jumătate la hectar pe cea de ★
urmează să fie însămînţate a doua zi. E- avut la căminul cultural o seară tematică porumb neirigat. Irigarea şi-a confirmat Pe 48 de hectare semănate cu
chipa de constructori, care în acest mo­ intitulată „Dezvoltarea sectorului zooteh­ pe deplin însemnătatea în dezvoltarea e- dublu hibrid irigat, colectiviştii i
conomică a
colective. Fapt
gospodăriei
ment nu are treburi urgente, ajută la gră­ nic, factor important în întărirea G.A.C. luceşti au obţinut 7.000 kg. boabe
dina de zarzavat. Pînă la data de 18 apri­ şi ridicarea nivelului de trai al colectiviş­ pentru care colectiviştii i-au hărăzit lo­ tar. A fost însă primul an de ex
lie au fost însămînţate 415 hectare. tilor". Seara tematică s-a transformat în­ cul cuvenit în planul de producţie. şi iată-i că acum îndrăznesc si
— Canalul de 30 de kilometri dintre
XJn subiect des adus în discuţie de că­ tr-un adevărat simpozion, în care crescă­ Şiviţa şi Brăneşti reglează pe toată aceas­ mult.
— Ce foloase vă aduce irigai
tre cei ce vor să cunoască experienţa gos­ torii au vorbit argumentat despre cele mai tă rază regimul hidraulic colectind apele l-am întrebat pe Uic Bucă, inginc
podăriei din Hărman este felul în, care a noi metode în ştiinţa şi tehnica zoo­ cînd ele îşi ies din matcă, servind pe timp nom al gospodăriei colective, care
crescut fondul de bază. tehnică.
uscat ca sursă de irigare. Beneficiari : făţişat un calcul edificator :
Oaspeţii, cînd iau cunoştinţă de nive­ Există încă un fapt de care hărmănenii gospodăriile colective din Şiviţa, Tătarca, — O motopompă şi conducta i
lul de trai ridicat al colectiviştilor din sînt mîndri. Legătura lor cu Institutul de Tuluceşti, Folteşti şi Stoicani ca şi gospo­ ne-au costat 85.000 lei. Suma s-a ai
Hărman, de faptul că la ei valoarea zilei- cercetări zootehnice din Bucureşti. Ei au dăriile de stat din Brateş şi Folteşti. în numai o lună, preţul instalaţie
muncă a fost de 31,80 lei, din care 18 in propus institutului interesante teme de zentînd cam a zecea parte din ven
bani, se interesează, fireşte, dacă nu cum­ cercetare, cum ar fi organizarea fermei ★ turilor irigate. Ce foloase ne adu<
va aceasta a fost in detrimentul creşterii de vaci, sporirea producţiei de lapte pe In sectorul Şiviţa colectiviştii de Ia rea ? Păi dacă raportăm sporul «
fondului de bază. cap de vacă furajată, raţiile cele mai ra­ G.A.C. „Progresul" au excavat 7.000 de furnizat de cele 130 hectare irigaţi
— Nu, dimpotrivă — răspund gazdele, ţionale de furajare, îmbunătăţirea rasei metri cubi de pămînt din canalele de mărul de zile-muncă pe gospodări
desfăşurînd în faţa oaspeţilor film ul creş­ de oi. rentabilitatea la fermele de animale aducţie a apei. La gospodăria din Şiviţa nn cîştig curat de 1.000.000 lei. >
şi altele. valoarea zilei-muncă a crescut in mod con­ adăuga că aici ca şi la Şiviţa şi
terii şi îmbogăţirii colectivei. Arată că
— De pe urma experienţelor efectuate stant în ultimii ani. La creşterea aceasta gospodării irigarea nu e socotită i
au mers constant pe linia dezvoltării unor de oamenii de ştiinţă am avut mult de un cuvînt l-a avut şi-l are irigarea. Co­ ci o condiţie în plus a belşugului d
ramuri multiple de producţie, ceea ce a cîştigat — spune tovarăşul Gh. Nan. Dar lectiviştii execută operaţia de irigare după tă cînd e însoţită însă de aplicar
făcut cu putinţă valorificarea la un nivel poate , că cîştigul cel mai mare este că norme ştiinţifice. Vasile şi Tănase Mun- roasă a complexului de măsuri ag
superior a surselor materiale şi obţinerea în grijitorii noştri au prins şi ei pasiunea teanu, Apostol Şoimu şi Oprea Gheorghe ce. Drept este că cei din Tuluceşti
cercetării. Comunistul Vasile. Nazarin. de au urmat cursuri de irigare. Şi şi-au însuşit ţinut rezultate mulţumitoare. Ui
unor venituri mari şi constante an de an. pildă, a întreprins adevărate studii pri­ adică noţiuni în legătură cu timpul optim lucru le-ar mai trebui însă : să-şi
La acest capitol nu sînt zgîrciţi la vorbă vind raţiile de furajare individualizate, în de udare (cine nu face asta cum trebuie mai des ochii spre vecinii din Şi