Page 29 - Albina_1962_04
P. 29
UNIFICĂRII e la A ltîn Tepe şi celelalte
ultime
coame de est
ale
Măcinului, pînă la malu
lui Florar, zi şi
pur al
cerul
i- dent. Cea din satul de centru avea 749 de fa- rile Goloviţei şi Razelmului, sub
noapte, în aerul înviorat de bri
a milii cu 1.256 de hectare, iar cea din satul D
duduie, neobosit şi
za marină,
I- Bugeac numai 135 de familii cu 541 de hec- vesel ca primăvara însăşi, trac
e tare. Bugeacul, ca sat de stepă, cu terenuri toarele de la S.M.T. Ceamurlia
e arabile aproape sută la sută, producea numai de Jos.
?> cereale, pe cită vreme Ostrovul, întins pe ma-
i- Iul deluros al Dunării, era vestit In cultura Văzut din avion, raionul Istria
a viţei de vie. Fireşte că viticultura le aducea ar arăta ca o tablă de şah : sihle
ostrovenilor venituri frumoase. In schimb pro- de salcîm perfect simetrice în
* ducţia de cereale era nemulţumitoare, iar baza chid în ele mari pătrate brune
~ furajeră slab dezvoltată. Membrii celor două
gospodării vecine şi-au dat lesne seama de fo
loasele unificării. Teritoriul s-ar fi putut or Angajamentul lor
p c f D ganiza mult mai bine, iar dezvoltarea armo
nioasă a producţiei agricole vegetale şi ani-
a male n-ar mai fi fost o problemă anevoie de
şi verzi. Pe cele verzi, rodeşte
ii rezolvat. griul. Pe cele brune, roiesc trac
a Conducerea G.A.C. Ostrov, In frunte cu pre toarele cu cultivatoare şi semă
şedintele Sima Panait, a dat o mare atenţie La Staţiunea experimentală Biiceşti, regiunea Argeş, terenurile in pantă ou fost
e dezvoltării avutului obştesc. Grăitoare este nători. Munca se desfăşoară în terasate şi plantate cu pomi -
două schimburi. Noaptea se pre
i creşterea fondului de bază : 4.380.000 lei la
sfîrşitul anului trecut, faţă de 2.900.000 lei In găteşte terenul. Ziua se însămîn-
a 1958. Mare este şi numărul acareturilor con ţează porumbul.
struite de la unire încoace : 4 grajduri, 3 sai- Ora 6 dimineaţa : ne aflăm în
pătratul 11, împreună cu ingine
<1 vane, o staţie de incubatoare şi 4 puierniţe
pentru 7.000 de păsări, precum şi o cramă mo rul mecanic Gheorghe Pedestru Din experienţa noastră
şi Ene Gheorghe, preşedintele
dernă.
O bună experienţă s-a dobîndit în cultura G.A.C. „Răsăritul“ din Ceamur
cerealelor şi în creşterea animalelor. Produc lia de Jos — ambii invitaţi la în cultura legumelor
ţia ; edie de porumb boabe la hectar a fost Sesiunea extraordinară a Marii
în 1961 de 3.500 kg. Tot atît este planificat Adunări Naţionale. Se controlea
să se obţină şi în acest an, cu deosebirea că ză calitatea lucrărilor. Nu sînt Comuna noastră se află în ime corporat în sal îngrăşăminte chimice
de pe 100 de hectare, anume pregătite, se vor greşuri. Totul decurge bine. Ca diata apropiere a Oltului şi, ceea ce în mod diferenţiat, pe. culturi.
culege cîte 5.000 kg la hectar. şi la celelalte brigăzi, maşinile este tot atît de important, nu departe In luna ianuarie am amenajat ră
Se ştie că porumbul şi creşterea animalelor sînt prevăzute cu dispozitive spe de oraşul Caracal. Acest mare avan sadniţe pe o suprafaţă de 2.000 m.p.
merg mînă în mină. O bună furajare în ciale de semănat culturi interca taj ne dă posibilitatea de a cultiva pentru cultura roşiilor, ardeilor şl
seamnă ferme puternice şi producţii ridicate late. Se seamănă simultan po legume pe o suprafaţă destul de vlnetelor timpurii. Semănatul tu ră
de carne şi lapte. Pe de altă parte, fermele rumb şi fasole sau porumb şi mare. Cunoscînd importanţa acestui sadniţe l-am făcut la sfîrşitul lunii.
furnizează îngrăşămintele naturale atît de tre dovleci. Viteza medie de lucru pe sector, care asigură venituri aproape Buna întreţinere a răsadurilor lu lu
buitoare ogorului. Avînd 354 de bovine şl schimb — 15 hectare. în tot cursul anului, am acordat toa nile februarie şi martie, pregătirea
4.733 de ovine, gospodăria administrează pă- Toţi tovarăşii din conducerea tă atenţia dezvoltării lui. Anul tre atentă a terenului, ne-a dat posibi
mîntului mari doze de gunoi şi must de grajd. S.M.T. Ceamurlia de Jos sînt cut, de pildă, am cultivat 35 hectare litatea să însămînţăm la timp cultu
Fertilizarea solului, productivitatea ridicată la permanent pe teren. Ei se văd legume, ceea ce ne-a adus un venit rile de rădăcinoase, de castraveţi,
hectar, se răsfrîng în bine asupra producţiei numai seara tîrziu, cînd centra de 1.245.000 lei, (peste 30.000 lei la ceapă şi varză de vară. In momentul
animale. In 1961, producţia medie de lapte lizează datele. Angajamentul me
pe cap de vacă furajată a fost de 2.565 litri, canizatorilor este să termine în- hectar). Realizarea acestui vşnit a de faţă se continuă cu -repicatul
fost posibilă datorită faptului că am
plantelor în răsadniţe, iar pe cîmp se
iai pe cap de oaie de 42,6 litri. sămînţarea porumbului pînă în urmat experienţa altor gospodării co amenajează terenul pentru plantarea
Via, sectorul „cheie" al ostrovenilor, se în ziua de 26 aprilie, în cinstea Se lective şi am cultivat legume timpu roşiilor pe şpalier. La sfîrşitul aces
tinereşte şi cîştigă an de an în întindere. Viile siunii extraordinare a Marii rii. Numai cu roşii au fost cultivate tei luni se vor planta roşiile. La a-
bătrîne, defrişate lent şi raţional, sînt înlo Adunări Naţionale. In fruntea 20 de hectare. ceastă lucrare vom ţine seama de
cuite cu vii tinere. Acum se află pe rod 216 celor mai harnici mecanizatori următoarele : îngrăşarea în cuib şi
Ţinînd seama de indicaţiile Consfă
hectare de vie, iar în 1965 via va atinge 650 în această campanie, se află co tuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti asigurarea unei densităţi de 35.000
de hectare. Potrivit recomandărilor partidului, muniştii Mihai H. Mihai, Toader privind mărirea suprafeţei cultivate plante la hectar. In prima decadă a
colectiviştii dau prioritate soiurilor de stru Huţu, Anastase Brînză şi Stelian lunii vom mai planta vinetele, asi-
guri de masă Afuz Aii şi Regina Viilor. Jipa. Efectuînd lucrări de cea cu legume în jurul oraşelor şi cen gurînd, de asemenea, o densitate de
trelor muncitoreşti şi pe baza expe
Folosirea chivernisită a pămîntului, aplica mai bună calitate, ei au realizat 35.000 de fire şi ardeii a căror den
rea metodelor agrotehnice înaintate şi dezvol şi mari economii de piese şi car rienţei cîştigate anul trecut, consi sitate va fi de 100— 120.000 plante Ia
tarea multilaterală a producţiei agricole vege buranţi. liul de conducere al gospodăriei hectar.
noastre a hotărît să extindă supra
tale şl animale în urma unificării, au adus Freamătă stepa de duduitul O atenţie deosebită vom da îngri
gospodăriei colective „Prietenia Romîno-Un- tractoarelor. Pe lună plină şi pe faţa de grădină la 76 hectare. Pe 30 jirii plantelor legumicole. Astfel, tn
hectare vom cultiva numai roşii tim
g3âă" venituri tot mai frumoase. In 1961, ele soare, predîndu-şi ştafeta în zori, purii, iar pe restul terenului, varză perioada de vegetaţie vom mai da
s-au cifrat la 4.200.000 lei. Iar In acest an vor schimburile de mecanizatori lup ca îngrăşăminte suplimentare Cîte
— fi de 5 milioane lei. tă pentru îndeplinirea angaja de vară şi de toamnă, ceapă, ardei 300 kg. superfosfat Ia hectar pentru
Unificarea şi dragostea de muncă a colectt- mentului lor. gras etc. In scopul folosirii cît mai cultura roşiilor, cîte 300 kg. azotat
viştilor au dat roade bune. raţionale a terenului, în acest an
C. ANATOL vom aplica şi noi metoda culturilor la varză şi cîte 200 kg. azotat la cul
N. CULCEA succesive. Astfel, după ceapă vom tura ardeiului. Pentru a feri cultu
cultiva varză de vară, după mazăre rile de dăunători, ne-am propus să
ardei de toamnă, după roşii timpurii facem prăfuirea cu D.D.T. şi Hexa-
■4 castraveţi. In felul acesta vom rea tox a culturilor de varză, ceapă, co
liza producţii sporite şi, bineînţeles, nopidă şi stropirea cu zeamă borde-
toate le seamănă, şi la suprafaţă, şi la nu de cinci ori mai mică decît la Şiviţa. lată, şi venituri băneşti mai mari. Şi acum, leză a roşiilor, vlnetelor şi ardeilor.
mărul de braţe, şi la natura solului. Dar aşadar, cum, neglijarea unui singur „amă cîteva din măsurile luate de condu Din experienţa gospodăriei colective
din Macea, raionul Arad, am învăţat
venitul lor va fi în acest an cu un milion nunt agrotehnic" micşorează considerabil cerea gospodăriei în vederea îndepli
mai mic. Şi cum o astfel de deosebire nu efectele irigării. Preşedintele gospodăriei, nirii obiectivelor propuse : că folosirea seminţelor hibride de
poate fi motivată de nimic, să încercăm Tudor Andrei, secretarul organizaţiei de După cum ştim, legumicultura cere roşii necesită aplicarea a două lu
pe scurt să ajungem la cauză. Am începe bază Chirică Codreanu, inginerii gospodă din partea lucrătorilor multă price crări de bază pe care le-am neglijat
cu sectorul zootehnic. La Tuluceşti e pre riei şi directorul căminului cultural Gheor pere şl îndemînare, un înalt nivel de anul trecut. E vorba de copilit şi ctr-
văzută o producţie de 1.900 litri lapte pe ghe ^3tană, au ajuns la concluzia că un calificare. De aceea, în perioada de nit. Fireşte că vom face şi noi la feL
cap de vacă, pe cînd la Şiviţa ea va trece scplmb de experienţă cu gospodăria din iarnă, un însemnat număr de colecti Tot ca lucrări de întreţinere a plan
de 2.500 litri. Cei din Şiviţa însă vor iriga Şiviţa le-ar fi de mare folos. Şi au cerut vişti au fost îndemnaţi să participe telor în cîmp, ne-am propus să efec
in acest an 100 hectare cu lucernă, dove pe loc sprijinul directorului de cămin pen Ia cursul de legumicultură. Tot în tuăm atîtea praşile cîte vor fi nece
dind astfel grija de a asigura o cantitate tru organizarea acestei acţiuni. S-a sta acest scop au fost organizate vizite sare.
mai mare de nutreţ pe cap de vacă. bilit cu precizie scopul schimbului, locul la gospodăriile colective din raionul Aplicînd cu stricteţe măsurile agro
Am mai aminti de roşiile irigate. E • şi data. (Duminica apropiată). Calafat şi Ia gospodăria agricolă de tehnice în cultura legumelor şi orga-
cultură rentabilă, dat fiind apropierea o- Le urăm succes şi... să-şi păstreze obi stat Şopîrliţa. Pentru cointeresarea nizîndu-ne temeinic munca, sîntem
raşului, cerinţele ca şi posibilitatea desfa ceiul. siguri că vom depăşi obiectivele pla
cerii rapide. Anul trecut la Tuluceşti plan colectiviştilor în producerea unor nificate in acest sector, vom livra
tele au stat nearăcite şi producţia a fost V. TOSO mari cantităţi de legume, vom intro
duce din acest an retribuţia după oraşelor, pe bază de contract cu sta
tul, mai multe produse legumicole,
producţia obţinută.
iar veniturile gospodăriei şi prin a-
Experienţa ne-a arătat că reali
ceasta ale membrilor ei, vor fi mal
zarea unor producţii mari de legume
mari.
este posibilă numai prin aplicarea
Întregului complex de măsuri agro DUMITRU STANC1U
preşedinte
tehnice. Iată de ce noi am executat
GHEORGHE MICULSCHI
încă din toamnă arături adinei pe în
inginer agronom, G.A.C.
treaga suprafaţă destinată culturilor Ilie Pintilie", comuna Fărcaşele,
legumelor. O dată cu aceasta am în raionul Caracal
Primăvara se face, de regulă, rectificarea taluzurilor la canalele de irigare. E un
lucru important pe care colectiviştii din Tudor Vladimirescu, raionul Galaţi, nu-l
uită. Ceea ce reiese şi din fotografia de mai sus.
