Page 31 - Albina_1962_04
P. 31
Foamete şi mizerie
n corespondent al ziaru mult denumirea de colibe, o-
lui englez Times scria goare mici, oameni slăbiţi, arşi
anul trecut despre ţăra de soare, temei Îmbrăcate în
nii din Epir (una din regiunile negru, copii desculţi. Acesta
Greciei — n.n.) : „Locuitorii este in general aspectul sate
satelor trăiesc în cocioabe lor greceşti.
construite din pămînt şi paie. Traiul ţăranilor greci e deo
O dată pe an unele familii îşi sebit de greu. Locuitorii sate
permit luxul de a mînca carne. lor, care reprezintă 63 la sută
In fiecare cocioabă nu există din populaţia tării, îşi lucrea
decît o singură camera, cu ză pămintul cu mijloace rudi
pămînt pe jos...“ Şi, parcă, mentare. principalele unelte
pentru a completa această de muncă liind şi astăzi plu
imagine dezolantă, corespon gul şi grapa de lemn. După
dentul ziarului american „New Spania şi Portugalia, Grecia
York Times'no/a şi e l: „In continuă să rămină tara din
această regiune domnesc în Europa unde este lolosit cel
prezent foametea, mizeria şi a- mai mic număr de maşini ia
nalfabetismul. Nici un om tre agricultură.
cut de 30 de ani nu ştie să Reierindu-se la viaţa grea a
scrie şi să citească. Spectaco ţăranilor dintr-o serie de re
lul cocioabelor, cu fiinţe uma giuni din Grecia, ziarul bur
ne care sînt îmbrăcate în ghez grec To Vima scrie că
zdrenţe şi trăiesc în condiţii făranii din regiunile muntoase
de cruntă mizerie, este groaz ale provinciilor Corinth şi Pe-
nic". lopones realizează venituri mi
Cele relatate de amintiţii zere pe cap de locuitor, iar
corespondenţi de presă nu sint cei din regiunile de şes din
cazuri izolate. Dimpotrivă, aceste provincii şuieră de lip
ele sint loarle irecvenle in să de pămînt, sînt exploataţi
Reformă agrară generală*, ,JJchldarea contractelor feudale 'de dijmă", „Contracte de muncă satele greceşti. Aproape peste de tot lelul de negustori care
drepte pentru muncitorii agricoli' — iată clteva din lozincile sub care s-a desiăşurat, nu de mult lot se pot vedea acolo căsuţe le cumpără produsele aproape
Ia Bari (Italia), o mare demonstraţie m fâraniioi fi muncitorilor agricoli. sărăcăcioase, care merită mai pe nimic. „Ţăranii din Attika
(provincie din Grecia — n.n.J
— scrie ziarul amintit — îşi
vînd produsele la preţuri ex
Robii moşierilor şi ai capitaliştilor trem de scăzute deoarece sînt
exploataţi de organizaţii mono
poliste... Ei sînt nevoiţi să
tirile transmise de agen la sută «Hn pămintul arabil. şcolară, numai 1.474.671 frec Avutul oamenilor din Anato. vindă laptele literalmente mai
ieftin decît apa".
Ş mărfurilor multe părţi ale ţării, moşierii tolia este de-a dreptul îngro o vatră din pietre. Fericirea Banca Agrară de Stat. Cei
eum
ventează
In
lia se rezumă de obicei la un
acelaşi timp, după
şcolile elementare.
ţiile
de presă vorbesc
Ţăranul grec este împovărat
de pămînt,
Situaţia ţăranilor din Ana-
măgar, o colibă
tot mai des, în ultimul
arăta, nu
de mult, Burhan
cămătar şi la
de datorii Ia
timp, despre dificultăţile mari şdal, preşedintele agronomi
Io
în Anatolia este o bucăţică
economia lor din Turcia, in această ţară
zitoare. Referindu-se la stările
care trece
prin
mai mulfi dintre ţărani au da
de lucruri din această parte
de pîine neagră din orz. Oa
Turciei. în ţară se observă o există peste 000.000 de ţărani
torii de cîte 100.000 de drah
a Turciei, unde locuiesc apro
menii de aici visează la a-
a costului care nu au de loc pămint. In
creştere continuă
me, ceea ce reprezintă cel pu
ceastă bucăţică de pîine, pen
ximativ 18 milioane de oa
vieţii.
Preţurile
ţin venitul unei familii pe cinci
lipsă. Ei
meni, ziarul turc Cumhuriyet
tru că de ea duc
textile au sporit in acest an stăpînesc 4—S şi chiar 30— M
de două ori în comparaţie cu de sate, care se cumpără şi se
mai mult au vînd e dată ou pămintul.
este ţara oamenilor cu tăl
pe paie şi de foarte multe ori
anul 1953. Şi
Dezvoltarea
pe pămîntul gol“.
crescut preţurile produselor Ţăranii turci trăiesc in cele scria nu de m u lt: „Anatolia dorm pe seînduri, pe rogojini, ani. agriculturii hi
pile crăpate, îmbrăcaţi cu că.
Grecia este înirînată de în
alimentare. Referindu-se la mai multe cazuri in bordeie măşi din pături pentru cai. Aşa trăiesc ţăranii turci, gustimea pielii de desiacere.
actuala situaţie economică din sau colibe şi se hrănesc foarte Pe pămîntul Anatoliei nu trec care sînt de fapt robii moşi Statele Unite ale Americii şi
ţară, ziarul turc Terciiman prost. Cei mai «Înstăriţi" se decît care trase de boi — erilor şi ai capitaliştilor. fările membre ale Piefii comu
scrie : „Economia noastră se hrănesc, de pildă, cu fasole, S. LAZÂR ne, Irînează în mod artificial
află într-o situaţie foarte cartofi, grîu fiert, iar cei să nici un tren, nici un camion. exportul produselor agricole
grea. Nu sîntem în stare să ne raci — cu pline de ora, ceapă greceşti. Din această cauză
lucrăm loturile de pămînt şi apă, la care se adaugă pri importante cantităfi de tutun,
pentru a avea ce mînca. In- măvara şi vara Ierburi, prin măsline, iructe proaspete —
văţămîntul nostru se află în tre care, după cum arată re care constituie de fapt şi prin
tr-o asemenea stare de înapo vista Forum, «sint unele cu cipalele articole de export ale
iere, îneît nu poate fi com totul nehrănitoare, care umflă Greciei — rămîn nevîndute.
parat nici cu învăţămîntul din doar burta, iar adeseori otră Ţăranii, producătorii acestor
statele africane". vesc pur şi simplu organis mărfuri, se ruinează şi în
Deosebit de greu trăiesc in mul*. Din această cauză nu groaşă rîndurile armatei şome
Turcia ţăranii muncitori, care este de mirare că la sate bin- rilor.
in majoritatea cazurilor sînt tuie nenumărate boli care In lafa numeroaselor neno
lipsiţi de pămint sau au pă curmă înainte de vreme viaţa rociri ce se abat pe capul lot,
mînt foarte puţin. De altfel, a sute şi sute de mii de ţă ţăranii greci nu rămîn pasivi.
din înseşi datele oficiale re rani. Turcia este de altfel, In ultimii ani ei au manifes
zultă că marile proprietăţi ţara cu cea mai mare morta tat în repetate rînduri împotri
funciare reprezentînd 13,8 la litate din Europa. In satele va politicii agrare antipopulare
sută din totalul gospodăriilor, turceşti se pot intîlni rar oa a guvernului de la Atena. In
ocupă circa 70 la sută din pă„ meni care să fi depăşit vir. Tesalia, de pildă, anul trecut
mintul arabil, în timp ce m i sta de 40 de ani. In foarte tânjii au intrat în grevă peste 200.000
cile gospodării, care repre multe sate nu există şcoli. Iar Treieratul cu caii este —— ca şi cu secole In urmă —— de fărani. Legumicultorii din
zintă 69 la sută, deţin doar 28 din 2.244.053 de copii In vlrstă obi?nuif In majoritatea satelor Turciei. insula Kios au organizat şi ei
un marş al foamei, iar manifes
tanţii din Iraklion, centru viti
col, au manifestat cu drapele
negre pe care scria: „Vrem
Portoricanii in S.U.A. Aceşti tineri veniţi la oraş în căutare de să trăim 1 „Mîine va li prea
lucru, sînt doar cîţiva din milioanele de ţă tîrziu". In lupta lor pentru o
Nu o dată chiar presa americană Perkins* din Nowark, corespondentul rani iranieni aduşi la sapă de lemn, din viată mai bună, ţăranii greci
de mare tiraj a dat in vileag soarta ziarului „PRENSA", arată că „aproxi cauza nedreptelor rînduieli capitaliste ce sînt ajutaţi tot mai des de
amară a portoricanilor care muncesc mativ 300 de persoana lucrează pe domnesc în fara lor. muncitorii de la oraşe, care
luptă pentru ca Grecia să se
în S.U.A. In martie anul acesta, de plantaţiile acestei societăţi fără a fi
elibereze cit
mai grabnic de
pildă, ziarul „CHICAGO TRIBUNE* semnat un contract, fără a se bucura sub dominafia politică şi eco
scria „Peste un milion de portoricani de nici un drept; ei duc o viaţă com nomică a imperialismului ame
sint supuşi discriminării tu ţara parabilă numai cu viaţa acelor nefe
noastră. Deşi nu sînt negri, ei su riciţi care au stat tn lagărele de con rican.
portă aceleaşi privaţiuni, muncind centrare fasciste*. Pînă şi duminică, L. SIMION
din greu fără vreo speranţă in mai scrie corespondentul, muncitorii por
bine. La ferme şi pe plantaţii ei tră toricani nu-şi pot „uita suferinţele,
iesc o viaţă aspră, In condiţii ase deoarece în aşezările din vecinătate
mănătoare lagărelor de concentrare*. la magazine şi hoteluri ei nu sînt
Iar ziarele de limbă spaniolă, care serviţi şi nu li se închiriază camere,
apar la New York, publică aproape numai pentru că sînt portoricani".
zilnic ştiri despre numeroasele cazuri Relevind că viaţa de iad pe care o
de discriminare şi exploatare cruntă duc muncitorii portoricani în S.U.A.
la care sînt supuşi portoricanii ce au este de nesuportat şi mulţi dintre ei
emigrat în S.U.A. pentru a căuta de Încearcă să fugă, agenţia „PRENSA
lucru. „In număr mare, portoricanii LATINA* dezvăluie faptul că atunci
sînt şomeri, scrie ziarul „DIARIO DE intervine poliţia care-i arestează.
NUEVA YORK". Ei sînt înşelaţi de Judecaţi sumar ei sînt condamnaţi Ia
tot felul de dubioase birouri de închisoare pe termene lungi pentru
muncă, care le cer dinainte bani pen delictul de „încălcare a contractului
tru promisiunea de a le găsi de de muncă*. închisorile îi închiriază
lucru, fapt care se realizează însă apoi pe aceşti năpăstuiţi plantatorilor
destul de greu şi în nişte condiţii din sud, care-i exploatează şi-i asu
infernale". presc fără să se teamă de nimeni şi
Caracterizînd situaţia muncitorilor nimic, căci legea nu-i ocroteşte pe
agricoli de origină portoricană care portoricanii săraci.
lucrează la societatea „Jackson and P. TATARU
