Page 5 - Albina_1962_04
P. 5

IIIII8K
                                           •tu                                                 iunii]|
                        P U T                      if  II III  1  II          11      III  im |  M S I
                                            «IU I Li!! fflihiiiflll 11, l l iillhiii! iiiiiiiiii i  n u    ITINERAR  IEŞEAN
    o o s P D D i i i i i i   i : o i . E c r ' (¥ r:'


    :ă-i  trecut  de   Maxia  Chelariu  începu  să  vor-   se,  văruite  şi  dichisite  au fost  con­
    ictivista  Elena   bească.  N-avea  nimic  scris.  Vor-   struite  pentru  „cazarea"  miilor  de
    3  în   dreptul   bea  liber.  Şi  la  ce  i-ar  fi  folosit   păsări.  Pînă  la  sfirşitul  anului  vor
     —  Hai,  mai   însemnările  aşternute  pe  nişte  file   mai  apare  încă  vreo  cîteva.'
                  de  hîrtie,  cînd   îngrijitoarea  de   Cu  cită  dragoste  a  vorbit  Ma­
    3  apăru  Floa-   păsări  cunoaşte  totul  de-a  fir  a   ria  Chelariu  de  „pufuleţii  de  pă­
    i   repede  şi  a-   păr,  ca  pe  o  poezie  învăţată  pe   pădie".  Ii  îngrijeşte  ca  pe  nişte
      de   mătase,   de  rost.  De doi  ani  de  cînd  lucrea-   copii.   Anul  trecut  mortalitatea
    >  bărbie.  Se-n-   ză  în  sectorul  avicol  a  tot  învă-   puilor  a  fost  aproape  redusă  la
    3  căminul  cui-   ţat  mereu,  ba  din  cărţi,  ba  de  la   zero.
     se  ţină  întîl-   colectivistele  fruntaşe  din  gospo-  —   Astă-vară  —  povestea  ea  —
                   A                                         aveam  cîţiva  pui­
                                                             şori  care  stăteau
                   I n t î l n i    r e                      aşa  de  trişti,  de-ţi
                                                             era  mai  mare  mila.
       c u     n o ile   co lectiv iste                      Nu  mîncau  de  loc.
                                                             Am  fugit  intr-un
                                                             suflet  la  medicul
                                                             veterinar.  Le-a  pus
    i  gospodărie,   daria  lor  sau  de  la  cele  din  satele   nişte  picături  în  apă  şi  apoi  i-am
    să  meargă  la   învecinate  la  care  a  mers  ca  la   veghiat  tot  timpul.  Le-am  dat  şi
    tocmai  dorin­  nişte  prietene.            vitamine.  I-am  salvat  pe  toţi.  Şi
    ţe   rînduiala   Gospodăria  colectivă  din  Fîn-   ce  frumoşi  s-au  mai  făcut I
    de  a  afla  cit   tînele  a  planificat  pentru  anul  a-   îngrijitoarea  fruntaşă  de  păsări
    lin  experienţa   cesta  să  crească  cîte  550  păsări   a  înfăţişat  în  continuare   cîteva
    :i  Maria  Che-   la  suta  de  hectare,  ceea  ce  în­  din  metodele  pe  care  le  foloseşte
    numai  în  co-   seamnă  aproape  16.000  păsări.  O   ea.  A   amintit  că  la  fiecare  metru
    .proape  în  în-  adevărată  bogăţie.   Colectivistele   pătrat  de  puierniţă  asigură  o  den­
                                                sitate  de  20  de  pui.  Asta  la  în­
                  din  acestor  sector  vor  creşte  2.000
    nucleu-matcă,                               ceput.  Pe  măsură  însă  ce  puii  se
    a  un  moment   de  pui  din  care,  la  sfîrşitul  anu­  măresc,  densitatea  descreşte.  Zil­
    .  —  Am  citit   lui,  şe  vor  opri  1.000  păsări  ca  nu-   nic  aeriseşte  şi  curăţeşte  puierni-
    .  prea  am  pri-  cleu-matcă.  Gospodăria  are  şi  un   ţele.  Cit  priveşte  hrana  puilor  şi
                                                a  păsărilor  mari,  Maria  Chelariu
                  iaz.  Anul  acesta,  numărul  gîşte-
    i  mai  bine  a-                            alcătuieşte  raţii  aşa  cum  a  învă­  Toader  Miron,   preşedintele  G.A.C.   din   comuna  Cosmeşti,   raionul  Paşcani,
    Elena  Tănase   lor  şi  raţelor   va  spori  cu  1.000.   ţat  din  cărţi.  Cînd   observă   că   analizînd  cu  consiliul  de  conducere  măsurile  pentru  asigurarea  executării
    are  pricepută.  Adăposturi  luminoase  şi  spaţioa-  unele  mănîncă  mai  puţin  şi  sînt
                                                mai  slăbuţe  le  sporeşte  doza  de         construcţiilor  ce  vor  U  ridicate  anul  acesta.
                                                vitamine  şi  elemente  nutritive.  K..  :...
                                                  După  ce  Maria  Chelariu  a  ter­
                                                minat  de  povestit,  cîteva  noi  co­
                                                lectiviste  i-au  pus  întrebări  în  le­
                                                gătură  cu  prevenirea  şi  combate­          §   ip  r c iu ii  irc  ii
                                                rea  bolilor  la  păsări,  cu  creşterea
                                                producţiei  de  carne  şi  ouă.  A   în­  •   In  scopul  asigurării   poate  sprijini  căminul  cul­  apoi,  documentarul  agri­
                                                trebat-o  şi  Elena  Tănase.  Floarea   unei  activităţi   culturale   tural  dezvoltarea  tinere­  col  „Cultura   sfeclei  de
                                                Catrina  a  rugat-o  să-i  mai  spună   permanente,  operative  şi   lor  gospodării  colective",   zahăr".
                                                ceva  despre  nucleul-matcă.  eficiente  în  sprijinul   în­  „Cartea  agrotehnică,  pre­
                                                  Intr-un  tîrziu,  întîlnirea  îngriji­  tăririi  economico-organiza-   ţios  ajutor  în   creşterea   •   De  cuiind,  la  că­
                                                toarei  fruntaşe  cu  noile  colectivis­  torice  a  G.A.C.,  Casa  ra­  producţiei  la  hectar"  etc.  minul  cultural  din  co­
                                                te  s-a  terminat.  Pe  uliţi,  liniştea   ională  de  cultură  Vaslui      muna  Cîrja,  raionul  Bîr-
                                                a  fost  destrămată  de  discuţii  pe   a  luat  o  serie  de  măsuri   •   Colectiviştii  din  co­  lad,  a  avut  loc  o  consfă­
                                                care  le  purtau  grupurile  de  colec­  menite  să  oontribude  la   muna Mireni,  raionul Bîr-   tuire  cu  cititorii  bibliote­
                                                tiviste.  Elena  Tănase  şi  Floarea   generalizarea   experienţei   lad,  au   ascultat,  zilele   cii  intitulată :  „Cum  pu­
                                                Catrina  mergeau  tot  împreună.  De   celor  mai  bune  cămine   aoestea, conferinţa :  „Căile   tem  obţine  5.000  kg.  po­
                                                data  aceasta  ştiau  mult  mai  multe   din  raion.  Printre  aceste   de  dezvoltare  economico-   rumb  boabe  Ia  hectar  în
                                                lucruri  despre  creşterea  păsărilor.   măsuri  se  numără  şi  or­  organizatorică  a  gospodă­  condiţii neirigate".  La  sfîr­
                                                Ştiau  nu  numai  că  la  sfîrşitul  a-   ganizarea  a  cinci • centre   riei   agricole   colective*.   şitul  .oonsfătuirii,  ingine­
                                                nului  gospodăria  va  avea   16.000   metodice   la :   Costeşti,   După   conferinţă,   cîţiva   rul  agronom  a  arătat  cum
                                                de  păsări,  ci  şi  cum  trebuie  ele   Ivăneşti,  Codăeşti,  Brăhă-   brigadieri   şi  colectivişti   trebuie  să  muncească  co­
                                                îngrijite  şi  hrănite.   Ştiau   acum   şoaia  şi  Vaslui.  In  fie­  fruntaşi  au  împărtăşit  din   lectiviştii  pentru  a  obţine
                                                cum  trebuie  să  muncească  pentru   care  lună,  la  aceste  cen­  experienţa  lor  în  aplicarea   de  pe  cele   300  hectare
                                                                              tre  metodice  se  vor  iniţia                planificate  o  producţie  de
                                                că  de  cîteva  zile  fuseseră  şi  ele              metodelor  agrotehnice  şi
    ctivişti  din  comuna  Buda,  raionul  Paşcani.  Despre                   manifestări  culturale  mo­                   5.000  kg.  porumb  boabe
    nduri  şi  proiecte  înaintea  apropiatei  campanii   repartizate  ca  îngrijitoare  de  pă­  del  şi  se  vor  ţine  con­  executarea  unor lucrări  de   la  hectar  în   cultură  ne­
      agricole  de  primăvară.                  sări.                         sfătuiri  pe  teme:  „Cum  bună   calitate.  A   rulat  irigată.
    Unit  cu   Aş  mai  putea  aminti  fi  alte  ma-   vizarea  comunei.  De  cînd  am  deve­  de  drum.  A m   aflat  eu  cîte  ceva  de­
    tat  de-   nifestări  culturale  pe  care  ni  le-a  nit  colectivist  citesc  şi  mai  mult.   spre  gospodăriile  fruntaşe  din  M oţ-
    otehni-   închinat  căminul  nouă,  colectiviste-  Biblioteca  se  îngrijeşte  acum  mai   ca,  Perieni,  Gura  Văii,  Cîrja,  A n -
    hectar.   lor.  Dar  dacă  am  sta  şi  le-am   nu-  m ult  de  îndrumarea  lecturii  citito­  drieşeni,  Bozia  şi  altele.  Dar   mult
    rem  să   măra,  am  vedea  că  sînt  cam  puţine.  rilor.  Şi  eu  am  prim it  astfel  de  în ­  mai  multe  am şti dacă căminul ne-ar
    'erienţa   Avem   colectiviste  fruntaşe  cu  care,  drumări.  Tot  la  bibliotecă  am  ascul­  prilejui  o  călătorie  „imaginară"  prin
    eea,  aş   pe  bună  dreptate,  gospodăria  noas-  tat  scurte  prezentări  de  cărţi  şi  re­  aceste  gospodării.
    organi-   tră  se  mîndreşte.  Lucrul  acesta  îl  cenzii.  Dar  cred  că  poate  să  vină  şi
     să  ne   cunosc  şi  activiştii  culturali  ai  că-  mai  m ult  în  ajutorul  cititorilor.  Fo­  Constantin   Sofronea,   de   la
    ei  pre-   minului.  Dar  pînă  în  prezent  arare-  lositoare  ar  fi  cititorilor  consfătui­  G.A.C.  „1  Mai",  comuna  Rom î-
    i  şi  un   ori  am  auzit  pe  vreo  fruntaşă  vor-  rile  pe  anumite  teme  agricole.  Pe   neşti.
     de  co-   bind  la  cămin  despre  metodele  folo-  mine  unul  m -ar  interesa  problema
    ’otoeşti,   site şi rezultatele dobîndite.  Iată una  păstrării  apei  în  sol  şi  cred  că  s-ar   Majoritatea  sîntem  proaspeţi  co­
    ternică,   din  propuneri.               putea  organiza   o   consfătuire  pe  lectivişti.  Ne  dăm  seama  că  avem
                                                                              atîtea  de  învăţat  în  ce  priveşte  în ­
                                                                              suşirea  regulilor  agrotehnice.  Fără
                                   e iS S Ş filflR S                           cunoaşterea  lor nu  putem  să-i  smul­
                                                                               gem  pămîntului  recoltele  pe  care
    tept M  <figcm jjz& ze eam i4 'vu£?"                                       le-am  planificat.  A ici  şi  căminul
                                                                               cultural  are  un  cuvînt  de  spus.  Pînă
                                                                               acum  s-au  ţinut  cîteva  seri  de  în ­
                                                                               trebări  şi  răspunsuri,   conferinţe,
                                                                               prezentări  de  cărţi,  din  care  am
    IND  COLECTIVIŞTII  DIN  RAIONUL  HÎRLĂU  —                                avut  cu  toţii  de  învăţat.  Pentru  pri­
                                                                               ma  dată  în  comuna  noastră  s-a  or­
    ’oducţii   In  iarna  aceasta,  s-au   înscris   această  problemă.  De  asemenea,  to­  ganizat  nu  de  mult,  un  concurs:
    eclă  de   multe  femei  în  gospodărie.  Eu  una   varăşa  bibliotecară  ar  putea  să  afi­  „Cine  ştie,  cîştigă"  pe  tema  „Dez­
    utea  să   am  discutat  cu  foarte  multe  dintre   şeze  liste  cam  în  genul  ăsta:  „Cărţi   voltarea  sportului  în  R.P.R."  Nu
    ’ .e  echi-   ele.  Am   căutat  să  le  împărtăşesc   noi  primite  de  bibliotecă".  Titlurile   spun  că nu  ne-a  interesat  acest  con­
    i  Toto-   din  experienţa  mea.  Am   observat  că   cărţilor  să  fie  însoţite  şi  de  scurte   curs,  dar  de  mai  mare  folos  ne-ar
     despre   toate  sînt  dornice  să  înveţe,  să  cu­  rezumate  in  aşa  fel  incit  cititorul  să   fi  fost  un  astfel  de  concurs  pe  o
    losit  şi   noască  cît  mai  bine  rostul  muncii  în   ştie  imediat  despre  ce  tratează  fie­  temă  agrotehnică,  strîns  legat  de
    ganizat   colectivă.  Deci,  a  doua  propunere  pe   care  carte.         munca  noastră.  Am   citit  în  ziare  că
    ai  pro-   care  o  fac :  căminul  cultural  să  pre­                     la  multe  cămine  culturale  au  loc
    ir  agri-   gătească,  de  exemplu,  o  întîlnire   Alexandru  D.  Chirilă,  comuna   concursuri  intitulate  „Cine  ştie  a-
    i  pro­  între  colectivistele  mai  vechi,  cu   Nicolae  Bălescu.        grotehnică,  cîştigă".  Dacă  şi  la  noi
    dus tea   experienţă  şi  noile  colectiviste.  Pentru  ca  activitatea  culturală  să   în  comună  s-ar  ţine  un  asemenea
     săptă-                                                                    concurs,  fără  îndoială  că  am  avea
    gronom       Ştefan  Gh.  Gaşpar,  comuna  N i-   sprijine  şi  mai  m ult  dezvoltarea  ti­  m ult  de  cîştigat  în  privinţa  cunoaş­  Floarea  Costescu  din   comuna  Mogoşeşti,
                                              nerei  noastre  gospodării,  eu  aş  pro­
    pre  lu-   colae  Bălcescu.               pune  ca  la  cămin  să  existe  în  fie­  terii  înaintatelor  metode  agrotehni­  raionul  Paşcani,  este  nu  numai  o  colecti­
                                                                               ce  şi  obţinerii  unor  producţii  mari
    vem  de                                                                                                    vistă  fruntaşă  ci  şi  o  neîntrecută  recitatoare
              Pot  să  spun  că  slovele  cărţilor  pe   care  zi  cite  o  manifestare.  Am   aflat   de  cereale.
             care  le-am  citit  m i-au  izgonit  din   chiar  din  revista  „Albina"  că  unele   In  comuna  noastră  sînt  mulţi   artistică.
    Plugari.  minte  multe  din  nedumeririle  şi  în ­  cămine  culturale  organizează  „Că­  tineri  şi  tinere.  Căminul  cultural  a
             doielile  mele.  Am   citit  de  cîteva  ori   lătorii pe harta regiunii".  Este o  for­
     o  sea-   broşurile  despre  lucrările  Consfă­  mă  atrăgătoare  şi  interesantă  de   prezentat  destul  de  puţine  manife­
    •ăminul   tuirii  pe  ţară  a  ţăranilor  colectivişti   popularizare  a  experienţei  dobîndită   stări  închinate  muncii  şi  vieţii  tine­  Pagină  realizată
     ieri  şi   şi  mai  ales  cuvîntarea  tovarăşului   de  cele  mai  bune  gospodării  colecti­  retului.  Şi  cum  şi  eu  mă  număr          ■ 3
    i“ .  Tre-   Gheorghe   Gheorghiu-Dej.   N-am    ve.  Şi  în  regiunea  noastră  sînt  o  su­  printre  ei  aş  dori  ca  activiştii  cul­  de  ■
     foarte   mai  stat  pe  gînduri  şi  în  luna  ia­  medenie   de   gospodării   fruntaşe,                         OVIDIU  MARALOIU            ■ !
    ctiviste   nuarie  am  făcut  cerere  de  înscriere   m ultimilonare  şi  ne-ar  prinde  bine   turali  din  comuna  noastră  să  se           ■
    iafa  lor   în  gospodăria  colectivă.  La  începu­  să  cunoaştem  experienţa  lor,  mai   preocupe  şi  de  organizarea  „Joilor             ll ■
    zzi.     tul  lui  martie  s-a  terminat  colecti­  ales  acum  cînd  sîntem  la  început  tineretului".                                       î
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10