Page 6 - Albina_1962_04
P. 6
OMENI 515ME IN MIZERIE
Nu-i pace printre portocali
Intr-o dimineaţă din februarie al m uncitorilor agricoli. Deşi purtate în
acestui an, pe străzile orăşelului Ro- condiţii extrem de grele, cu mari sa
cana, din provincia portugheză crificii, grevele se ţin lanţ, oamenii
Alentejo, păşeau sub excorta jan refuzînd să se mai împace cu ros
darmilor salazarişti un grup de băr turile vechi de umilinţă şi exploa
baţi înlănţuiţi unul de altul. Cine tare crudă. S-a sfîrşit cu viaţa m ol
erau ei ? Locuitorii care priveau de comă a latifundiarilor. N u -i pace
la ferestrele caselor sau de prin printre portocalii ţării mele şi nu va
curţi au ştiut imediat cine sînt prin fi mereu pace cît va dăinui acolo
şii ce bocăneau prin mijlocul străzii. regimul lui Salazar“.
Erau cei 47 de capi ai răscoalei ţă Lupta ţăranilor din cele trei pro
răneşti, răscoală care, o bună bucată vincii portugheze amintite mai îna
de vreme, înnebunise de spaimă au inte are temeiuri trainice. Este ne
torităţile şi moşierimea din provin închipuit de cîinească orînduiala
cie. După ce autorităţile dictatoru statornicită în repartiţia pămîntului
lui Salazar aruncaseră, împotriva aici şi pretutindeni în Portugalia I
ţăranilor revoltaţi, peste 11.000 de Iată cîteva cifre care oglindesc tra
soldaţi, jandarmi, poliţai şi agenţi ai gica stare din cele trei provin cii:
P.I.D.E. (ghestapoul portughez), după există acolo 1.759.100 ha pămînturi
ce sîngele cursese din plin în casele agricole din care 1.734.500 ha sînt în
ţăranilor, un grup de fruntaşi ai stăpînirea a 3.278 de mari moşieri.
răscoalei căzuse prins. Iar restul suprafeţei e împărţită,
Dar încă şi astăzi în provinciile in loturi minuscule, masei ma
Alentejo, Ribaltejo şi Algarva vîlvă- joritare ţărăneşti care alcătuieşte
taiele luptelor ţărăneşti continuă. peste 51.000 de gospodării. Dacă mai
Chiar zilele trecute, agenţiile de adăugăm acestei silnicii şi „tradiţio
presă au comunicat că, în localita nala” obligaţie a ţăranilor de a
tea Granca, conacul moşieresc Ri- munci pe pămînturile moşiereşti
baldo a fost făcut cenuşă în urma cel puţin 70 zile pe an, în perioadele
focului pus de „necunoscuţi". Se a- cele mai aglomerate ale lucrărilor
nunţă de asemenea că ţărani înar agricole, ne dăm bine seama în ce
maţi cutreieră nopţile în jurul caste stare nenorocită se află masele mun
lelor şi conacelor provocînd pa citoare din satele acestor provincii.
gube latifundiarilor şi împuşcînd pe In general, în întreaga Portugalie,
vătafi. „In aceste provincii infectate mai bine de 3.000.000 ha dintre cele
„Este o groază să trăieşti de răscoală — declara recent minis mai fertile pămînturi sînt în posesia
a 6.000 de mari moşieri, aceştia în-
trul de interne al lui Salazar — am
trimis din nou importante trupe*. mulţindu-şi an de an latifundiile fie
refugiatul
portughez
politic
Iar
măcar o zi la Rujedor“ Giseppa Rodrigo, declara ziariştilor prin cumpărarea de noi terenuri din
cele 2.000.000 ha înţelenite aflate în
din Rio de Janeiro (Brazilia) : „Re stăpînirea statului, fie prin ruinarea
numitele plantaţii de portocali din micilor gospodării ţărăneşti. Cifrele
Ţăranul spaniol cunoaşte din plin tel se organizează des orgii cărora Alentejo, Algarva şi Ribaltejo ră- departamentului agricol din Lisa
sălbăticia regimului franchist. Chiar le cad victime fecioarele din sat. m în sezoane întregi în paragină de bona arată că In ultim ii 15 ani au
cifrele oficiale publicate la Madrid Am citit în registrele primăriei că oarece acolo izbucnesc des greve ale dispărut aproape un m ilion de gos
podării rurale, ţăranii
afirmă că 1.500.000 de familii ţără mortalitatea infantilă întrece cn
fiind nevoiţi să-şi
neşti (peste 7.000.000 de oameni, mult natalitatea. In bordeiele ţără vîndă bruma de
ceea ce reprezintă circa 25 la sută neşti n-am găsit decît arar mai ţarină spre a-şi plăti
din populaţia ţării) trăiesc o viaţă mult de două străchini de pămînt datoriile către mo
şieri şi impozitele
de iad, foamea şi lipsurile de tot ars. Am constatat că şi astăzi, mai către stat.
felul fiind instalate temeinic în ca bine de 70 de bărbaţi din Rujedor Iată şi alte exem
sele lor. Nici nu poate fi altfel în- zac în temniţele franchiste pentru ple care completează
tr-o ţară unde moştenirea întune „vina" de a fi luptat, cu 25 de ani w.'m $£■ tabloul general al
cată a feudalismului stă încă prin în urmă, în rîndurile apărătorilor sărăciei lucii şi al
suferinţelor nesfîr-
să cu rădăcini adînci. Dar cifrele Republicii... Este o groază să tră şite care domnesc
reale sînt şi mai groaznice : 1.102.546 ieşti măcar o zi la Rujedor”. la vetrele ţărănimii
gospodării ţărăneşti (care cuprind Iar informaţii recente anunţă că muncitoare portu
74 la sută din numărul total al la Rujedor, după răscoala din no ■ ' * & * * . . ' « V gheze : din cei a-
200.000
proximativ
populaţiei săteşti), posedă laolaltă iembrie 1961, a ţăranilor ajunşi la de copii ce se nasc
doar 25 Ia sută din suprafaţa ara desperare, ciuma terorii a cosit fără •V. anual la sate, 30.000—
bilă a Spaniei. In timp ce 4.000 de milă. Jandarmii chemaţi în grabă 40.000 mor înainte
latifundiari stăpîneso restul de 75 de Don Araldo, au secerat viaţa a de a împlini vîrsta
între
de cinci ani ;
la sută ! 60 de oameni; alţi 200 au fost tri 80 şi 90 la sută din
Pentru a înţelege mai limpede ne mişi, în lanţuri, spre cine ştie ce populaţia rurală este
analfabetă ; la mai
norocita stare a ţărănimii spaniole crîncene temniţe. Iar cei rămaşi
să poposim o zi în satul Rujedor, sînt forţaţi să robească şi mai abi mult de 30 de aşezări
abia
există
săteşti
aşezat la 200 kilometri de Madrid. tir pentru huzurul vicontelui. cîte un specialist
In această aşezare străveche vieţu ...Astăzi, ca şi ieri, la Rujedor, sanitar ; lumină elec
trică nu au decît
iesc aproape 2000 de oameni, în ma străluceşte soarele, dar razele sale
joritate dijmaşi pe pămînturile vi nu iluminează viaţa oamenilor. Ei centrele provinciale
şi aşezările rurale
contelui Araldo, un urmaş al ve trăiesc în aceeaşi sumbră întuneci 1 X v* reşedinţe de plasă,
chii nobilimi Pentru că ţăranii nu me a robiei, căci în Spania poporul eum şi unele tîrguri.
izbutesc niciodată să plătească dijma stă înlănţuit în barbara exploatare !* ♦ i i i â M ...Acestea sînt fap
ei sînt siliţi să muncească şi o mare tele şi ele acuză sin
şi asuprire franchistă. „raiul“ lui Salazar, gure !
parte din pămîntul lui Don Araldo.
Aşa se face că în acest sat s-a în-
stăpînit de secole un sistem de re
laţii de robie, suveran cu drepturi Gîtuiţi de foame si nevoi
autocratice fiind astăzi Don Araldo,
9
al 21-lea viconte al familiei.
O recentă dare de seamă întocmită ziarul oficios „M ANILLA CHRONI- există doar 1.000 de învăţători şi
Oamenii de aci trăiesc într-o
de Richard Beuron, statistician al CLE“ a fost silit să recunoască groaz numai 100 de medici, dar că, poliţia
stare de neagră mizerie şi incul administraţiei americane pentru co nica stare a maselor ţărăneşti. şi jandarmeria numără aproape
tură. Ziaristul francez PIERRE laborarea internaţională, arăta că „La noi — scria nu demult ziarul 500.000 de oameni, arată concludent
G AM ARRA, atunci cînd a poposit doar puţin peste 50 la sută din amintit ■— mai sînt multe de făcut, care sînt realităţile în această ţară
numărul braţelor de muncă din Fili- în special în ceea ce-i priveşte pe cîrmuită de un guvern aflat în totală
la Rujedor a rămas înlemnit de
pine (ţara celor 7.000 de insule popu ţărani. Foametea s-a instalat în casele supunere faţă de monopolurile ame
groază în faţa cumplitelor realităţi.
lată de 21.000.000 de oameni) sînt an lor. Lipsa de pămînt este acută. ricane care jefuiesc şi exploatează
„Mă întrebam — scria el — dacă
gajate în producţie ; aproape 9.000.000 Copiii nu pot merge la şcoli căd aici ca în ţara nimănui. De asemenea,
pot Intr-adevăr să-mi cred ochilor.
de oameni ai muncii de la oraşe n-au unde. 12.000.000 de ţărani trăiesc faptul că anual mai bine de 150.000
Am văzut, în curtea mare a lui Don
şi sate sînt gîtuiţi de foame şi mi într-o situaţie grea lucrînd, unii din ţărani filipinezi fug în exod la Hong
Araldo, cum vătafii îi biciuiau pe
zerie, în rîndurile lor domnind şo tre ei, mici petice de ogor cu unelte Kong pentru a completa braţele de
ţărani, pentru că nu ieşiseră dumi
majul total. Cei mai crîncen loviţi de ca în timpul colonizării spaniole. muncă necesare aici (în posesiunea
neca la lucru. Am aflat că la cas-
suferinţe sînt ţăranii. In partea cen Dacă satele nu vor fi apărate de engleză Hong Kong sînt seceraţi
trală a insulei Luzon (cea mai mare ruină totală se va stinge la noi în anual de ciumă şi variolă mai bine
din arhipelag) :are poartă numele de ţară orice urmă de progres. Este o de 300.000 oameni), explică în
„rezervorul de orz al Filipinelor”, ruşine că din cele 5.700.000 ha de deajuns starea de desperare a filipi-
1 la sută din populaţie — adică un teren expropriabil prin legea refor nezilor care, deşi ştiu că pleacă la
Pagină redactată pumn de moşieri — deţin 99 la sută mei agrare, ţăranii au primit în doi moarte sigură, nu au încotro, căci în
din pămîntul arabil, în timp ce majo ani doar 29.000 ha. şi acestea răscum ţara lor nu au nici măcar într-o
de P. TATARU
ritatea locuitorilor robesc pe planta părate de obştii la preţuri uriaşe". singură zi strachina de orez necesară
ţii pentru un blid de orez. Pînă şi Faptul că la 21.000.000 de filipinezi vieţii.