Page 8 - Albina_1962_04
P. 8

L A   V I


                    Pe  harta  ţării  noastre  s-au  în ­  munte,  din  actualul  raion  Teleajen.
                  scris  în  anii  puterii  populare  nu­  Era  mai  convenabil  aşa :  un  „străi-
                  meroase  aşezări' cu  desăvîrşire  noi.   naş“  nu  stătea  de cit  din  primăvară
                  Certificatele   de  naştere  le-au  fost   pină  în  toamnă,  locuia  sub  covilti­
                  eliberate  în  socialism.  Ne  mîndrim   rul  căruţei  sau  într-un  bordei,  se
                  cu  Oneştiul,  cu  oraşul  Victoria,   cu   spăla  în  găleata  cu  apă  de  băut  şi
                  noua  Hunedoară,  cu  minunile  lito­  trebuia  să  primească  orice  fel  de
                  ralului.  Comparăm  ceea  ce  a  scris   mîncare.  Administratorul  introdu­
                  Calistrat  Hogaş  despre  valea  Bistri­  sese  şi  o  lege  draconică:  cea  mai
                   ţei  cu  ceea  ce  vedem  astăzi  acolo   mică   greşeală   atrăgea   ştergerea
                   şi  ni  se  pare  că  bardul  din   Piatra   drepturilor  la  simbrie.  Dacă  se  schi­
                   Neamţ  a  trăit  nu  cu  zeci  de  ani,   lodea  un  cal,  murea  o  vacă  sau  lua
                   ci  cu  veacuri  în  urmă.  Aceeaşi  dis­  foc  o  căpiţă,  străinaşului  socotit  ui-
                   tanţă  în  timp   ne  desparte  şi  de   novat  nu  i  se  mai  plătea  nimic.  Şi
                   Odobescu,  cîntăreţ   al  întinderilor   în  timp  ce  truditorilor  pămîntului
                   bărăgane.                          strămoşesc  li  se  spunea  străinaşi,
                    La  Ciulniţa,  in  crucea  celui  mai   contesele  stabilite  în  Franţa  o  fa­
                   mare  grînar  al  ţării,  industria  so­  ceţi  pe  patriarhalele  şi  autohtonele.
                   cialistă  şi-a  trimis  în tîii  reprezen­  Acestor  fosile  hidoase  li  s-a  dat
                   tanţi :  Combinatul  de  egrenat  bum­  un  picior  zdravăn  şi  binemeritat
                   bac,  Centrul  mecanic,  o  fabrică  de   prin  înfăptuirea  reform ei  agrare  din
                   furaje  concentrate.  Tractoare  şi  ma­  1945.  Căruţele  cu  coviltire  nu  s-au
                   şini  agricole  roiesc  pe  pămînturile  mai  întors  toamna  în  Teleajen;  170















                                                                                         Colectivistul  Gheorghe  Potoşcă  a  primit  anul  trecut  8.000  lei  în  numerar,  8
                                                                                         tone  de  grîu  şi  porumb  boabe,  precum  şi  multe  alte  produse.  De  curînd,  şi-a
                                                                                         cumpărat  o  serie  de  lucruri  folositoare  printre  care  şi  o  motocicletă.  Iată  ce
                                                                                                                înseamnă  să  fii  harnic !

















                   Griul  a  ieşit  bine din  iarnă.  Această  constatare  îi  bucură  deopotrivă  pe  Ioa
                      Brînză,  preşedintele  colectivei 'şi  pe  Ion  Năstăsoiu,  brigadier  de  cîmp.
                   gospodăriei  de  stai  „Partizanul“ .  In   de  fam ilii  au  rămas  pe  pămînturile
                   aroma   caracteristică   a  brazdelor   măsurate  cot  la  cot  cu  m uncitorii
                   reavene,  stăruie  discret  şi  un  iz  de   veniţi   să   înfăptuiască   cuvîntul
                   benzină.  Mecanizarea  l-a  transfor­  partidului.   S-au  înjghebat  primei*
                   mat  pe  om  în  stăptn   al  vechilor   case,  modeste  la  început,  şi  s-a  pu«
                   ţelini.                            vatra  satului  Drajna.  întem eietorii
                    Un  drum  de  io i  kilom etri  duce   lui  au  fost  oameni  tineri.  BătrînU
                   de  la  gara  Ciulniţa  în  satul  Drajna.   de  prin  Teleajen  nu  se  încumeta­
                  U liţe  drepte,  ce  cad  perpendicular   seră  să  plece  în  exodul  la  capătul
                  una  pe  alta,  mărginesc  parcele  încă   căruia  încăpeai  pe  mina  unui  N i­
                  neocupate.  Şcoala  şi  sediul  gospodă­  ţescu.  Rezistaseră  numai  cei  plini
                  riei  colective  sînt  noi,  la  fel  şi   de  vlagă.  Peste  ani,  în  1959,  cină
                  locuinţele,  multe  dintre  ele  în  curs   şi-au  unit  pămînturile,  ei  au  dat
                  de  finisare.  Impresia  pe  care  ţi-o   gospodăriei   colective   numele   da
                   face  Drajna  este  aceea  a  unui şan­  „6  Martie"  —   în  cinstea  datei  cînd
                  tier  în  plină  fierbere.  Pînă  acum  17   masele  populare  de  la  oraşe  şi  sate,
                  ani  nu  existau  aci  decît  o  magazie   sub   conducerea   partidului,   au
                  suspendată   pe  piloni   şi  locuinţa   instaurat  puterea   democrat-popu-
                                                      lară  în  ţara  noastră.
                  unui  administrator  de  moşie.  încolo,
                                                        Foştii  pălmaşi  făceau  odinioară  c%
                  numai  dm pul.
                                                      carul  cu  boi,  din  Teleajen  pînă  la
                       De  la  carul  cu  boi         Drajna,  patru  zile.  Astăzi,  în  satul   ett  pe  vremuri.  Imaginea  opincaru-   la  toamnă  7.000  de  păsări.  Turma
                         la  motocicletă              acesta  fără  haturi,  unde  toate  ca­  lui,  păşind  cu  strămurarea - pe  lingă   de  oi  ţigăi  cuprinde  549  capete,  iar
                                                      sele  celor  170  de  fam ilii  sînt  noi,  în­  boi,  a  rămas  undeva  în  negura  tre­  ferma  de  porcine  121  capete.
                    Pe  administrator  îl  chema  Niţes-   tâlneşti  numeroase  motociclete,  cîte-   cutului.                Rîvna  pentru  producţii  vegetale
                   cu,  iar  moşia  era  a  două  surori,  că­  va  scutere,  motorete  şi  peste  o  sută                   şi  animale  sporite  îi  animă  deopo­
                  rora  li  se  spunea  „contesele“  şi  care   de  biciclete.  Duminica,  se  alcătuiesc   Prin  ce  se  înrudesc   trivă  pe  toţi  colectiviştii.  Copiii,  în
                                                                                                                             tim pul  vacanţei,  lucrează  alături  de
                  stăteau  în  Franţa.  Niţescu  cunoştea   grupuri  de  pasionaţi  ai  sportului   oamenii                  părinţi.  Pe  utemista Ana Buzea, elevă
                  toate  subtilităţile  căpătuirii  şi  ex­  moto  care  pleacă  în  excursie  spre   In   Drajna,   încrengătura  cim oti­  la  şcoala  medie  din  Călăraşi,  am
                  ploata  la  sînge.  Nu  angaja  decît  se­  Teleajen.  Distanţa  o  străbat  în  pa­  ilor  cuprinde  tot  satul.  Fiecare   se   găsit-o  ajutând  la  ferma  de  păsări.
                  zonieri,  oameni  veniţi   de  pe   la  tru  ore,  de  zece  ori  mai  repede  da-  înrudeşte  mai  m ult  sau  mai  puţin   In   1961,  a  făcut  ea  singură  60  de
                                                                                         cu  toţi  ceilalţi.  Ceea  ce  îi  leagă  pe   zile-muncă  ce  s-au  adăugat  celor
                                                                                         oameni  mai  presus  de  toate  este   cîtorva  sute  efectuate  de  părinţii  ei.
                                                                                         insă  dragostea  pentru  munca  lao­  Şeful  de  echipă  Gheorghe  Potoşcă,
                                                                                         laltă,  împletită  cu  o  tinerească  am­  candidat  de  partid,  este  mîndru  ca
                                                                                         biţie  de  a  ridica  gospodăria  colec­  tată şi  colectivist  cînd  fiu l său, M ari-
                                                                                         tivă  la  nivelul  celor  fruntaşe.  nică,  şcolar  într-a  şaptea,  îl  secon­
                                                                                           După  trei  ani  de  muncă  unită,  co­  dează  la  cîmp.  Toate  fam iliile  par­
                                                                                         lectiva  „6  Martie"  a  ajuns  la  un   ticipă  la  muncă  cu  toate  forţele,  în
                                                                                         fond  de  bază  de  peste  1  m ilion  de   această  colectivă  al  cărei  preşedinte,
                                                                 Colectiviştii   găsesc   lei.  Producţiile  medii  la  hectar  ob­  Ion  Brînză,  la  cei  26  de  ani  ai  săi,
                                                                                                                             vădeşte  o  matură  grijă  comunistă
                                                                 la   cooperativa   din   ţinute  în  1961  arată  că  oamenii   pentru  bunul  mers  al   gospodăririi
                                                                 sat  un  bogat  sorti­  aplică  bine  agrotehnica.  Pentru  anul   laolaltă.
                                                                 ment  de  mărfuri.  In   în  curs,  au  fost  planificate  producţii   Drajna  cea  tânără,  floare  răsărită
                                                                 clişeu:  A  sosit un nou   medii  la  hectar  sporite  faţă  de  rea­  în  grădina  anilor  noştri,  creşte  din
                                                                 transport  de  m ărfuri   lizările  anului  1961.  Sectorului  zoo­  osîrdia  oamenilor  îndrumaţi  de  par­
                                                                 de  la  U.R.C.C.-Călă-   tehnic  i  se  dă  şi  lui  atenţia  cuve­  tid  pe  făgaşul  belşugului.
                                                                        raşi             nită.  La  o  suprafaţă  totală  de  740
                                                                                         ha.  de  teren  arabil,  gospodăria  are
                                                                                         100  de  taurine,  dintre  care  jumătate
                                                                                         sînt  vaci  cu  lapte  şi  juninci.  P ro­  |   Text:  N.  CULCEA   g
                                                                                         ducţia  anuală  de  lapte  pe  cap  de
                                                                                                                             I    Foto:  T.  IOANEŞ      |
                                                                                         vacă  furajată  depăşeşte  2.000  de
                                                                                         litri.  Ferma  avicolă  va  număra  pînă
                                  REDACŢIA:  Bucureşti  Piaţa  ..Scîntell‘‘.  Tel.  17.60 10  Interior  1882.  ABONAMENTE:  7.60  lei  anual  Abonamentele  se  Iac  la  oficiile
                                              poştale,  prin  factorii  poştali  şl  dlfuzorll  voluntari.  TIPARUL:  Combinatul  Poligrafic  Gasa  Sctntell
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13