Page 13 - Albina_1962_05

\

Î n calendarul marilor sărbători ale poporului
nostru ziua de 9 Mai s-a Înscris pentru tot­
deauna cu o dublă semnilicaţie, datorită a Anul 64
două evenimente de Beamă petrecute la aceeaşi Seria a 11-a
dată, deşi la un interval de 68 de ani.
Hr. 750
La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu anunţa ta
parlamentul ţării: „Slntem Independenţi. State* Miercuri
naţiune de sine stătătoare'. Aceste cuvinte con­ S mai 1961
stituiau actul de naştere al Romîniei independente.
Un capitol Întunecat din istoria patriei era astfel 8 pagini
inchis. Dominaţia otomană a fost înlăturată pentru 15 bani
vecie. Lucrul acesta a devenit posibil numai da­ REVISTA SÂPTÂMiNALÂ A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
torită faptului că pe cîmpurile de bătălie de Ia
Griviţa, Nicopole sau Plevna, dorobanţii romlni
au avut sprijinul puternic şi frăţesc al ostaşilor
ruşi, alături de care au luptat cot la cot, Împotriva
cotropitorilor otomani.
La 9 mai 1945 ostaşii sovietici, glorioşi fii ai
primului stat socialist din lume, zdrobind odioasa
maşină de război hitleristă, au arborat deasupra
Reichstagului steagul purpuriu al Uniunii Sovie­
tice. Capitularea necondiţionată a Germaniei hitle-
riste — în urma istoricelor victorii ale Armatei So­
vietice — devenise fapt împlinit. Ostaşii rorrUnl —
care după ieşirea Romîniei din coaliţia hitleristă
în august 1944 au luptat alături de ostaşii sovietici
— şi-au adus şi ei contribuţia la nimicirea fiarei
fasciste. Cu singele lor, nepoţii şi strănepoţii do­
robanţilor de la 1877 au cimentat pe frontul anti­
hitlerist frăţia de arme romîno-sovieticâ.
- Ziua Victoriei asupra fascismului care coincide
ca dată cu ziua cuceririi independenţei de stat a
Romîniei, slut evenimente scumpe poporului nos­
tru. Ele glâsuiesc despre o veche şi minunată

frăţie de arme, simbolizînd totodată sprijinul ne­
precupeţit pe care poporul nostru l-a primit în
vremuri de restrişte de la Duternicul său vecin din
Răs*-f*
Infrîngerea Germaniei fasciste in 1946 a con­
stituit o măreaţă victorie a forţelor păcii, demo­
craţiei şi socialismului asupra reacţiunii şi răz­
boiului. Rolul hotârîtor In obţinerea acestei vic­
torii l-a avut Armata Sovietică. Ea a eliberat ome­
nirea de coşmarul fascismului. De aceea, toţi oa­
menii Drogresişti de pe întreg cuprinsul pămîntului
sînt adine recunoscători Uniunii Sovietice.
îndatorirea esenţială a coaliţiei antihitleriste era
de a nu mai permite niciodată militarismului ger­
man să-şi ridice din nou capul, de a nu mai
îngădui declanşarea unui nou război mondial.
Dar ura oarbă a cercurilor cîrmuitoare din ţările
capitaliste faţă de socialism a făcut ca politica
lor de după război să se îndepărteze tot mai mult
de la îndeplinirea acestei sarcini, înjghebînd
blocul nord-atlantic şi alianţa cu militariştii ger­
mani. Datorită sprijinului aceloraşi cercuri reac­
ţionar e care au ajutat Germania hitleristă să dez­
lănţuie cel de al doilea război mondial. Republica
Federală Germană se ridică astăzi din nou ca un
stat revanşard şi militarist. Popoarele lumii cer cu
stăruinţă să înceteze reînarmarea Republicii Fe­
derale Germane şi să se încheie neîntîrziat trata­
tul de pace cu Germanî'-
, Trăim într-o perioadă importantă a evoluţiei in­
ternaţionale, cînd pe planul relaţiilor între state
se impune cu tot mai multă putere ideea necesi­
tăţii de a se soluţiona toate problemele litigioase
pe calea tratativelor. Uniunea Sovietică, care prin
lupta sa eroică în anii Marelui Război pentru
Apărarea Patriei a salvat popoarele lumii de oro­
rile fascismului, luptă astăzi cu aceeaşi energie
şi abnegaţie pentru rezolvarea problemei vitale a
omenirii — PACEA. Acestui ţel măreţ de a asigura
omenirii pacea şi securitatea îi consacră Uniunea
Sovietică şi celelalte ţări socialiste, printre care
şi Republica Populară Romînă, toate eforturile lor
constructive. Republica Populară Romînă militează
activ pentru întărirea relaţiilor de prietenie şi co­
laborare între popoarele lumii, pentru înlăturarea
primejdiei unui nou război
Dacă problema primordială a zilelor noastre este
preîntîmpinarea unui nou război, apoi calea cera
mai sigură şi mai radicală pentru rezolvarea aces­
tei probleme este DEZARMAREA. Aspiraţiile ome­
nirii de a scăpa de coşmarul înarmărilor, de a trăi
într-o lume fără arme şi fără războaie, şi-au găsit
întruchiparea în programul de dezarmare generală
şi totală propus de Uniunea Sovietică la actuala
conferinţă de la Geneva, a celor 18 state, pentru
dezarmare. Adversarii dezarmării, ai căror repre­
zentanţi sînt cercurile agresive din Occident, se
opun însă din răsputeri propunerilor sovietice de
dezarmare generală şi totală. Mai mult decît atît.
La propunerile Uniunii Sovietice îndreptate spre
întărirea păcii şi securităţii popoarelor, cercurile
conducătoare din S.U.A. au răspuns cu ciupercile
atomice aducătoare de moarte de pe insula Christ-
mas, unde recent Statele Unite au reluat experien­ I* hronice de inimi, cu slove vfi prin veacuri
ţele cu arma atomică în atmosferă. Popoarele Noi cm înscris eroii din Tatrele de ioc 7 ^Pe aţelaru] care ţi-a dăruit metalul
lumii condamnă cu indignare legitimă aceste acte ' Să ai secerătoare, tractoare şl ,
nesăbuite şi cer să se pună capăt neîntîrziat ori­ Spre slava tar urcăm oraşe nari şl parcuri. U ştiu d » peluieki cum străbătea Ardealul
Arc de triumf Ie creştem cu ţfectae bloc 1
căror experienţe cu arma nucleară. Ductad al fibsţiăpi steag roşu de tomuri t
Anul acesta poporul nostru sărbătoreşte ziua . Nepieritor rw>5 ducem Imensa moştenire,
de 9 Mai în plin avînt al luptei pentru desâvîr- . O creştem ţâră seamăn în timpul viitor. Pe-acest coîosfivist, da su». de pe eorabisii
şirea construcţiei socialiste. Strîns uniţi în jurul Ca meşterul Manole ta. fiece zidire Ce cintăreşte-a palmă JtogahBd m dâte spic,
partidului şi guvernului, oamenii muncii din Re­ fim prins tftn neţ o parte din visul tuturor 1
publica Populară Romînă nu-şi precupeţesc efor­ L-ara mal sărit j » Mureşptecat pşcutabfeiă
turile pentru a face patria noastră mai puternică K» ta hermină aibă, ci-n salopetă-albastră Ureînd spre «memaţejar pieptul săi votatei
şi mai înfloritoare, înfăptuind astfel năzuinţele Ke-arn îmbrăcat, urmaşii, ureînd pe schele noi.
sfinte de libertate şi progres social pentru care Dorind ca aiocanraaiui zidit prin munca noastră Da, i| -a » *ărit qlevea,prln geamăt de r^iBtaOi
Nemărginit sâ fie « a viata in şuvoi 1
şi-au dat viaţa atltea generaţii de luptători pro­ Cum au luptat o dată şt ări îl văd cu spor
gresişti. Poporul nostru, sub conducerea partidului, jbfe>asei care ta luptă au biruit furtuna Ctt braţele şi- mintea, in rin duri mUteane.
militează activ pentru pace, pentru făurirea unei Alături de ostaşii de lingă Don veniţi Zidlndo nouă matcă şi-al ţări* viib— ?,
lumi fără exploatatori şi exploataţi, a unei lumi rJS. uăd p# şanSeTe întrezărind Comuna,
fără arme şi războaie. cu snopii auriţi i NICOLAE TAVTU