Page 14 - Albina_1962_05

a să poţi prezenta cu ttn fragment despre felul tn
succes un nou program care se făcea selecţionarea se­
C de brigadă nu e sufi­ minţelor, spre a impulsiona a-
cient să dai toată atenţia în­ ceastă acţiune. De asemenea,
văţării textului sau interpre­ în special în perioadele de
tării lui. Acestea le-am putut campanie, în afara programe­
constata ţi noi, cei din Homo- lor obişnuite, alcătuim şi texte
rod. Cînd am mers la „mini­ scurte, operative, a căror
ma rezistenţă", luînd cîteva frecvenţă este mult mai mare.
fragmente „pe general’’ din Acestea sînt programele cu
diferite programe de brigadă care ne deplasăm de obicei la
trimise de Casa regională a locul de muncă.
creaţiet populare, insăilîn- Cu programele mari pe care
du-le ţi adăugind dteva nume le ţinem mal mult „pe afiş”,
de oameni din comună, briga­ facem şi deplasări în alte co­
da a avut rezultate slabe. Cu mune. Astfel, cu textele ,,tna
totul alta a fost situaţia cînd floreţte colectiva” şi „Vorbesc
programele brigăzii de agita­ cifrele” am dat spectacole şi
ţie au fost inspirate din realt- la Augustin, Caţa, Comăna de
tăţile comunei noastre, din Jos, popularizînd rezultatele
viaţa de zi cu zi. Iată de ce, gospodăriei noastre, fruntaşă
tovarăşa Maria pe raion. Bri­
Sasu, directoa­ gada de agita­
rea căminului MEREU ţie şi-a Creiat
cultural, îm­ astfel un fru­
preună cu cîţi- mos prestigiu
printre care şi ÎN ACTUALITATE atît în Homo-.
va
profesori,
rod cît şi v
eu, ne străduim comunele înve­
să prezentăm texte de briga­ cinate, unde sîntem invitaţi
dă cît mai pe concntst. Cît des­ tot mai des.
pre subiecte, problema întări­ Actualul program al brigăzii
rii economico-organizatorice „Cu ctntec ţi hărnicie în pri­
La biblioteca din Cristlan-Braşov au sosit cărţi noi! a gospodăriei colective ne o- măvara lui ’62” are ca idee
feră tot mai multe. centrală faptul că numai
InilPHmni'ea cfâferevffiatâ inspiraţie este deci gospodă­ munca de calitate asigură pro­
Sursa noastră principală de
ducţii mari la hectar şi
nu
r= — «V mm A ria colectivă. Pentru docu­ fuga după zile-muncă. Astfel
mentare ţinem o strînsă legă­ am contribuit şi noi la pregă­
tură cu însuşi preşedintele tirile ce s-au făcut pentru în­
gospodăriei, tovarăşul Gheor- ceperea campaniei de primă­
ghe Wagner care, de altfel, vară în gospodăria colectivă.
= Sătenilor din Cristian cartea le este de mul- toţi brigadierii şi de alţi colectiviştii că oa­ este un entuziast al muncii Infăţişînd felul în care colec­
H tă vreme un prieten statornic. O dată cu for- menii sînt interesaţi de cărţile din care află culturale. De asemenea, pen­ tiviştii s-au pregătit încă din
J marea gustului pentru citit au crescut însă şi lucruri legate nemijlocit de munca lor. tru realizarea noilor texte co­ timpul iernii prin participarea
§§ sarcinile ce-i revin bibliotecii noastre comu- Anul acesta suprafaţa destinată cultivării lectivul de creaţie discută cu la cursurile agrotehnice, apoi
g nale In special în ultimii trei ani de cind co­ legumelor în cadrul gospodăriei „Drum Nou" preşedintele sfatului popular, repararea utilajelor, îngrăşa-
li muna e complet colectivizată, conţinutul actl- s-a mărit. De aceea, am căutat să procur toate cu brigadierii gospodăriei co­ rea terenurilor — brigada a-
jj vităţii cu cartea a fost îndreptat spre spriji- broşurile referitoare la cultivarea legumelor. lective şi cu toţi cei ce le minteşte că acum de munca
H nirea întăririi economico-organizatorice a Pe lista de recomandare am selecţionat 12 ti­ pot arăta fapte ce vor fi în­ atentă şi conştiincioasă a tu­
ş gospodăriei noastre colective. Prin consfătuiri tluri dintre cele mai potrivite cu specificul făţişate de brigada noastră. turor, depinde ca ogoarele să
H cu cititorii cărţilor agrozootehnice, cu cei ce local. Ele au fost solicitate de mulţi dintre cei Un neajuns pe care am ne răsplătească cu rodnicie.
g lucrează în diferitele sectoare ale gospodăriei, care lucrează în echipa legumicolă : Voicu luptat mult să-l îndepărtăm Iar programul-fulger cu care
s biblioteca contribuie la răspîndirea metodelor Dobrescu, şeful echipei, de exemplu, le-a citit şi care se mai iveşte st acum mergem la ctmp este închinat
= agrotehnice înaintate. pe toate. In planul de muncă pe luna în curs, cîte o dată în munca noastră, popularizării primilor fruntaşi
§f Eficienţa acestor cărţi depinde însă în cea figurează şi o consfătuire cu privire la cele este lipsa de operativitate în ai campaniei de primăvară :
; mai mare măsură de modul cum sînt popu- învăţate de legumicultori din cărţile citite. redactarea textului de brigadă echipelor conduse de Gheor-
g larizate şi in special cum este orientată lec- Lucrînd la biblioteca comunală de peste şi apoi, în punerea lui în ghe Noagiu. Mihai Adam fi
j| tura cititorilor. Popularizarea cărţii agrozoo- zece ani, am căutat treptat să cunosc pe fie­ scenă. S-a întîmplat uneori ca Ernma Gali, care „merg cu
§| tehnice se face mai ales prin afişe cu cărţi care cititor în parte. Aceasta îmi foloseşte la programul, deşi inspirat din racheta, avionul şi maşina”.
jj noi, afişe tematice şi prin staţia de radioficare. orientarea lecturii lor, aşa încît Îndrumarea viaţa comunei, să se perimeze Pentru viitorul apropiat am
H Periodic organizăm expoziţii de cărţi la biblio- diferenţiată o fac nu numai prm listele biblio­ din cauza tărăgănării repeti­ prevăzut un alt program scurt
tecă şi la sediul gospodăriei. Ultima expoziţie grafice, după sectoarele de muncă, ci şi pe ţiilor. Or. ca să fii mereu în
g de acest fel a fost cu ocazia unui concurs cît posibil, in funcţie de fiecare cititor. Martei actualitate — cerinţă esenţială desnre întreţinerea culturilor.
= „Cine ştie, foloseşte" legat de problema spo- Wagner, care se ocupă cu creşterea glştelor, pentru o adevărată brigadă Si prin munca zilnică pe
= ririi producţiei de lapte. Biblioteca şi-a adus i-am recomandat o lucrare pe această temă artirtir!f de agitaţie — este ogoarele înfrăţite, dar şi prin
jj§ aportul la buna organizare a concursului şi Iar Bucura Hărmăneanu, care îngrijeşte de necesar ca textul să fie scris, participarea entuziastă la pro­
§§ prin procurarea unor cărţi de specialitate ce cei 5.000 de pui primiţi de gospodărie, pri­ învăţat şi prezentat operativ. gramele brigăzii, tinerii noştri
g lipseau din comună. mele mlădiţe ale proaspătului sector avicol, a Programele le schimbăm la
g Una din cele mai importante probleme este colectivişti şi membri ai brigă­
§j îndrumarea diferenţiată a lecturii după locul devenit o ferventă cititoare a cărţilor de 2—3 luni. Totuşi, reuşim să zii artistice de agitaţie din Ho-
specialitate. Cu privire la creşterea puilor am
§§ de muncă al cititorilor. In acest an am făcut organizat şi o consfătuire cu cititorii, după ce fim în actualitate deoarece în morod luptă ca
g liste de recomandări după sectoarele de muncă textele de bază actualizăm,
g şi după culturile la care lucrează colectiviştii, în prealabil au fost lecturate diferite mate­ ori de cîte ori este cazul, păr­ „Tot mai mult să dea hectarul
riale la cele 24 cercuri de citit.
g Listele au fost dactilografiate în mai multe Să se umple tot hambarul,
= exemplare şi le-am dat personal atît cititori- Pentru sectorul zootehnic, unul din cele mai ţile care se referă concret la
H lor permanenţi cit şi celor care frecventează importante ale gospodăriei, pregătim acum munca în gospodărie, la frun­ Să se-nalţe-ntruna stiva
g mai puţin biblioteca, căutînd să le stirnesc in- nişte panouri pe care vor fi trecute cifrele de taşi sau la diferite lipsuri, a- Să-ntărească colectiva“.
s teresul pentru aceste broşuri prin discuţii de plan alături de recomandările diferitelor lu­ dăugînd tot ce se iveşte nou
= )a om la om. Aşteptările mi-au fost întrecute, crări care îi pot ajuta pe colectivişti să le LUIZA MARCUS
g dovedindu-se încă o dată (ca şi în cazul depăşească. în viaţa comunei noastre. Aşa Instructoarea brigăzii artistice
= ,,Micii biblioteci agricole" ale cărei exemplare ELISABETA ABAGIU am procedat la unul din ul­ de agitaţie din comuna Homo-
■” au fost repede epuizate fiind cumpărate de bibliotecară, comuna Cristian-Braşov timele programe, introducind rod, raionul Rupea.
C ăminul cultural „Ştefan Gheor- ca activitatea noastră să fie cît mai
ghiu" a devenit de mult un loc
îndrumarea comitetului
eficientă, sub
obişnuit de tntîlnire ai sătenilor comunal de partid am intocmit din
din Prejmer. In mai fiecare seară ei gă­ lin activ obstesc larg vreme planul manifestărilor din această
sesc aici diferite programe atractive le­ perioadă. Fără să neglijăm manifestările
gate de preocupările lor. mai complexe — şezători, seri tematice,
Invăţind din experienţa anilor trecuţi, să crească fondul de bază" (pentru co­ brigadier, şef de echipă sau alt ţăran seri de calcule — ne orientăm In spe­
am ajuns la concluzia că pentru îndepli­ lectiviştii mai noi), „Fertilizarea solului colectivist), la elaborarea materialului, cial spre forme simple, care nu necesită
nirea sarcinilor ce ne stau in faţă, mun­ şi sporirea suprafeţelor arabile", „Lu­ la desfăşurarea propriu-zisă a manifes­ o pregătire îndelungată şi nu imobili­
ca culturală trebuie să fie desfăşurată crările solului în pomicultură" etc. tării. zează mulţi oameni, caracterizîndu-se
de un activ cît mai larg, alcătuirea pro­ Văzînd că propaganda prin conferinţe De mare interes se bucură „serile te­ prin operativitate şi forţă agitatorică.
gramelor şi organizarea manifestărilor se desfăşoară în condiţii mult mai bune matice". Acestea se compun dintr-o Brigada artistică de agitaţie pregă­
fiind o sarcină colectivă. Asta ne-a fost cînd există preocuparea unui întreg co­ scurtă expunere urmată de texte lite­ teşte programe scurte, prezentate la
şi mai clar din felul In care a evoluat lectiv şi cura în comună sînt forţe su­ rare legate de aceeaşi temă. Cele mai cîmp şi in studioul staţiei locale de ra­
la noi în comună propaganda prin con ficiente (cadre didactice, medici umani reuşite „seri" din ultimul timp au fost dioficare. Periodic se fac scurte expu­
ferinţe. Atîta vreme cît nu a existai un ni veterinari, ingiHeri etc.l, am hotărît cele care au tratat despre „Viaţa nouă neri despre felul în care decurg lucră­
colectiv de conferenţiari, conferinţele să antrenăm In munca culturală un ac­ a satelor noastre" şi „Pentru belşugul rile agricole de primăvară, se eviden­
erau ţinute la întimplare, de multe ori tiv obştesc cît mai larg. Pentru fiecare gospodăriei colective" Acum colectivul ţiază colectiviştii fruntaşi în întrecerile
de oameni cu pregătire in alte domenii, gen de manifestări ale căminului iseri „serilor" formai din trei profesori de pe echipe. Pentru sprijinirea întrecerii
şi care nu făceau referiri la situaţii con­ de calcule, jurnale vorbite, Joiie tine­ limba romînă şi bibliotecara comunală socialiste între colectivişti, se face o
crete din comună. Atunci s-a hotărit retului, seri tematice etc.) s-au format pregătesc o manifestare despre sectorul agitaţie vizuală concretă. Se ţin şi con­
crearea unui colectiv de conferenţiari colective care se ocupă de organizarea zootehnic. ferinţe cn caracter agrotehnic în legă­
de care răspunde profesorul I. Caibo- tură cu lucrările ce se efectuează la zi.
reanu. Din colectiv fac parte : medicul lor. Pe baza obiectivelor generale ale Chiar şi instructorii brigăzii artistice Ne-am propus ca multe din acţiunile
veterinar Florea Pan«it, profesorii Petr.u căminului cultural în perioada respec­ de agitaţie şi ai echipei de teatru au căminului cultural să le desfăşurăm la
Buruiană şi Hans Kilien şi alţii. Astfel, tivă, activiştii culturali cuprinşi in .colectivul lor. Aşa se stabileşte reper­ locul de muncă. începutul l-a făcut bri­
propaganda prin conferinţe îşi atinge aceste colective propun anumite mani­ toriul sau se elaborează programul bri­ gada artistică de agitaţie. Astfel, cămi­
scopul, a devenit mai concretă, mai efi­ nul cultura] îşi poate îndeplini cu rod­
cientă. De altfel, tocmai accesibilitatea festări concrete, ce sînt înscrise în pla­ găzii. Colectivele respective sînt şl cele nicie sarcinile ce-i revin în satul nou,
şi eficienţa conferinţelor ne fac să ie nurile de activitate trimestriale. Abia care aduc ultimele retuşuri spectacole­ colectivizat.
acordăm un loc important în progra­ după aceea membrii unui asemenea co­ lor ia vizionările dinaintea „premierei".
mele săptămînale ale căminului. In ul­ lectiv îşi repartizează sarcinile între e l In perioada lucrărilor agricole de VIRGIL PREDOIU
directorul căminului cultural
timele săptămîni s-a vorbit despre „Re­ pornesc la documentare (care e deseori primăvară activitatea culturală de masă „Ştefan Gheorghiu", comuna Prejmer,
tribuirea suplimentară", „De ce trebuie uşurată prin prezenţa între ei a unui se desfăşoară în forme specifice. Pentru raionul Sft. Gheorghe