Page 15 - Albina_1962_05
P. 15
mm&k
1 Plantăm In terase ]
jviţă de vie de mare productivitate!
| £ n unnâ cu doi ani, adunarea generală a colectiviş- |
| I tilor noştri a luat o hotărîre de mare importanţă *
| pentru dezvoltarea gospodăriei noastre colective. E j
| vorba de valoriiicarea terenurilor neproductive prin cui- 4
8 tura viţei de vie. In comuna noastră dealurile subcarpa- I
| tice ocupă o suprafaţă destul de întinsă. Potrivit indicaţi- ?
I ilor date de documentele celui de al treilea Congres al a
? P.M.R., terenurile de deal, care nu sînt potrivite pentru |
| cultura cerealelor, trebuie valorificate prin plantarea viţei ?
* de vie. Traducînd în viaţă aceste preţioase Indicaţii, in 8
| toamna anului 1960 colectiviştii noştri în frunte cu comu- I
5 niştii au început asaltul dealurilor. Potrivit proiectului de |
? terasare întocmit, noi am desfundat 6 hectare pentru plan- 2
| tarea viţei de vie. Desfundarea terenului am făcut-o la I
| adîncimea de 60 cm, după care In primăvară am făcut ni- |
* velarea terenului şi pichetarea lui. Pe această suprafaţă, 8
| planificată pentru plantatul viţei de vie, am transportat j
8 însemnate cantităţi de Îngrăşăminte naturale, deoarece ani ţ
i în şir acest teren a fost supus erodării. Butaşii de viţă pe 8
» care i-am plantat sînt din soiurile Muscat-Otonel, Ceasta â
Perspectivele dezvoltării pomiculturii ţ şi Pinot Gris. O atenţie deosebită am acordat apoi lucră- • 8
* rilor de întreţinere a viei.
“ Dacă în primul an au mai existat colectivişti care se *
| cînd au văzut cit de bine se dezvoltă plantele, mulţi au *
s i viticulturii în raionul Găeşti * îndoiau de reuşita acestei acţiuni, in cei de al doilea an, jţ
8 cerut să extindem plantarea viţei de vie în terase. Aceste J
i propuneri au corespuns, se înţelege, cu vederile consiliului o
Congresului
— desţelenirea şi cultivarea
ocumentele
creşterii
veniturilor
şi
D al IlI-lea al Partidului terenului în toate plantaţiile membrilor colectivişti. Cu toa ? de conducere şi astfel pentru anul viitor ne-am planificat t
al
Muncitoresc Romîn ca cu plantele cele mai indicate te eă înfiinţarea plantaţiilor 9 amenajarea a încă 15 hectare pentru viţa de vie. Posibili- ?
ţi lucrările sesiunii extraor şi corespunzătoare (eartof, de vii cere muncă mai multă, | tăţi pentru realizarea acestui obiectiv avem destule, mai I
dinare a Marii Adunări Na mazăre, berce ag, trifoi etc.); s-a reuşit să se pună baze ® ales acum după încheierea colectivizării. Paralel cu pre- 4
ţionale, ce s-au desfăşurat în — aplicarea celorlalte lu serioase pentru mărirea su 8 ocuparea pentru extinderea supraleţei viticole, noi ne in- 8
tre 27—30 aprilie, subliniază crări tehnice necesare. prafeţelor de vie pe terenuri 4 feresăm şi de sporirea producţiei de struguri la hectar. J
sarcinile importante ce stau Totodată s-a trecut la cul slab productive şi neproduc | Avem pe rod o suprafaţă de 76 hectare vie, de pe care am i
în faţa agriculturii noastre. tivarea în plantaţiile de pomi tive. Astfel, în anul 1961 au 4 planificat să obţinem în acest an o producţie de 6.000 kg 8
4 struguri Ia hectar.
|
O ramură principală a agri în cultură intercalată a pier fost desfundate şi plantate 21
culturii o constituie pomicul sicului şi coacăzului negru, hectare cu viţă de vie din | Alături de munca politică de masă dusă de organizaţia ţ
g de partid în vederea lămuririi colectiviştilor asupra impor- 8
tura şi viticultura care vor care asigură obţinerea mai soiurile cele mai valoroase, în- | tanţei valorificării terenurilor neproductive şi pentru mo- J
trebui să se dezvolte In zo rapidă a veniturilor şi pot tre care un loe important o- ? bilizarea oamenilor la această acţiune, o contribuţie de *
nele ch condiţii de sol şi elimă spori considerabil venitul la cupă soiurile de masă. In a- | seamă a avut-o activitatea culturală. 8
corespunzătoare. Aceste sec hectar. cest an au fost desfundate
toare trebuie in primul rînd Pe Ungă plantaţiile făcute peste 35 hectare unde se exe * La căminul cultural s-au organizat conferinţe despre In- |
să folosească şi să- pună în pînă în prezent s-a mai sta cută plantarea viţei. ţ fiinţarea plantaţiilor de vii şi îngrijirea lor pină fa punerea *
valoare, în modul cel mai co bilit să fie plantate cu pomi Pe baza studiului făcut re 8 pe rod, îngrijirea viilbr pe rod şi altele. Ş
|
Peste oîţiva ani, aînd toată via plantată in terase va |
respunzător, întinsele supra fructiferi alte 1.650 hectare. zultă eă pină în anal 1965 în | intra pe rod, veniturile gospodăriei vor creşte simţitor. |
feţe de teren din zonele de Intrarea acestor plantaţii pe cuprinsul raionului nostru a-
deal şi munte expuse erodării rod va aduce gospodăriilor co vem de plantat aproape 1.000 8 Aceasta va duce la întărirea economică a gospodăriei co- o
şi distrugerii in condiţiile lective venituri anuale de hectare. Astfel se vor valori | 1 active şi la sporirea valorii zilei-muncă. |
unei folosinţe necorespunză- 6.000 8.000 lei la hectar nu fica pe de o parte suprafeţe | In următorii ani suprafaţa terenurilor pe care noi le vom •
toare. In al doilea rînd vor mai din valorificarea fructe însemnate de terenuri supnse 8 fertiliza prin amenajarea pentru plantări eu viţă de vie, £
trebui să asigure cantităţi lor, la care se mai adaugă degradării, care vor aduce co î va ajunge la aproape 200 hectare. Dealurile golaşe, care g
sporite şi de calitate superioa cantităţile de cartofi sau alte lectiviştilor venituri însem | de veacuri n-au produs nimic sau aproape nimic, se vor i
ră de fructe şi struguri pen produse ce se mai pot obţine nate, iar pe de altă parte se 8 preface, prin munca unită a colectiviştilor noştri, în pod- j
tru aprovizionarea populaţiei. prin cultivarea intervalelor vor putea reda terenurile de * gorii roditoare. g
dintre pomi. Redarea în cir şes pentru cultura cerealelor. 4 MARIN GHEORGHE |
Raionul Găeşti are condiţii
foarte favorabile dezvoltării cuitul agricol a terenurilor a- In marea lor majoritate lu | secretarul organizaţiei de partid
atît a pomiculturii cât şi a vi mintite prin plantarea în te crările făcute pînă în prezent 8 G.A.C. „Ştefan Ghearghlu" 8 4
ticulturii. Aproape jumătate rase a pomilor, va asigura în la înfiinţarea plantaţiilor de 8 din comuna Topoloveni, 8
viitorii ani un belşug de frue-
din suprafaţa de teren o re pomi şi vii au fost executate 4 raionul Găeşti •
.8
prezintă zona de deal şt coline te, care, valorificate, vor spori prin participarea în mod vo 2 C©«*»'T©«*»OG»*»0©»#»00»#»(?0»#e'*
,«<30‘*»(X>»*»',»»*.00»*«00.*»00»*»'*0»*»00**»00-**00.*-'>C»#-- oct»*-'
nnde pomii şi viţa de vie în mod substanţial veniturile luntar a locuitorilor din fie-
cresc foarte bine şi dau pro colectiviştilor din aceste co eare comună, care au înţeles
ducţii mari şi de calitate su mune. şi au urmat îndemnul organi
Mari posibilităţi de ridicare a
perioară. valorii terenurilor avem în zaţiilor de partid. Toată atenfia lucrărilor
De la Topoloveni ia Valea Colectivizarea agriculturii dă
active a întregii mase de co de întreţinere a culturilor
Mare, pe o distanţă de aproa comunele cu eondiţii bune posibilitatea antrenării şi mai
pe 15 km., ce însumează citea pentru cultura viţei de vie ca
1.000 de hectare, sînt coaste Topoloveni, Leordeni, Glîmbo- lectivişti la executarea aces
eu condiţii foarte bune pentru cata, Valea Mare, Bogaţi, Pri- tor frumoase şi valoroase lu Insămînţările de primăvară renului. Lucrarea se face la
boieni. Cîteva lucrări execu
viţa de vie. crări. Vom depune toate stră se apropie de sfîrşit în în 4—5 zile după însămînţare şi
Avind în vedere sarcinile tate în această zonă, lucrări daniile ca nici o suprafaţă de treaga ţară. In multe regiuni cu scopul să afineze şi să ni
ce decurg din documentele de pentru cultivarea viţei în te teren pe care se pot face lu au început şi se desfăşoară cu veleze urmele lăsate de ma
partid şl de stat pentru pu renuri slabe, pe pantă, după crări de terasare să nu rămî- intensitate lucrările de în şini şi de a distruge crusta
nerea în valoare a terenurilor metoda de cultură în terasă, nă neplantată cu pomi şi viţă treţinere a culturilor prăşi- formată, uşurînd în acest fel
au demonstrat ce venituri
în pantă slab productive şl mari se pot realiza pe aceste de vie. Aceasta va contribui toare. Merită toată lauda hăr răsărirea plantelor. Nu se re
erodate, comitetul executiv al direct la ridicarea nivelului nicia membrilor gospodăriei comandă grăpatul după răsă
sfatului popular raional, în terenuri. de trai al ţăranilor colecti colective „Viaţa Nouă" din rirea porumbului, întrucît s-a
drumat şi sprijinit îndeaproa In medie, de pe un hectar vişti, la aprovizionarea tot Sîntana, regiunea Crişana, constatat că în acest caz lu
pe de biroul comitetului raio de vie se poate realiza, în con decorată, după cum se ştie, cu crarea duce la distrugerea
nal de partid şi de comitetul diţiile noastre, cîte 12.000- mai îmbelşugată a populaţiei „Ordinul Muncii cl. 1“. în plantelor
executiv al sfatului popular 17.000 lei anual. Faţă de veni de la oraşe cu fructe şi stru numai cîteva zile ei au şi is Praşila întîia se face de re
regional, a făcut un studia turile extrem de mici reali guri. prăvit prima praşilă la sfecla gulă cînd plantele au 4—6
minuţios a acestei situaţii. Pe zate pînă acum de pe aceleaşi Ing. MARIN BĂLAN de zahăr şi floarea soarelui, frunze. Adîncimea praşilei va
baza acestui studiu s-au în terenuri, aceasta înseamnă un trecînd apoi la prăşitul po fi de 10—12 centimetri, deoa
ceput lucrările de plantare în pas important pe drumul întă vicepreşedintele sfatului rumbului. rece rădăcinile laterale ale
masiv a pomilor fructiferi pe ririi economice şi organizato popular raional Experienţa gospodăriilor porumbului sînt mai puţin
terenuri necorespunzătoare rice a gospodăriilor colective Găeşti — Argeş colective fruntaşe a dovedit dezvoltate. In schimb, praşi-
pentru alte culturi. Pînă în cit de mare este însemnătatea lele a doua şi a treia se fac
primăvara acestui an au fost Pe dealul Covurlui, colectiviştii de la G.A.C. „24 executării la timp a lucrări mai la suprafaţă. Internatul
plantate cn pomi fructiferi în Septembrie 1952“ din satul Chiraftei, raionul Bujoru, lor de întreţinere. Ele trebuie de timp între aceste prăşite
comunele de deal peste 3.000 regiunea Galaţi, execută mecanizat şi manual terase să înceapă încă la câteva zile este în funcţie de apariţia bu
hectare. La unele comune ca pe o suprafaţă de 70 hectare. In fotografie: Preşedin după semănat. La porumbul ruienilor şi de formarea crus
Scheiu, Ludeşti, Hulubcşti, tele G.A.C., Constantin Gheorghe, Nicolae Sereda, di pentru boabe, spre exemplu, tei.
Bogaţi, Beleţi-Negreşti, Do- rectorul S.M.T. Chiraftei şi brigadierul Ificu Stavăr, se recomandă grăpatul cu Cultivarea dovleacului şi
breşti, Boteşti, plantaţiile noi controlează adîncimea solului in vederea terasărilor. grapa cu colţi reglabili a te fasolei intercalate în po
ocupă suprafeţe între 200-609 rumb are o însemnătate eco
hectare. O mare atenţie » fost nomică foarte mare. Faso
aeordată îmbunătăţirii rapor lea este un aliment valoros
tului între specii, urmărin- prin conţinutul său bogat în
du-se asigurarea unui procent proteine. în afară de aceasta,
mai mare pentru măr şi păr, plantele de fasole îmbogăţesc
care pînă nu demult deţineau pămîntul cu azot. Din semin
un procent mic. ţele de dovleac se poate ob
Intrucît reuşita deplină a ţine un ulei bun pentru gos
acestor plantaţii depinde de podărie. Cultivînd fasole şi
felul cum vor fi îngrijite în dovleac printre porumb, mul
continuare, s-a stabilit un te gospodării colective au re
complex de măsuri printre alizat venituri suplimentare
care : care trec de 1.300 lei la hec
— executarea lucrărilor de
amenajare a drumurilor de tar.
exploatare în plantaţii pentru Este deosebit de important
a asigura intrarea şi folosirea de ştiut că acele gospodării
mijloacelor mecanizate ; colective care n-au pus faso
— corectarea ogaşelor şi le şi dovleac o dată cu po
combaterea torenţilor de pe rumbul, mai pot să o facă
pantele repezi -T după apariţia primelor frun
— terasarea terenului pe ze de porumb. în acest caz
pantele mai repezi, în care se recomandă ca înainte de
scop, pentru fiecare plantaţie semănat, seminţele de fasole
s-au procurat pluguri rever şi dovleac să fie udate, scopul
sibile ch eare se execută lu acestei măsuri fiind grăbirea
crările ; germinării seminţelor.
