Page 16 - Albina_1962_05
P. 16
JB a W tnm tta fe
venit global de peste 60.000 lei la grijitorii au înţeles mai bine de ce este na tului
hectar. . nevoie de această trecere şi cum vor cupare
Bibliotecara nu venise în mijlocul le trebui să organizeze păşunaţul. nom ş
gumicultorilor cu mina goală. Adusese fiecare
cu ea mai multe exemplare din broşu lectivii
ră. Le împărţise oamenilor, dar nu avea 5.000 I
atîtea exemplare de cîte ar fi fost ne supraf;
voie. Interesul colectiviştilor pentru vorbiri
această broşură era explicabil. In ea era a Cenad, în faţa bibliotecii, cîţiva ţări oi
doar vorba de o experienţă valoroasă L copii o aşteptau pe bibliotecară tă peri
şi legumicultorii de la gospodăria „Dru cu cărţile în mină. „Aşteptaţi de nunt :
mul lui Lenin" vor şi ei să obţină pro geaba, bibliotecara e pe cîmp" le-a de mu
ducţii şi venituri din ce în ce mai mari. atras atenţia un puşti mai răsărit. nul cu
După prezentarea broşurii, legumicul Intr-adevăr bibliotecara Leonida Popa extrab
torii au asistat la un scurt „concert" se afla atunci în mijlocul grădinarilor tativ.
dat de Aurel Lipovan şi Ion Buliga, de la G.A.C. „Mureşul", la vreo doi
membri ai tarafului casei de cultură, kilometri de comună. Intr-o pauză
care au interpretat la acordeon şi tara de lucru le citea articole din „Scînteia" UN
got, cîntece populare. privind ultimele evenimente internaţio
E bine că la această manifestare or nale şi un articol din ziarul regional
Citirea ziarului la grădina gospodăriei colective „Mureşul“ din Cenad. „Drapelul Roşu", despre mersul campa
ganizată de casa de cultură au fost niei de însămînţări în care se vorbea Ui
invitaţi şi directorii căminelor cultura
Zile însorite de aprilie... Pe întinsele Lenin" din localitate. Erau directorii de le din raion, aflaţi la o şedinţă de lu şi despre raionul Sînnicolaul Mare. L i
ogoare ale gospodăriilor colective din cămine culturale din cuprinsul raionului cru. Ei au avut de învăţat lucruri folo Pe o tarla din cele 800 de hectare ale St
raionul Sînnicolaul Mare se desfăşoară invitaţi de casa raională de cultură la sitoare privind organizarea unor scurte G.A.C. „Mureşul" din Cenad, prevăzute
pasionanta bătălie a însămînţărilor. una din manifestările organizate la lo acţiuni la locul de muncă, legate de pentru obţinerea unei recolte de 5.000 Cînt
Pe tarlalele pregătite pentru recolte cul de muncă al colectiviştilor. preocupările actuale ale colectiviştilor. kg. boabe de porumb la hectar, tractoa ve din
le bogate ale acestui an lucrează neîn Cei 30 de legumicultori din echipa lui La discuţiile ce au avut loc mai tirziu, rele lucrau neîncetat. Alături de tracto pînă c
trerupt tractoare cu semănători, aşe- Ion Stamate erau tocmai în pauza de directorii căminelor culturale au subli riştii care zoreau treaba, pe cîmp se tr-un (
aflau şi colectivişti. In mijlocul colecti
găzii
zind în pămînt sămînţa de porumb prînz. Discutau ca de obicei, în clipe niat îndeosebi conţinutul manifestării,
pentru o producţie de 5.000 kg. boabe de răgaz, despre mersul lucrărilor (lu adecvat locului de muncă respectiv, şi viştilor se aflau şi Gheorghe Mamca, muncă
la hectar. Brigăzile de legumicultori crau la repicatul roşiilor), despre hăr faptul că asemenea acţiuni instructive inginerul gospodăriei, şi Elena Voie"'" 4, că sos
migălesc la răsadniţe, la plantarea ro nicia şi metodele colectiviştilor fruntaşi şi distractive totodată, pot fi organizate directoarea căminului. Intr-un scurt ra s-au a<
şiilor timpurii, a castraveţilor... In toa Reghina Ghilea, Sanda Drăgan, Viorica operativ şi de căminele culturale, folo
te sectoarele se munceşte din plin. V iti Winter, despre veniturile pe care gos sind un număr mic de activişti cul
cultorii lucrează la dezgropatul şi tăia podăria le va obţine din legumicultură. turali.
tul viţei, pregătesc viile pentru belşu ■— Am venit la dumneavoastră — le-a
gul de struguri. Îngrijitorii de ani spus Zaharia Giurgiu, directorul casei
male sînt şi ei preocupaţi să obţină de cultură — pentru a vă prezenta o
producţii tot mai mari de lapte. broşură care înfăţişează experienţa îna CONVORBIRE CU ÎNGRIJITORII DE VACI
Cu cît elan, cu cîtă febrilitate mun intată a cultivatorilor de legume de la
cesc colectiviştii! gospodăria colectivă din Dobroeşti, re rezentarea broşurii la legumicul
Ce fac căminele culturale şi biblio giunea Bucureşti. E bine să cunoaşteţi P tori nu era o manifestare anume
tecile din raion în aceste zile de mun această experienţă care vă poate fi de organizată pentru directorii cămi
că animată pe ogoarele colectivizate ? folos. nelor culturale. Ea era doar una din
Cum sprijină ele eforturile colectivişti După o scurtă introducere despre sar manifestările obişnuite pe care casa de
cinile trasate de documentele de partid cultură le prezintă la locurile de muncă
lor şi cum îşi desfăşoară activitatea
privind dezvoltarea legumiculturii în ale celor două gospodării colective din
acum cînd colectiviştii sînt atît de ţara noastră, bibliotecara Elena Asaftei, localitate.
prinşi în muncile agricole ? a prezentat concis, intr-o formă plăcută, In aceeaşi zi, într-o pauză, la ferma
broşura ,,40.000 de kilograme legume la de vaci se desfăşura o altă manifesta
hectar" (Din experienţa G.A.C. „30 De re. îngrijitorii adunaţi în jurul ingine
cembrie" din Dobroeşti) de N. Bălaşa şi rului zootehnic şi a directorului casei
I Stan. Oamenii ascultau cu atenţie. Ii de cultură, ascultau cu atenţie. Ingine
interesa în mod deosebit cum este or rul Gheorghe Asaftei ţinea o scurtă
E ra pe Ia amiaza unei zile de sfîr- ganizată gospodăria din Dobroeşti, cum convorbire despre o problemă deosebit
şit de aprilie. De la casa raio
se stabilesc sarcinile de producţie în
de actuală şi importantă în munca din
nală de cultură din Sînnicolaul aceste zile a îngrijitorilor de vaci : des
Mare un grup de oameni se îndrepta sectorul legumicol, cum se cultivă legu pre „Perioada de trecere de la stabula-
spre locul de muncă al legumicultorilor mele timpurii şi cum au obţinut colec ţie la păşunat". Inginerul le-a amintit
din gospodăria colectivă „Drumul lui tiviştii de acolo 40.000 kg. legume şi un oamenilor că în acest an producţia de
lapte pe cap de vacă va trebui să fie
cu cîteva sute de litri mai mare decit
anul trecut, le explica de ce este ne Scurt „concert" pentru viticultorii e la G.
VICTOR TULBURE voie de o perioadă de trecere de la Sînnicolau Mare.
stabulaţie la păşunat, de necesitatea
scoaterii treptate a vacilor in aer liber. gaz, oamenii s-au strîns la un loc. Ingi- Brige
Îngrijitorii au aflat multe lucruri inte nerul a pornit o discuţie. Le-a vorbit frunte
resante şi folositoare despre importan
D l I l H D l l l i l I l U l t trebuie făcut pentru a se obţine o pro- însoţiţi
despre măsurile ce s-au luat şi ce mai
ta masei-venzi în hrănirea vitelor, des
căminu
pre rolul vitaminelor şi despre felul ducţie de 5.000 kg. porumb boabe la şcolii I
Voi ce-n cumplite arşiţi, Încovoiaţi Ia plug. cum trebuie organizat păşunaţul. Folo hectar. In- timpul iernii, in cadrul invă- respon:
Sub ceruri nemiloase aţi Indurat sudalma sind exemple din munca îngrijitorilor ţămîntului agricol de masă, inginerul a ţi ari) <
Şi frtnţi de grea povară şi apăsaţi de jug. fruntaşi ca Ion Popa, Gheorghe Luţă, ţinut trei lecţii despre porumbul „5.000“. care a
Alăturea de vite v-aţi prăvălit de-a valma ; Simion Monoc şi alţii, care obţin pro Acum, în pauză, ascultîndu-1 cum vor- din co
ducţii mari de lapte de la vacile pe bea, aveai impresia că asişti la o lecţie Tinerii
Voi ce-aţi visat pămîntul să fie fericit care le îngrijesc, convorbirea a fost recapitulativă la faţa locului. Printre cei Daju, 1
Dar el vă fuse leagăn de jale şi răscoale, antrenantă şi urmată de vii discuţii. în prezenţi- erau şi colectiviştii Petru ca Bug
Voi cîţi, prin flăcări, brazda cu stnge-aţi umezit Koreck, Anton Schmidt şi alţii, care muncă
Şi vă muşcară gloanţe de piepturile goale ; grijitorii au pus întrebări şi au primit i-au fost cursanţi. Inginerul le explica brigăzii
răspunsurile cuvenite. Alegerea temei de ce se seamănă 70.000 de boabe la Ce p
Dac-aţl putea, cfnd astăzi ne rlde in fereşti acestei convorbiri n-a fost întîmplătoa- hectar. Explicaţia e p>e deplin înţelea- tilor b;
Lumina primăverii, cînd s-au unit ogoare, re. In acele zile la gospodăria „Dru să. După praşiie vor rămîne 40.000 de Tinei
Cfnd slava şi belşugul cîmpiei romineşti fire de porumb recoltabile la fiecare fişat rt
In cartea fericirii sînt scrise de tractoare, mul lui Lenin" problema pregătirii păşu- hectar, adică tocmai densitatea cerută dit lup
natului era la ordinea zilei. Era toc pentru a se obţine producţia prevăzută. bogate,
Dac-aţi putea, voi, astăzi, străbuni însîngerati, mai perioada cînd îngrijitorii erau preo Gheorghe Mamca le-a vorbit apoi des- sectoar
■' Jţ ■ i Cu fruntea voastră albă de pulberi cum e luna. cupaţi de organizarea trecerii celor 154 pre caracteristicile şi valoarea soiuri- adresîn
V ’ • Pentru o clipă numai, ţărîna s-o-nălţaţi, lor de porumb HD-306 şi HD-409 pe pentru
l.t Să vă vedeţi urmaşii întîmpinînd Comuna. de vaci cu lapte de la stabulaţie Ia care le însămînţează gospodăria. Scurta Ieşire
■fiii- păşunat. După această manifestare, în convorbire desfăşurată în timpul semă- mijlocv
1 ..IV
y.< i i
T W T R I A , înt convins, bade Vasile, că ai
S citit cu emoţie paginile de ziar
crărilor sesiunii extraordinare a Marii <rj)m a d i n c i i
care au relatat desfăşurarea lu
Toamna pe sub nuci Ca să-ţi fie drag
Ori prin lanuri vara, Pretutindeni locul. . Adunări Naţionale, consacrată măreţu
Unde paşii-ţi duci Pentru tine-un steag lui eveniment istoric în viaţa poporu
Peste tot e ţara ! Pîlpîie ca focul. lui nostru: terminarea colectivizării şi caii putere ai tractoarelor. Toate aces turme
agriculturii. tea s-au ivit şi s-au putut ivi numai pe dealuri
Ape, munţi, livezi. Braţe pe mistrii Cu aproape patru ani înainte de ter ogoare întinse, numai cînd dinaintea ţă La î
Holda revărsată, Se întrec măiestre menul prevăzut, sarcina pusă de cel ranilor s-a deschis minunata carte a părţile
Ţara-i tot ce vezi Ca voios să fii de-al III-lea Congres al P.M.R. a fost ştiinţei şi tehnicii avansate, carte dă Mai fu:
Şi a ta e toată. De-mplinita-ţi zestre. realizată. An după an au sporit şi s-au ruită de partid, în folosul milioanelor M-am :
dezvoltat gospodăriile colective, au de familii ţărăneşti care azi formează bări s-
Mina de cărbuni. Munţi în straie reci, uimit prin rezultatele lor în producţie, marea familie a colectiviştilor. Nu nui
Codrul de furnale. Ţărmul cald al mării, au adus prefaceri neasemuite în viaţa Mi-ai spus o dată, bade Vasile — şi numai
Cartea cu minuni — Iţi aştern poteci satelor, au răsărit uliţe noi, am început n-am să uit nicicînd felul cum ţi-ai rotit melii ş
Toate-s ale tale ! Visului, chemării. să vorbim de tot mai multe gospodării privirea peste cîmp, că are un farmec de zile
milionare şi multimilionare... al ei cîmpia şi că acest farmec, pentru mobilă
Ca să ai cămin Pînă-n pisc, din şes. Am avut prilejul, bade Vasile, să cu a-1 pătrunde, trebuie să te apropii din clete, c
Şi să-ţi fie bine. Drumul nu-ţi încetini. treier prin multe părţi ale ţării, în aceşti toată inima de holda de griu, de lanul creşteri
Steaua de rubin Brazii-n cale-ţi ies ani, prin Dobrogea şi Bărăgan, am um foşnitor de cucuruz în lapte, să rupi un linii „c
Arde pentru tine. Şi îţi sînt prieteni. blat prin Oltenia şi Banat, am văzut fir gingaş de iarbă şi să asculţi zvonul turmelf
gospodării colective din părţile laşului vieţii ei necurmate. Dar acum, bade produci
Ng le-apleacă-n zori şi Bacăului, am urcat în Maramureş şi Vasile, ce farmec neasemănat poartă in grijitor
Vîntul frunţi semeţe, Crişana şi bunînţeles că am poposit ea, cînd nu mai sînt haturi, cînd holda Şi o.
Ci stăpîn te vor pe Mureş şi Someş. In cîteva rînduri se-ntinde din zare în zare, cînd te poţi care îi
Şi îţi dau bineţe! am vorbit despre asta, aşa cum am pierde în porumbişte ca-ntr-o pădure, sînt vt
vorbit despre porumbul dublu hibrid, cînd întreaga noastră patrie se asea roadele
despre sfeclă şi răsadniţe, despre maşini mănă cu o grădină înfloritoare, cu diţii, r
