Page 18 - Albina_1962_05

Cum au luat naştere şi cum au evoluat continentele şi oceanele

mare ue nacări fără sfîr- rile acestea, cu grosimi de cî- pozitelor de cărbuni, adică a- giuni au avut o continuă ten­ strat vîscos, acoperit cu o crus­
şit, frămîntată de bolbo­ teva zeci de kilometri pluteau proximativ cu 500 de milioane dinţă de ridicare; de aseme­ tă acum bine consolidată, o-
Oroseli uriaşe, o atmosfe­ pe marea de flăcări aşa cum de ani în urmă, harta globului nea, din cauză că regiunile pune însă rezistenţă puternică
ră fierbinte, bîntuită de fur­ plutesc azi blocurile de ghea­ nostru arăta ca în figura joase ale blocului continental, la înaintare. Stratele sedimen­
tuni năpraznice: aşa arăta ţă în largul oceanelor. Purta­ nr. 1. Se vede că blocul regiuni acoperite cu mări pu­ tare depuse în apropierea
planeta noastră în copilăria te de furtuni din Ioc în loc de SIAL, unic bloc continen­ ţin adinei, ca şi regiunile din coastelor continentale au fost
sa. pe marea de SIMA, blocurile tal, era înconjurat de un ocean apropierea ţintuirilor blocului prinse ca într-o menghină u-
Pe vremea aceea Pămîntul, de SIAL se ciocnesc uneori unic (figurat în negru). Haşu­ continental, primeau în mod riaşă şi s-au cutat puternic,
întocmai ca un Soare micuţ, între ele In astfel de cazuri, rat sînt figurate porţiunile continuu materiale noi, trans­ ridieîndu-se mult deasupra ni­
îşi răspîndea cu dărnicie căl­ topitura vîscoasă de SIMA, din blocul de SIAL acoperite portate de apele curgătoare, velului mării. In faţa blocu­
dura în spaţiul cel fără de prinsă între blocurile de SIAL, vremelnic de ape puţin adinei. cu alte cuvinte din cauză rilor de SIAL în mişcare, au
sfîrşit. Au trecut în felul a- se întărea, cimentîndu-le. Din Pentru a înţelege cum erau că aceste regiuni erau trep­ luat naştere în felul acesta
cesla milioane şi milioane de această cauză numărul insule­ aşezate continentele de azi în tat încărcate cu greutăţi su­ lanţurile de munţi. Şi cum
acest bloc continental
unic,
ani... lor de SIAL a scăzut conti­ sînt figurate pentru orientare plimentare, aceste regiuni au blocurile de SIAL s-au depla­
scufundări
fost supuse unei
Dar chiar cind ai dimensiu­ nuu. Pînă la urmă s-a format ţărmurile continentelor actuale sat pe de o parte în sens con­
nile Pămîntului, pînă la ur­ un singur bloc uriaş, cu o şi cele mai importante dintre lente şi continue. In felul a- trar rotaţiei Pămîntului, adi­
suprafaţă ce acoperea cam o
cesta, chiar într-o mare puţin
mă risipa tot lasă urme. Can­ fluviile de azi ; evident pe adîncă, depunerea de material că de la est spre vest, iar pe
tităţile uriaşe de energie îm­ treime din suprafaţa totală a vremea aceea nici unele, nici de altă parte spre ecuator, din
prăştiate fără încetare, nepu- oceanului de flăcări. acesta, altele nu existau. poate continua timp foarte în­ cauza forţei centrifuge care
delungat, depozitele realizate
'Au trecut, în felul
le îndepărtează de poli, lanţu­
tînd fi compensate cu energia adăugind grosimi de kilome­
primită de Pămînt de la Soa­ iar milioane şi milioane de rile de munţi au căpătat pe de
tri, aşa cum s-a întîmplat în
ani Fierbinte încă, Pămîntul
re, au provocat răcirea trep­ mai împrăştia în spaţiu can­ marea puţin adîncă ce a ocu­ o parte o orientare aproxima­
tiv nord-sud şi pe de alta o
tată a planetei. Şi într-o bună tităţi mari din uriaşa sa ener­ pat cîndva şi teritoriul ţării
zi apare primul semn de ma­ orientare aproximativ est-vest.
noastre (Marea Tethis). Dacă
turitate : undeva în mijlocul gie. Temperatura medie con­ însă la un moment dat, din In mişcarea de translaţie
tinua să scadă. La un moment
spre vest s-au format munţii
mării de flăcări apare primul indiferent ce cauze, procesul
bulgăre de materie solidă, a- dat marea fierbinte de SIMA din vestul Americii (Stîn-
de scufundare lentă este în­
pare prima bucăţică din scoar­ a început să prindă crustă so­ locuit printr-un proces de ri­ coşi, Cordilierf şi Anzi), iar
în mişcarea
lidă : a luat naştere lăcaşul o-
de translaţie a
ţa de mai tîrziu. Cu aceasta, dicare, depozitele de materia­
copilăria zvăpăiată a Pămîn- ceanelor de mai tîrziu. Şi du­ le sedimentate în fundul mă­ blocurilor continentale spre e-
tului s-a terminat. pă alte milioane şi milioane rilor sînt scoase deasupra ni­ cuator s-au format munţii din
de ani, temperatura globului
sistemul
alpino-carpato-hima-
A început adolescenţa cu a coborît sub 100 grade Cel- velului apelor şi formează ro­ laian, sistem din care fac
frămmtările sale. Timp înde­ sius, adică sub punctul de cile sedimentare, azi cele mai parte şi Carpaţii noştri*'
lungat, furia valurilor de foc fierbere al apei. Atunci răspîndite roci de pe suprafa­ După Wegener, acum apro­
a fărâmiţat şi retopit de ne­ din atmosfera încărcată cu ţa Pămîntului. Rocile sedi­ ximativ 60 milioane de ani,
numărate ori firava crustă. vapori, a căzut asupra stîn- Fig. 2. — Strate sedimentare mentare sînt uşor de recunos­ harta globului arăta ca în fi­
Dar pe măsură ce temperatu­ cilor pustii şi fierbinţi ale din apropiere de Mîneci— gura 3, iar acum aproximativ
ra medie a globului a scăzut, Pămîntului, prima ploaie. în Ungureni cut după stratificaţia pe care un milion de ani ca în figura
blocurile de materie solidă ropotul ei, cu trăznete şi o prezintă totdeauna, stratifl- 4. Comparînd şi cu fig. 1, se
ser­ F
şi-au făcut apariţia în tot mai fulgere ce păreau fără de ormat în condiţii pe caţie rezultată din condiţiile poate urmări bine evoluţia o-
multe locuri. sfîrşit, Pămîntul şi-a care Ie cunoaştem, con­ în care au- luat naştere. Cînd ceanelor şi a uscatului. Se
tinentul
Acum. ca să înţelegem mai bat majoratul. Marea de flă­ avea un relief acesta iniţial mergeţi pe valea unui pîrîu vede că dintre oceane perma­
foarte acci­
b ir» structura Pămîntului, cări din copilăria zvăpăiată a dentat. Apele de ploaie, care şi-a săpat albia adînc, nent a fost numai Pacificul,
vom cere ajutor experienţei globului, vrăjmaşă neîmpăca­ variaţiile de temperatură, celelalte fiind de fapt numai
furnaliştilor, ce stăpinesc în tă a oricărei forme de viaţă, priviţi malurile abrupte : a- nişte crăpături ale blocului
cuptoarele lor o mare de flă­ a fost înlocuită cu timpul vînturile au măcinat proemi­ proape totdeauna veţi recu­ continental iniţial, lărgite prin
cări destul de asemănătoare, printr-un ocean călduţ, cu a- nenţele, au transportat sfă- noaşte stratificaţia caracteris­ lunecarea fracturilor. Se poate
ca temperatură şi compoziţie, pele încărcate' cu săruri solu­ rîmăturile şi le-au depus atît presupune că Marea Moartă,
cu cea care a domnit cîndva bile. Sintetizată de uriaşe des­ în apele puţin adinei care aco­ tică rocilor sedimentare, deoa­
peste tot Pămîntul. Ei ne vor cărcări electrice, materia or­
spune că în furnalele înalte, ganică a găsit în aceste ape pereau pe alocuri blocul de
topitura de minereu brut se leagănul ideal al vieţii. Acum SIAL, cit şi în oceanul deseori
separă totdeauna în trei stra­ şi aici se petrece fenomenul adine de cîţiva kilometri, care
turi suprapuse : în partea in­ cel mai copleşitor dintre toa­ înconjura acest bloc. împreună
ferioară fierul metalic. ime­ te fenomenele la care martor
diat deasupra un amestec for­ a foşt doar timpul : în apele cu sfărîmăturile, pe fundul a-
mat din aproape toţi compo­ călduţe ale acestui ocean pri­ pelor se depuneau şi resturile
nenţii care au luat parte la mar au luat naştere coacervar de animale şi plante întîlnite
topitură, iar sus de tot zgura tele, picăturile microscopice de azi sub formă de fosile —
uşoară. Este util să ne întipă­ materie organică ce realizea­
rim bine în minte stratificaţia ză trecerea de la materia i- martori pietrificaţi ai îndelun­
materialului topit în furnale : nertă la materia vie. Acum şi gatei dezvoltări a vieţii.
vom vedea că în med foarte aici, în sinul acestui ocean pri­ Am văzut că blocul conti­
asemănător, deşi lă eu totul mar, a început pe Pămînt isto­ nental de SIAL plutea pe to­
altă scară, această structură ria pasionantă a vieţii.
trizonală se regăseşte în struc­ pitura vîscoasă de SIMA, aşa
tura Pămîntului, bineînţeles,
după ce am simplificat la ma­ rece aproape toate văile din Marea Roşie şi marile lacuri
ximum imaginea complexă pe ţara noastră sînt săpate în africane, sînt stadiul incipient
care ne-o dau oamenii de ştiin­ roci sedimentare.' Veţi vedea al unui viitor ocean şi că
ţă. Intr-adevăr, centrul plane­ că planurile de sedimentare arcurile de insule din Oceanul .
tei noastre, jlartea cea mai de sînt rareori orizontale aşa cum Atlantic şi din Oceanul Paci­
jos a fumahdlui uriaş care a au fost depuse iniţial în fun­ fic sînt părţi de continente
funcţionat pe scară planetară desprinse în timpul mişcării
în copilăria Pămîntului, este dul mării. De obicei, în urma acestora.
o sferă metalică avmd raza mişcărilor scoarţei, ele sînt
de aoroximativ 3.4T7B km For­ mai mult sau mai puţin încli­ oate zonele de cutare
mată numai din metale grele, nate,, uneori fiind şi puternic T intensă a scoarţei, zone
această sferă este cunoscută cutate. Imaginea fotografică situate după cum am
sub numele de NtFH, după ini­ văzut în faţa blocurilor con­
ţialele celor doi componenţi (fig. 2) este luată de pe o va­ tinentale, ca şi toate zo­
principali ai săi : nichelul şi le din apropiere de Mîneei-
majore
fracţiuni
de
fierul. Ea formează sîmburele Ungureni. Se vede bine stra­ nele scoarţei, zone în care
ale
Pămîhtuluf. Deasupra găsim, e măsură ce numărul da­ cum. pluteşte gheaţa sau o bu­ tificaţia verticală a intercala- s-au format sau se vor forma
ca şi în cazul furnalelor înal­ P telor de observaţie a cată de lemn pe apă. Ştim cu ţiilor de gips şi marm, depuse cîndva oceane, sînt însoţite
te, un strat format dintr-o to­ crescut, oamenii de toţii că dacă de pe o plută cîndva într-o lagună a mării de vulcani şi de focare de cu­
pitură de roci grele, în care ştiinţă au explicat evo­ descărcăm greutăţi, aceasta se puţin adinei ce ocupa terito­
tremure. Acest lucru este uşor
sînt amestecate, îratr-o propor­ luţia continentelor din ce ridică mai mult deasupra ni­ riul ţării noastre. Un frumos
ţie mai mare sau mai mică, în ce mai exact. Şi deşi velului apei şi că dimpotrivă, exemplu de strate puternic de înţeles, dacă ne gândim că
toate aceste zone sînt regiuni
toate elementele chimice exis­ discuţiile nu au încetat nici dacă încărcăm pluta cu greu­ cutate este oferit de valea Pra­
în care echilibrul nu este încă
tente în natură. Acest strat azi, savanţii încep să fie de tăţi suplimentare, ea se va a- hovei, în special pe versantul
poartă numele de SIMA, după acord că imaginea cea mai cu­ funda din ce în ce mai mult. drept al văii. definitiv stabilit, aranjarea şi
rearanjarea stratelor realizîn-
iniţialele celor doi componenţi prinzătoare a acestui fenomen Analog s-au petrecut lucrurile In concepţia lui Wegener,
du-se continuu, chiar sub ochii
principali ai săi : siliciul şi a fost dată la începutul seco­ şi în cazul blocurilor de SIAL. acum aproximativ 200 milioa­
magneziul. Sus de tot, plutind lului nostru de Alfred Wege- Din cauză că regiunile înalte ne de ani, în urma unor cu­ noştri. marginea
In ţara noastră
pe topitura de roei grefe, aşa ner. Spre regretul întregii ale blocului continental erau tremure excepţional de puter­ internă a munţilor Carpaţi
cum pluteşte zgura pe topitu­ lumi, în anul 1929 acest sa­ măcinate de ape şi vînturi, iar nice, blocul continental unic este dublată de lanţul vulca­
ra furnalelor, întîlhim SIAL- vant şi-a găsit moartea în materialul rezultat era trans­ s-a fragmentat în mai multe nic Hărghita-Căliman-Ţibleş,
ul, înveliş bine consolidat, for­ Groenlanda, în fruntea unei ex­ portat, cu alte cuvinte din cau­ bucăţi. La un moment dat
lanţ vuleanic stins astăzi, iar
mat din roci uşoare, în com­ pediţii ştiinţifice ce avea drept ză că regiunile cu înălţimi fragmentele acestea au înce­ curbura Carpaţilor este mar­
poziţia cărora predomină sili­ scop să verifice exactitatea u- mari erau treptat despovărate put să lunece pe substratul cată de unul dintre cele mai
ciul şi aluminiuE In totalita­ neia dintre consecinţele teoriei de sarcina iniţială, aceste re­ vîscos de SIMA. Acest sub­ profunde focare de cutremure
tea lor. continentele sînt cons­ sale : deplasarea Groenlandei din lume : focarul din Vran-
tituite din acest ultim înveliş. spre vest. Victimă a curajului cea.
Cu aceste cunoştinţe noi. să şi spiritului de sacrificiu cu Măsurători foarte precise au
revenim la adolescenţa plane­ care a înţeles să lupte pentru dovedit că şi- în prezent Ame­
tei noastre. Am văzut că la descoperirea şi impunerea a- rica se depărtează de Europa
un moment dat, pe suprafaţa devărului ştiinţific,. Alfred cu aproximativ 4 metri pe an,
mării de flăcări au apărut tot Wegener ocupă un loc de frun­ iar Groenlanda cu aproxima­
mai numeroase blocurile de te printre cele mai luminoase
tiv II m. pe an. Dovada, pen­
material consolidat., aşa cum figuri de savanţi ale secolului tru a cărei obţinere Alfred
la suprafaţa furnalelor apar nostru. Wegener şi-a pierdut viaţa în
insulele de zgură. Ştim acum Conform teoriei sale, în pe­ gheţurile Groenlandei, este azi
că acest prim material conso­ rioada în care Pămîntul era un bun al stiirrfwri
lidat este STAT.-ui. Pe întin­ acoperit de vegetaţia luxu­
deri foarte variabile, blocu­ riantă care a dat naştere de­ Ing. D. ZU G R A V E S C U