Page 19 - Albina_1962_05

tate multe milioane de oameni ai
AMERICA LATINA luţia cubană — scria nu demult zia­
muncii din America Latină
„Revo­
rul bolivian „Revolucion" —- repre­
zintă steagul glorios al mişcării nen-
tru eliberare naţională a ţărilor lati­
no-americane sub care trebuie să
lupte curajos şi neobosit toţi revo­
Săraci In ţări bogate luţionarii bolivieni",
Valul mişcărilor populare pentru o
P uţine regiuni de pe glob au viaţă mai bună şi pentru alungarea
monopoliş Iilor yankei creşte
conti­
atîtea bogăţii naturale ca ţă­
rile din America Latină. In
numită pe bună dreptate „zona ne­
subsolul multor ţări de pe acest nuu în America Latină. care este
continent ce se întinde pe o supra­ vralgică a lumii capitaliste" Deose­
faţă de 22,7 milioane de kilometri bit de puternice au fost in ultimul
pătraţi, se află importante zăcăminte timp, în această parte de lume miş­
de petrol, cupru, cositor, fier, bauxită cările ţăranilor pentru pămînt tn
etc. De pe solul fertil se obţin uriaşe Peru, de pildă, la începutul acestui
cantităţi de porumb, trestie de zahăr, an, peste 4.000 de ţărani au ocupat
cafea, cauciuc. pămînturile ce, le-au fost răpite de
Dar, America Latină nu este numai trustul nord-american „Cerne de Pas-
un continent bogat, ci şi continentul oo Corporation" Soldaţii şi poliţiştii
foamei, unde zgîrie-norii din diferite trimişi să-i alunge pe ţărani de pe
oraşe fac umbră cocioabelor dărăpă­ pămînturile ce le aparţineau de drept,
nate in care trăiesc milioane de la- au înăbuşit în singe această acţiune.
tino-americani, unde un om lucrează Poliţia călare a alungat de pe pămin-
pe zi, cel mult două ore şi jumătate turile lor aproximativ 1.000 de fami­
pentru el, iar restul pentru stăpin, lii de ţărani, deşi ţăranii au prezen­
care de cele mai multe ori vorbeşte tat acte care dovedeau că aceste
englezeşte cu accent american păminturi le aparţin din timpuri stră­
vechi.
„America Latină" — sena cu cîtva
timp în urmă publicistul nord-ameri- Ţăranii au recurs la ocuparea pă­
can Maurice Rubin de la revista mînturilor şi în alte părţi ale Ameri­
Progressive" — este un continent cii Latine. Recent, 600 de ţărani fără
—igrumat de analfabetism, foamete şi pămînt din satele Jaracuy şi Miran-
boli, care suferă de un nivel Îngro­ da din Venezuela au ocupat 62 de
moşii. Federaţia ţăranilor din aceas­
zitei de cobortt al veniturilor pe cap
de locuitor ; un continent zguduit de tă ţară a declarat că ocuparea aces­
inflaţii şi permanente căderi de pre­ tor moşii se explică prin situaţia
extrem de grea în care se 'află ma­
ţuri pe piaţa mondială’*. Şi parcă joritatea ţăranilor din Venezuela,
pentru a completa cele afirmate mai
sus. revista americană „Newsweek" lipsiţi de mijloacele necesare de
scrie şi ea - „Aproape jumătate din existenţă. In Honduras 1-500 de ţă­
populaţia de 200 de mitteane a Ame- rani au organizat nu demult o de­
ricii Latine se culcă zilnic flămtndă; monstraţie cu care prilej au cerut
45 la sută din locuitori stat analfa­ înfăptuirea reformei agrare şi înapo­
beţi: 54 la sută doc lipsă de apă ierea pămînturilor ce le-au fost ră­
potabilă". pite de societatea nord-americană
„United Fruit Company". In Brazi­
Dacă adăugăm la toate acestea, lia se ascute, de asemenea, tot mai
făptui că in America Latină, mor mult lupta pentru pămînt. pentrn
anual peste 200.000 de copii înainte înfăptuirea reformei agrare. Condi­
de a fi împlinit virsta de un an, că ţiile create în ţară cer rezolvarea
majoritatea oamenilor trăiesc aici neîntîrziată a problemei agrare De
cel mult 35— 40 de ani, avem, în ma­ studierea acestei probleme se ocupă
re, imaginea stărilor de lucruri din ia prezent guvernul, congresul na-
acest continent pe întinsul căruia rităţi face ca in ţările Americii La­ nord-americani şi-au inten­
oamenii muncii sînt extrem de să­ tine, foamea de păminţ să fie mai sificat penetraţia în ţările
mare ca !d oricare altă parte de pe
raci în ţări, de altfel, cu foarte glob. Şi ca o ironie a soartei, în Americii Latine. Astăzi, se Aşa-zisul plan de ajutorare pentru Ame­
multe bogăţii poate spune că adevăraţii rica Latină, intitulat pompos ,,Alianţa
această parte de lume, unde ţăranii stăpini ai continentului ce pentru progres, este de fapt o momeală
Pămînt fără oameni duc atif de mare lipsă de pămînt, se întinde de la Rio Gran- cu care monopoliftii nord-americani vor
uriaşe suprafeţe de
bune
terenuri
de del Norte pînă la Capul
şi oameni pentru agricultură, sînt nelucrate. Horn nu sînt latino-ameri­ să subjuge ţi mai mult popoarele din a-
ceastă parte ele lume.
fără de păminţ Aşa, de pildă în unele ţări ca Peru cani, ci monopoliştii yankei.
şi Columbia, suprafeţele cultivate Ei acaparează aproape toate
nu reprezintă decît 10 respectiv 7,5
C ea mai mare parte din locuito­ la sută din terenurile cuKivabile. resursele importante ale e-
conomiei ţărilor latino-ame­
rii Americii Latine — 59 la sută
— trăiesc la sate. Ei sînt mici
ricane, este acela că în ţările Ame­
proprietari de pămînt sau muncitori Marele paradox al lumii latino-ame­ ricane. Trustul Bord-ameri-
can „United Fruit Compa-
agricoli pe moşiile marilor latifun­ ricii Latine există zeci ţi zeci de mi­ ny“ deţine bunăoară în A-
diari autohtoni %au ale companiilor lioane de oameni fără pămînt in merica Centrală nu mai pu­
oofd-americane. Majoritatea zdrobi­ vreme ce există din belşug păminţ ţin de 38 la sută din pă-
toare a acestor locuitori ai satelor fără oameni Marii latihmdiari şi mîntul cultivabil. Din fieca­
duce o existenţă de cruntă mizerie. trusturile nord-americane lasă direct re dolar realizat din vînza-
Şi cum ar putea fi altfel cînd în nelucrate suprafaţe intinse de tere­ rea bananelor (unui din pro­
toate ţările latino-americane (în afa­ nuri, pentru ca in felul acesta să dusele principale ale ţărilor
ră de Cuba care este singura ţară cu menţină cît mai ridicate preţurile la din America Centrală —
adevărat liberă şi independentă din produsele agricole. Lor le .este indi­ n.n.) „United Fruit" îşi în­
America Latină), capitaliştii şi mo­ ferent că din această cauză milioane suşeşte 86 de cenţi şi nu­
şierii exploatează fără milă milioa­ de latino-americani rabdă de foame. mai restul rămîne pentru ţă­
nele de oameni ai muncii. Cele mai rile Americii Centrale.
bune pămintun se găsesc în mîmile Aur, aur, aur Monopoliştii nord-ameri­
unei infime minorităţi de exploata­ cani fac afaceri bănoase
tori venali şi hrăpăreţi, în timp ce e vremuri, cînd conchistadorii din mizeria şi sărăcia lati-
păminţ. P
ţăranii muncitori au păminţ puţin spanioli au invadat pămîntul no-americanilor. Nu întîm-
sau sînt lipsiţi complet de Americii, cuvîntul de ordine plător „Creole Company"
Expertul columbian în probleme eco­ al acestora era „Glorie, aur şi dum­ — una din companiile nord-
nomice, OscaT Delgado, arăta, bună­ nezeu". Cu aceste cuvinte pe buze, americane — este denumită
oară, „că 110 mll de mari proprie­ cuceritorii spanioli ai Lumii Noi, au „piatra preţioasă" a coroa­
tari, care posedă în medie peste ucis sute de mii de băştinaşi şi au nei imperiului petrolier al
4.000 de hectare fiecare, deţin 54,9 înălţat pe ruinele vechilor civilizaţii lui Rockefeller. Această Emisarii „Alianţei pentru progres" : — Veri,
la sută din suprafaţa cultivatS a un imens imperiu colonial. Secolul companie a obţinut, în şapte senora, ce bine colaborăm in agricultură!
Americii Latine, tn timp ce, cind trecut a însemnat însă începutul pră­ ani, din America Lati­
milioane şi jumătate de mici agricul­ buşirii imperiului colonial spaniol şi nă un beneficiu net (Desen de V. TIMOQ
tori stăpînesc numai 3,7 la sută din portughez din Lumea Nouă. Ţările la­ de 1 miliard de dolari.
totalul acestor suprafeţe". în Chile, tino-americane au scuturat, una după Cît de mult s-a intensificat penetra­ ţional, organe şi comisii competente
de pildă, unu la sută din populaţia alta, jugul colonialiştilor. Ghearele ţia capitalului nord-american în eco­ corespunzătoare. Ca urmare a luptei
ţării controlează 45 la sută din to­ balaurului colonialist spaniol şi por­ nomia ţărilor din America Latină şi ţăranilor pentru pămînt, guvernul
talitatea pămînturilor. în Paraguay, tughez au fost tăiate. Dar balaurul ce beneficii uriaşe realizează mono­ statului Rio Grande do Sul (Brazi­
5 la sută din gospodăriile agricole colonial a scos la iveală alte gheare poliştii yankei din ţările situate la lia) a decretat deja reforma agrară
posedă 94 la sută din întreaga su­ şi mai hrăpăreţe. Ele întruchipează sud de Rio Grande del Norte, rezul­ în acest stat.
prafaţă arabilă a ţării. băncile engleze şi trusturile nord- tă şi din faptul că dacă în 1929 Cerînd pămînt şi libertate, masele
Această concentrare uriaşă a pă- americane veniturile acestor monopolişti obţinute populare din America Latină ceT
mîntului în mîinile unei infime mino­ Imperialiştii englezi şi mai ales cei din investiţiile făcute în ţările Ame­ totodată alungarea din ţările lor a
ricii Latine erau de 6 la sută, în monopoliştilor nord-americani în
1949 ele au ajuns la 14,9 la sută, în care ei văd tot mai clar duşmanii
1951 — la 20,5 la sută, iar in mo­ lor cei mai înrăiţi
mentul de faţă ele sînt mult mai ri­ Guvernele latino-americane aflate
dicate. Lozinca conchistadorilor spa­ la cheremul monopoliştilor din
nioli a fost înlocuită de monopoliştii S.U.A far totul pentru a menţine
nordamericani cu lozinca : „Aur, aur, actualele stări de lucruri pe conti­
aur". nentul latino-american Popoarele
însă, care duc o luptă activă pentru
împotriva eliberarea de asuprirea imperialistă,
samavolniciilor pentru cîştigarea independentei rea­
şi nedreptăţilor le, nu se împacă cu aceste stări de
lucruri. In America Latină, anii i-
S ingura ţară din America Latină ceştia ai secolului XX sînt conside­
raţi hotărîtori. Şi pe bună dreptate !
în care dominaţia monopoliş-
Căci în această perioadă, în
Ame­
tilor nord-americani a fost în­
lăturată şi poporul şî-a luat soarta în rica Latină s-a deschis o gpgină
propriile sale mîini, este Cuba. A- nouă. pagina cubană. Steagul Cubei
colo ţăranii au primit prin reforma revoluţionare flutură nu numai dea­
agrară peste 9,5 milioane hectare supra micii insule din Marea Carai-
de pămînt. Principalele mijloace de belor. El este steagul de luptă al
producţie ale capitaliştilor au fost întregului continent latino-american.
naţionalizate. Poporul cuban îşi fău­
Tineri cubani maniiestind împotriva activităţii contrarevoluţionarilor sub­ reşte un viitor luminos şi fericit. S. LAZĂR
venţionaţi de S.V.A. Exemplul Cubei a trezit la reali­