Page 2 - Albina_1962_05
P. 2

iar  producţia  de ouă  cu  136 la  sută  mai mare  decît   sfătuirii  şi  chemarea  adresată  de  colectivişti  au
                                                                 în  1950.                                     avut  un  mare  ecou  în  rîndurile  întregii  ţărănimi.
                            Raport  prezentat                     Sporirea  producţiei  agricole  vegetale  şi  animale   Munca  politică  desfăşurată  de  organele  şi  orga­
                                                                a  asigurat  satisfacerea  nevoilor  crescînde  de  con­  nizaţiile  de  partid,  de  întregul  activ  de  partid
                                                                 sum  ale  populaţiei  şi  a  cerinţelor  aprovizionării   pentru  lămurirea  şi  convingerea  ţărănimii  a  luat
                    de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej               industriei  cu  materii  prime.               caracterul  uneia  din  cele  mai  largi  acţiuni  politice
                                                                                                               şi  organizatorice  de  masă  a  partiduluil
                                                                  Potenţialul  economic  al  ţării  noastre  se  reflectă
                               (Urmare  din  pag.  1)            în  venitul  naţional,  care  în  anul  1961  a  fost  de   O  trăsătură  fundamentală  a  politicii  noastre  la
                                                                peste  S  ori  şi  jumătate  mai  mare  decît  în  1949.   bate  constă  în  faptul  că  partidul  a concentrat  per­
                                                                Datorită  sporirii  resurselor  materiale  şi  financiare   manent  eforturile  principale  în  direcţia  consoli­
                  cel  de-al  III-lea  Congres  al  P.M.R.  vor  fi  îndepli­  ale  ţării  a  fost  posibil  ca  în  această  perioadă  să  se   dării  economice  a  gospodăriilor  colective,  astfel  ca
                                                                                                               ele,  prin  exemplul  viu  al  rezultatelor  obţinute  în
                  nite  cu  succes.                             investească  pentru  dezvoltarea  economiei  naţionale
                                                                 peste  180  miliarde  lei,  de  aproape  10 ori  mai  mult   producţie  şi  în  ridicarea nivelului  de  trai  al  colec­
                   Dezvoltarea  multilaterală  a  economiei,  ritmul                                           tiviştilor,  să  devină  un  mijloc  puternic  de  convin­
                  înalt  de  creştere  a  producţiei  în  toate  ramurile  in­  decît  întregul  buget  al  statului  din  anul  1950.  Ca   gere  a maselor ţărăneşti că  numai acesta este dru­
                  dustriei  au  dus  an  de  an  la  extinderea  relaţiilor   urmare  a  creşterii  acumulărilor,  volumul  investi­  mul  pe care  trebuie  să-l  urmeze.
                                                                 ţiilor  prevăzut  pe  anul  în  curs  este  de  peste  8  ori
                  economice  externe,  la  creşterea  şi  îmbunătăţirea   mai  mare  decît  cel  din  anul  1949.  încheierea  colectivizării  spulberă  definitiv  teo­
                  structurii  exportului,  la  lărgirea  volumului  şi  no­                                    riile  reacţionare  că  ţărănimea  ar  fi  chipurile  re­
                  menclaturii  importului.  In  prezent  ţara  noastră  are   Rezultatele  remarcabile  obţinute  în  dezvoltarea   fractară  socialismului.
                  relaţii comerciale  cu  peste 80  de  ţări ;  volumul total   economiei  naţionale  şi  în  creşterea  productivităţii   Ştirea  trecerii  în  masă  a  ţărănimii  pe  calea  co­
                  al  comerţului  exterior  a  sporit  între  1949—1961  de   muncii  asigură  ridicarea  continuă  şi  sistematică  a
                  peste  4 ori.                                  nivelului  de  trai  al  oamenilor  muncii.  în  ultimii  12   lectivizării  a  fost  primită  cu  mare  dezamăgire  şi
                                                                 ani,  salariul  real  a  crescut  de  două  ori,  cheltuielile   amărăciune de foştii exploatatori,  de ideologii  capi­
                   în  agricultură  media  anuală  a  producţiei  totale   statului  pentru  acţiuni  social-culturale  de 5  ori ;  au
                  de cereale  în  anii  1956—1960  a  depăşit  cu  1.170.000                                   talismului,  pentru  că  această  măreaţă  victorie  a
                                                                 luat  un  mare  avînt  construcţiile  de  locuinţe ;  volu­
                  tone,  iar  î»   1961  cu  2.600.000  tone  media  anilor   mul  desfaderilor.de mărfuri  prin  comerţul socialist   socialismului  înseamnă  năruirea  pentru  totdeauna
                  1934— 1938 ;  la  floarea-soarelui  producţia  totală  a   a  sporit  în  1961 de  aproape  5 ori  faţa  de  1949.  a  speranţelor  lor  în  restabilirea  vechilor  rînduieli.
                  fost  în  1961  de  zece  ori,  la  sfecla  de  zahăr  de  7  ori
                  şi jumătate,  iar  la  cartofi  de  2,2  ori  mai  mare decît   Realizările  de  seamă  dobîndite  prin  munca  entu4   (Aplauze).-: ^
                  media  producţiei  totale  a  anilor  1934—1938.  zâastă  şi  plină  de  abnegaţie  a  poporului  nostru  sînt   Transfugii  pripăşiţi  la  posturile  de  radio  impe­
                                                                strîns  legate  de  sprijinul  frăţesc,  multilateral,  pe
                   în  ce  priveşte  creşterea  animalelor, din datele re-   care  ni-1  acordă  Uniunea  Sovietică,  de  colaborarea   rialiste  deplîng  trecerea ţărănimii pe  făgaşul socia­
                  censămîntului  rezultă  că  la  începutul  acestui  an                                       lismului  şi  vorbesc  cu  nostalgie  despre  „amintirea
                  numărul  bovinelor  a  fost  de  4.707.000,  cu  peste  şi  întrajutorarea  tovărăşească  cu  ţările  socialiste.   evocatoare  a  unui  trecut  fericit",  despre  „satul
                  1.055.000  mai  mare  decît  în  1938,  numărul  vacilor   (Aplauze  puternice).             pitoresc  şi  patriarhal  de  altădată".  Cum  arăta
                  de  2.144.000,  cu  357.000  mai  mare,  al  porcinelor  de  Ţările  lagărului  socialist lărgesc  şi  perfecţionează   satul  acesta  „pitoresc  şi  patriarhal",  care  era  tre­
                                                                coordonarea  planurilor  de  dezvoltare  economică,
                  4.665.000,  cu  aproape  două  milioane  mai  mare,  iar                                     cutul  acesta  „fericit"?  Ţărănimea  îşi  aminteşte
                  al  ovinelor  de  12.846.000,  cu  circa  2.400.000  mai   specializarea  şi  cooperarea  în  diferite  ramuri  de   foarte  bine  de  anii  cînd  muncea  din  zori  pîrri  jn
                  mare.  Dacă  se  are  în  vedere  că  războiul  şi  anii  de   producţie,  schimbul  de  experienţă  în  domeniul  rea­  noapte  pe  pămîntul  moşierilor  şi  chiaburilor,  ne-
                                                                lizărilor  tehnico-ştiinţifice,  adîncind  diviziunea  in­
                  seeetă  1946—1947  au  cauzat  pierderi  considerabile                                       avînd  nici  cele  mai  elementare  condiţii  de  viaţă
                  efectivului  de  animale,  rezultatele  obţinute  în  spo­  ternaţională  socialistă  a  muncii  şi  valorificînd  mai   omenească ;  de  lipsa  de  pămînt,  apăsarea  moşie­
                                                                bine  avantajele  sistemului  economic  socialist.  A-
                  rirea  şeptelului  apar  şi  mai  remarcabile.                                               rului,  cămătarului,  perceptorului,  biciul  vătafului şi
                   Ca  urmare  a  creşterii  numărului  animalelor  din   ceasta  contribuie  la  întărirea  economiei  naţionale   patul  de  armă  al  jandarmului ;  de  înăbuşirea  în
                  rasele  ameliorate  şi  a  îmbunătăţirii  furajării  şi  în­  a  fiecărei  ţări,  la  accelerarea  progresului  tehnic,  la   sînge  a  răscoalelor,  cînd  cuţitul  ajungea  la  os  şi
                  grijirii  lor,  s-au  obţinut  an  de  an  sporuri  însem­  realizarea  unor  ritmuri  înalte  de dezvoltare şi  prin   ţărănimea  se  ridica  împotriva  stăpînirii  boiereşti,
                  nate  la  principalele  produse  animale.  în  anul  1961   aceasta  la  întărirea  sistemului  mondial  socialist,  la   ca  în  1907  cînd  au  fost  ucişi  11.000  de  ţărani,  iar
                  producţia de  lapte  a  fost  cu  57,5  la sută, de lină  cu   victoria  lui  în  întrecerea  paşnică  cu  capitalismul.   alte  zeci  de  mii  au  umplut  ocnele  şi  închisorile.
                  .47,4  la şută,  de  carne  în  greutate yie  cu 54 la  sută,  (Aplauze).                      Reeensămîntul  din  1930  a  găsit  700.000  de  fa­
                                                                                                               milii  ţărăneşti  fără  nici  un  petec  de  pămînt;  alte
                         Victoria  socialismului  la  sate — o  confirmare                                     610.000  familii  nu  aveau,  în  medie,  decît  un pogon.
                                                                                                               In  acelaşi  timp  însă,  un  număr  de  12.200  moşieri
                              strălucită  a  justeţei           politlcii  partidului                          stăpîneau  o  suprafaţă  arabilă  mai  mare  decît
                                                                                                               2.460.000  de  familii  ţărăneşti  laolaltă.
                   Tovarăşi,                                    ricnţă  a  Partidului  Comunist  al  Uniunii  Sovietice
                                                                în  construcţia  socialistă  la  sate,  partidul  a  desfă­  Statistica  făcută  de  Ministerul  Agriculturii  în
                                                                şurat  o  muncă  îndelungată  şi  răbdătoare  pentru  a   1935  a  arătat  că  aproape  37  la  sută  din  gospodă­
                   Lupta  partidului  nostru pentru  înfăptuirea  obiec­
                 tivului  său  •strategic,  victoria  deplină  a  socialismu­  convinge   ţărănimea  muncitoare _  să-şi  _ unească   riile  ţărăneşti  nu  aveau  nici  o  vită  de  muncă,  o
                 lui,  a  cunoscut  după  eliberarea  ţării  cîteva  etape.  micile  gospodării  în  mari  gospodării  agricole  so­  treime  nu  aveau  nici  o  vacă,  aproape  o  jumătate
                                                                cialiste.
                   In  prima  etapă  a  revoluţiei  populare,  partidul  a                                     nici  un  porc  şi  nici  o  oaie.  Monografia  făcută  de
                                                                  Politica  consecventă  de  întărire  a  alianţei  cu
                 pus  în  centrul programului  de  transformare  demo­  ţărănimea  săracă  şi  mijlocaşă  a  dus  la  crearea  şi   Institutul  de  Ştiinţe  Sociale  în  1938  a  găsit  un plug
                 cratică  a  ţării  lupta  pentru  exproprierea  pămîntu-   dezvoltarea  sectorului  socialist  din  agricultură.   la  3  gospodării,  o  grapă  la  4  gospodării  cu  supra­
                 lui  moşieresc  şi  împărţirea  lui  ţărănimii  munci­  Faţă  de chiaburime,  partidul  a  adoptat  politica  de   feţe  între  1—3  hectare.  Milioane de  ţărani,  care  nu
                                                                îngrădire,  care  a  dus  la  micşorarea  treptată  a  pu­
                 toare.  In  focul  ei  s-a  închegat  alianţa  trainică                                       îşi  puteau  asigura  pe  mica  proprietate  de  pămînt
                                                                terii  ei  economice,  la  îngustarea  continuă  a  sferei
                  dintre  clasa  muncitoare  şi  ţărănimea  muncitoare.   ei  de  exploatare  şi  la  lichidarea  ei  ca  clasă.  Prin   existenţa  lor  şi  a  copiilor,  erau  îndatoraţi  pînă  în
                 Lichidarea  prin  reforma  agrară  a  rămăşiţelor   aceasta  s-a  pus  capăt  pentru  totdeauna  exploa­  gil  la  bancheri  şi  cămătari  din  cauza  ratelor  pe
                 feudale  în  agricultură  şi  desfiinţarea  moşierimii  ca   tării  omului  de  către  om.    care  trebuiau  să  le  plătească  pentru  aşa-zisa  îm­
                 clasă  au  însemnat  rezolvarea  sarcinii  fundamen­  Caracteristic  pentru  procesul  de  transformare   proprietărire,  a  împrumuturilor  făcute  pentru
                 tale  a  desăvîrşirii  revoluţiei  burghezo - democratice,   socialistă  a  agriculturii  a  fost  înaintarea  treptată,   cumpărarea  de  vite  sau  unelte,  a  impozitelor  şi
                 au  creat  premisele  pentru  trecerea  la  înfăptuirea   continuă,  pe  măsura  convingerii  ţărănimii  de  a   dobinzilor.  în  1929,  după  datele  economiştilor  bur­
                 revoluţiei  socialiste.  O  mare  contribuţie  la  făurirea   trece  pe  drumul  agriculturii  socialiste  şi  pe  mă­  ghezi,  aproape  2,5  milioane  de  mici  gospodării
                 alianţei  muncitoreşti-ţărăneşti,  la  realizarea  refor­  sura  creării  bazei  tehnice-materiale  necesare.  ţărăneşti  aveau  datorii  de  37,4  miliarde  de  lei.
                 mei agrare şi instaurarea puterii  populare a  adus-o   Un  rol  deosebit  de  important  l-au  aviît  la  noi   După  datele  oficiale  ale  vremii,  analfabetismul
                 organizaţia  largă  a  ţărănimii,  care  în  întreaga  ei   întovărăşirile  agricole,  ca  formă  simplă,  interme­  cuprindea mai  mult de  jumătate din  totalul  popu­
                 activitate  a  urmat  Partidul  Comunist,  Frontul   diară  de  cooperare  socialistă  în  producţia  agricolă,   laţiei  rurale,  iar  asistenţa  medicală  la  sate  lipsea
                 Plugarilor,  condus  de  eminentul  om  de  stat  şi   întovărăşirile  s-au  dovedit  a  fi  o  adevărată  şcoală,   aproape  cu  desăvîrşire ;  20  la  sută  din  copiii  pînă
                 înflăcăratul  patriot  dr.  Petru  Groza.      care a  educat  masele ţărăneşti  în  spiritul muncii în   la  un  an  mureau  cu  zile  din  cauza  bolilor  sociale
                   Intr-un  termen  istoriceşte  extrem  de  scurt,  sub   comun,  le-a  deprins   cu  organizarea  socialistă  a   şi  a  lipsei de  hrană.
                 conducerea  partidului,  clasa  muncitoare  aliată  cu   muncii,  a  înlesnit  trecerea  lor  la  gospodăria  co­  Acesta  era  satul  „pitoresc",  „viaţa  patriarhală  şi
                 ţărănimea  a  înfrînt  şi  a  izgonit  de  la  putere  cla­  lectivă.                         fericită"  a  ţărănimii  din  trecut.
                 sele  exploatatoare,  a  eucerit  întreaga  putere,  a   în  1949  se  numărau  în  total  3.067.000  de  gospo­  Revoluţia  socialistă,  înfăptuită  de  clasa  munci­
                 naţionalizat  principalele  mijloace  de  producţie  şi  a   dării  individuale.  De  la  constituirea  în  1949  a  pri­  toare  în  alianţă  cu  ţărănimea,  sub  conducerea
                 trecut  la  construirea  societăţii socialiste.  (Aplauze).  melor  gospodării  agricole  colective  —  pionierii   partidului  nostru,  a  pus  capăt  pentru  totdeauna,
                   In  noua  etapă  a  revoluţiei,  partidul  nostru  s-a   agriculturii  noastre  socialiste  —  sectorul  colectivist   ca  unui  vis urît,  acestei stări de lucruri, schimbînd
                 călăuzit  neabătut  după  învăţătura  lui  Lenin  care   a  crescut  treptat,  ajungînd  să  cuprindă  în  anul   radical  viaţa  maselor  ţărăneşti.  (Aplauze  prelun­
                 arată  că  mica  producţie  de  mărfuri  generează  în   1952  un număr  de  166.000 familii  cu  664.000 hectare   gite).
                 mod  inevitabil  în  proporţie  de  masă  capitalism  şi   suprafaţă  arabilă.                 Statul  a  îndreptat  spre  agricultură,  în  ultimii  12
                 burghezie,  că  pentru  victoria  deplină  a  noii  orîn-   începînd  din  1952  s-a  luat  curs  spre  înfiinţarea   ani,  investiţii  m  valoare  de  peste  23  miliarde  de
                 duiri,  socialismul  trebuie  construit  nu  numai  la   întovărăşirilor  agricole,  care  au  cuprins  chiar  în   lei,  din  care  cea  mai  mare  parte  ppntru  maşini  şi
                 oraşe  ci şi  la  sate.                        primul  an  84.000  de  familii,  cu  188.000  hlectare   utilaje.  Agricultura  dispune  astăzi  de  54.000  trac­
                   Mica  gospodărie  ţărănească   face  cu  neputinţă   suprafaţă  arabilă.  în  anii  următori,  ritmul  trans­  toare  fizice,  50.000  semănători  mecanice,  25.000
                 mecanizarea  şi  organizarea   pe  baze  ştiinţifice  a   formării  socialiste   a   agriculturii  s-a  accentuat;   combine  pentru  păioase  şi  alte  maşini  agricole.
                 producţiei  agricole,  frînează  însăşi  dezvoltarea  in­  întovărăşirile  au  crescut  mult  mai repede  decît   Staţiunile  de  maşini  şi  tractoare  îşi  îndeplinesc  cu
                 dustriei  şi  creşterea   continuă  a   pieţii  interne,   gospodăriile  colective,  cuprinzînd  tot  mai  multe   cinste  sarcinile  trasate  de  partid  şi  guvern,  ajută
                 naşte  contradicţii  între  ritmul  înalt  de  creştere  a   familii  şi  suprafeţe  tot mai  mari  de  teren.  gospodăriile  colective  în  organizarea  şi  planifi­
                 industriei  şi  starea  de  înapoiere   a  agriculturii,   în  1959,  în  întovărăşiri  se  aflau  1.767.000  familii,   carea  producţiei,  în  executarea  lucrărilor  agricole
                 împiedică  dezvoltarea  planificată,  armonioasă  a   cu  2.988.000  hectare  teren  arabil.  în  cadrul  secto­  la  timp  şi  în  bune  condiţii  agrotehnice,  ceea  ce  a
                 întregii  economii.                            rului  cooperatist  din  agricultură  ele  erau  prepon­  permis  ţărănimii  să  obţină  recolte  tot  mai  mari.
                   Singura  cale  de  lichidare  a  acestei  contradicţii   derente  ca  suprafaţă  şi  număr  de  familii,  cuprin­  Creditele acordate de stat în  condiţii  avantajoase
                 este  transformarea  socialistă  a  satului,  treptata   zînd  de  peste  două  ori  mai  multe  familii  decît  se   gospodăriilor  colective  pentru  dezvoltarea, multila­
                 înlocuire  a  micii  producţii  de  mărfuri  prin  marea   aflau  în  gospodăriile  colective.  în  aoel  an,  începînd   terală  a  producţiei,  întărirea  economică  şi  creş­
                 gospodărie  socialistă.                        mişcarea  de  trecere  în  masă   a   ţărănimii  spre   terea  averii  obşteşti  se  ridică  mimai  în ultimii  trei
                   Realizarea  acestei sarcini are o uriaşă  importanţă   forma  superioară  a  cooperaţiei  agricole,  au  intrat   ani  la  peste  1.726  milioane lei.
                 economică,  politică  şi  socială  pentru  fiecare  ţară   în gospodăriile  colective  mai  multe  familii  deeît  au   Partidul  şi guvernul  au acordaf  o  atenţie perma­
                 care  trece  de  la  capitalism  la  socialism  şi  îndeo­  intrat  în cei zece  arii  de  la  începerea colectivizării.   nentă  cointeresării  materiale  a  ţărănimii  în  creş­
                 sebi  pentru  ţări   cu  o  ţărănime  numeroasă  şi  o   Este  deosebit  de  instructiv  că  imensa  majoritate  a   terea  producţiei  agriede-marfă.  O  importanţă
                 pondere  însemnată  a  agriculturii  în  ansamblul   acestor  familii  ţărăneşti  a  trecut  prin  şcoala  înto­  deosebită  în  aplicarea  acestei politici  a  avut-o  des­
                 eoonomiei  naţionale.                          vărăşirilor.                                  fiinţarea  cotelor  obligatorii  şi  aşezarea,  la  temelia
                   Linia  trasată  de  partid  acum  13  ani,  Ia  istorica   Perioada  de  după  Congresul  al  III-lea  al  partid   relaţiilor  economice  între  stat  şi  ţărănime,  a  con­
                 plenară  din  martie  1949  a  Comitetului  Central,  a   ditlui  se  caracterizează  prin  ritmul  mult  mal  in­  tractelor  pentru  vînzarea  produselor  agricole  la
                 stat  la  temelia  întregii  munci  desfăşurate  de   tens  de  creştere  a  gospodăriilor  colective.  preţuri avantajoase.  Sistemul de contractări — pre­
                 atunci  şi  pînă  astăzi  în  transformarea  socialistă  a   Trecerea  în  masă  a  ţărănimii  spre  colectivizare   gătit  prin  măsuri  introduse  treptat  din  1953  —  a
                 agriculturii.                                  s-a  accentuat  după  Plenara  C.C.  din  30  iunie—1   contribuit  în  măsură  considerabilă  la  creşterea  an
                  Aplicînd  creator la condiţiile  ţării  noastre  planul   iulie  1961  şi  mai  ales  după  Consfătuirea  pe  ţară  a
                 cooperatist  al  lui  Lenin,  învăţînd  din  bogata  expe-  colectiviştilor  din  decembrie  1961.  Lucrările  Con­  (Continuare  Sn  pag.  a  3-a)
   1   2   3   4   5   6   7