Page 23 - Albina_1962_05

A c o f o unJ< se hotărăşte

(Urmare din pag. 1) unităţii agricole care tutelează şcoala. Se pre­ soarta recoltei
vede, de asemenea, ca în cazul cînd în şcolile
ducă în fapt sarcina principală ce stă în faţa organizate pe lîngă unităţile agricole de produc­
agriculturii în etapa actuală : creşterea conti­ ţie nu va putea fi cuprins întregul efectiv de (Urmare din pag. 1)
nuă a producţiei agricole, consolidarea gospo­ elevi necesari anual, să se înfiinţeze şi unele
dăriilor agricole colective, ridicarea şi mai mult centre şcolare în zonele cele mai importante tive din comuna Smîrdan, regiunea Galaţi, s-a
a nivelului de trai material şi cultural al oa­ pentru agricultură, unde nevoile de mecanici descoperit dăunătorul Zabruz. De acest lucru a
menilor muncii din patria noastră. agricoli sînt mai mari. Elevii vor fi recrutaţi din auzit şi directorul căminului cultural. Luind legă­
★ regiunile în care vor fi repartizaţi după termi­ tură cu inginerul agronom al gospodăriei, el a
„îndeplinirea sarcinilor construcţiei socialiste narea studiilor. organizat în chiar cursul acelei zile o scurtă con­
la sate, consolidarea economico-organizatorică şi In agricultura socialistă un rol însemnat îl au vorbire la faţa locului. S-a vorbit despre peri­
dezvoltarea unităţilor agricole socialiste, sporirea maiştrii mecanici agricoli. Hotărîrea prevede că colul pe care-1 prezintă dăunătorul Zabruz, cum
continuă a producţiei agricole — se arată în pentru a se asigura ca în anul 1970 în gospo­ poate fi el recunoscut şi, mai ales, ce trebuie făcut
Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Mi­ dăriile de stat să existe cîte un maistru la fie­ pentru nimicirea lui. Convorbirea aceasta n-a
niştri al R.P. Romîne privind dezvoltarea şi îm­ care secţie şi atelier de reparaţii, iar în S.M.T. rămas fără efect. Numeroşi colectivişti au parti­
bunătăţirea învăţăinîntului agricol — cer o per­ cîte unul la 50 de tractoare, precum şi un număr cipat la izolarea tarlalei respective şi la fmprăş-
manentă creştere a numărului de specialişti şi a de 400 de maiştri pentru sectorul hidrotehnic şi tierea insecticidului. Seara, la gazeta de perete
nivelului de pregătire a muncitorilor, tehnicieni­ staţiunile experimentale, să fie şcolarizaţi anual a apărut un articol în care au fost evidenţiaţi cei
lor şi inginerilor agricoli". 490 de elevi. Pregătirea acestora se va face în mai activi colectivişti. Scurtul program de brigadă
Prin grija permanentă a partidului şi guvernu­ şcoli tehnice de maiştri cu durata de 3 ani, care a fost şi el modificat şi prezentat a doua zi la
lui nostru în ultimii 15 ani au fost obţinute suc­ vor fi organizate pe lîngă întreprinderile Minis­ toate locurile de muncă cu o poezie dedicată tu­
cese importante atît în privinţa asigurării ca­ terului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, turor colectiviştilor care au participat la acţiunea
drelor cu pregătire agricolă medie şi superioară, precum şi pe lîngă uzine de reparaţii pentru de nimicire a dăunătorului Zabruz.
cît şi în ceea ce priveşte ridicarea nivelului de utilaj agricol. Practica în producţie a elevilor va Sint însă unele cămine culturale care continuă
pregătire agricolă a maselor ţărăneşti. Numai în ocupa jumătate din timpul de şcolarizare şi va şi in această perioadă să aibă o activitate spo­
anul şcolar 1961—1962, învăţămîntul agrozooteh­ fi organizată în parte în atelierele de reparaţii şi radică, intîmplâtoare, ruptă de problemele muncii
nic de masă a cuprins peste 570.000 de ţărani. întreţinere ale întreprinderii care tutelează şcoa­ de pe ogoare, de preocupările colectiviştilor.
In prezent, în şcolile şi în institutele agronomice la şi în parte în unităţile agricole în care elevii Subapreciind importanţa pe care o are desfăşu­
învaţă circa 50.000 de elevi şi studenţi. vor fi repartizaţi după absolvire. rarea la locul de muncă a unei susţinute activi­
Hotărîrea arată însă că în învăţămîntul agricol tăţi culturale strîns legată de efectuarea muncilor
Hotărîrea stabileşte totodată numărul de teh­
au existat şi o serie de deficienţe. O lipsă esen­ nicieni agronomi care trebuie să existe pentru agricole, unele cămine se complac în situaţia să
ţială a actualului sistem de învăţămînt agricol anul 1970 în gospodăriile de stat, gospodăriile prezinte din cînd în cînd acţiuni complexe a căror
este insuficienta sa legătură cu practica şi cu colective, staţiunile experimentale şi în unităţile pregătire necesită mult timp şi la care nu pot
experienţa înaintată din marile unităţi de pro­ participa decît foarte puţini colectivişti. Aşa este
ducţie ale agriculturii socialiste. Pentru îmbună­ de deservire a agriculturii. Pentru aceasta vor cazul căminului cultural din comuna Tătăruşi, raio­
fi şcolarizaţi anual 890 de elevi în specialitatea
tăţirea radicală a sistemului de organizare şi a agronomie, 3.700 de elevi în specialitatea vete­ nul Paşcani, care şi-a rezumat activitatea doar la
conţinutului învăţămîntului agricol de toate gra­ cîteva seri de calcule. Nici un fel de manifestare
rinară şi 940 de elevi în specialitatea horticul-
dele, cît şi pentru legarea lui mai strînsă cu tură. In perioada studiilor, elevii şcolilor tehnice la locul de muncă, nici o acţiune menită sâ-i
practica agriculturii socialiste, în lumina noilor sprijine pe colectivişti in executarea lucrărilor de
sarcini ce stau în faţa agriculturii, Hotărîrea agricole vor primi burse constînd din întreţinere întreţinere a culturilor. La fel procedează şi că­
prevede că sfaturile populare regionale şi raio­ completă în şcoală, iar parte din ei vor primi minul cultural din Leţcani, raionul Iaşi, care pe
nale^ vor organiza cursuri agrozootehnice de burse de stat. prim plan pune organizarea de seri literare Ş»
masă cu durata de 3 ani, la care vor fi înscrişi O atenţie deosebită se acordă pregătirii ca­ repetiţiile echipelor de dans şi formaţiei de cor.
ţărani muncitori pînă Ia vîrsta de 40—45 de ani. drelor cu studii superioare. Ca urmare a sarci­ Este de neînţeles faptul că unele cămine cul­
Cursurile se vor desfăşura în fiecare an timp de nilor crescînde ce stau în faţa agriculturii în turale care în timpul Iernii au desfăşurat o activi­
3—4 luni, în perioada de iarnă, cînd activitatea viitorii ani, se prevede şcolarizarea în fiecare an tate susţinută, acum, în timpul campaniei agricole
de producţie e mai redusă şi vor consta din 2—3 a cîte 920 de studenţi în specialitatea agrono­ de primăvară, râmîn indiferente şi nu organizează
expuneri pe săptămînă urmate de discuţii. La mie, a 410 studenţi în specialitatea horticullură nici o manifestare. Un exemplu în această privinţă
încheierea anilor I şi II se vor ţine seminarii şi a 780 de studenţi în specialitatea medicină ni-1 oferă căminul din Pogoanele, raionul Buzău,
recapitulative, iar la încheierea anului III se va veterinară. In unităţile agricole vor fi repartizaţi
da un examen, pe baza căruia absolvenţii vor specialişti pentru toate ramurile de producţie. Ast­ care de la 15 aprilie şi pină în prezent n-a mal
primi dovezi de promovare a cursului. Lectorii fel, 50 la sută din gospodăriile colective vor fi prezentat nici un fel de program cultural-artistic.
cursurilor vor fi recrutaţi din rîndurile specia­ încadrate cu cîte un inginer agronom-preşedinte, Directorul căminului din comuna Fintînele, raionul
liştilor din unităţile agricole de producţie — in­ cu cîte un inginer agronom la 1.500 ha. teren Mizil, se ocupă in exclusivitate de întocmirea pla­
gineri, medici veterinari, tehnicieni agricoli şi arabil ; 500 de G.A.C. specializate în producţia
alte cadre de specialitate. Pentru asigurarea de legume, fructe, struguri vor fi încadrate cu nurilor de muncă. E drept că planurile acestea
cursanţilor pe tot parcursul celor trei ani de stu­ cîte un inginer horticultor-preşedinte ; cîte un prevăd acţiuni interesante, date precise de pre­
diu cu un sistem închegat de cunoştinţe, pînă la inginer va fi încadrat la fiecare din cele 1.000 de zentare, responsabilităţi concreta pe oameni, dar
1 iunie 1962 Consiliul Superior al Agriculturii va gospodării colective care vor avea peste 500 ha. totul râmîne aici. Mulţumit poate de elaborarea
elabora programe analitice diferenţiate (cultura de vie sau 1.000 ha. de livadă şi cîte un medic unor asemenea frumoase planuri, directorul cămi­
plantelor de cîmp, legumicultură, zootehnie). veterinar la 1.000—1.100 unităţi vită mare.
Pentru ţăranii colectivişti care nu vor putea Stabilind institutele în care vor fi pregătiţi nului nu se mai îngrijeşte şi de organizarea Şi
fi cuprinşi în cursurile agrozootehnice de masă specialiştii agronomi, horticultori, veterinari, me­ ţinerea lor, aşa că oamenii de aici sînt lipsiţi de
cu durată de 3 ani, se vor organiza în conti­ canici agricoli, ingineri hidrotehnici, ca şi du­ activitatea culturală care le-ar putea fi de preţ
nuare, în cadrul căminelor culturale, cicluri de rata studiilor, Hotărîrea subliniază în mod deo­ în aceste zile de însufleţită muncă pe ogoare.
conferinţe agrozootehnice. sebit necesitatea ca învăţămîntul în institutele
Hotărîrea acordă o deosebită atenţie măsurilor agronomice să se organizeze astfel ca în fiecare Desfăşurarea intensă a muncilor de întreţinere
pentru pregătirea elevilor din şcolile de cultură an practica în producţie a studenţilor să se des­ a culturilor, cere şi din partea activiştilor cultu­
generală de 8 ani din mediul sătesc. In clasele făşoare în funcţie de calendarul muncilor agri­ rali o justă şi operativă orientare, organizarea
V—VIII ale acestor şcoli se va preda obiectul cole, studenţii efectuînd direct aceste lucrări. unor manifestări care sâ sprijine in măsură tot
„Agricultura", în cadrul căruia elevii vor primi Practica va fi organizată în unităţile agricole de
o serie de preţioase şi temeinice cunoştinţe agri­ producţie şi staţiuni experimentale multilateral mai mare eforturile colectiviştilor in executarea
cole. Pregătirea teoretică va fi îmbinată organic dezvoltate, care să satisfacă toate cerinţele pro­ muncilor agricole. Este necesar ca fiecare cămin,
cu munca practică a elevilor, care se va desfă­ cesului de învăţămînt. fiecare activist cultural sâ depună dragoste Şi
şura în gospodăria colectivă sau gospodăria de Dispoziţiile finale ale Hotărîrii cuprind o serie pasiune în desfăşurarea unei activităţi cultural-
stat din localitate. Examenul de absolvire a şco­ de sarcini privind buna organizare a tuturor for­
lii de cultură generală de 8 ani din mediul să­ melor de învăţămînt, îmbunătăţirea planurilor şi artistice concrete, atrăgătoare la locul de muncă,
tesc va cuprinde şi obiectul „Agricultura". programelor de învăţămînt, elaborarea manuale­ care sâ ofere colectiviştilor clipe distractive şi
Ţinînd seama de faptul că în următorii ani lor necesare şcolilor de toate gradele, dotarea instructive. Iată sarcina cea mai importantă ce
agricultura va fi înzestrată cu un mare număr cabinetelor tehnice ale şcolilor şi institutelor de revine activiştilor culturali în momentul de faţă
de tractoare, Hotărîrea prevede o creştere cores­ învăţămînt agricol ■ cu utilaj şi material didactic, cind pretutindeni pe ogoare se dă bătălia efec­
punzătoare a numărului de mecanici agricoli. In precum şi alte măsuri menite să asigure pregăti­
acest scop vor fi pregătiţi în şcoli profesionale rea cadrelor de specialişti la nivelul cerinţelor tuării la timp şi de bună calitate a lucrărilor
cu durata de 3 ani cîte 15.000 de tineri anual. de azi, pentru înflorirea continuă a agriculturii agricole, chezăşia obţinerii unei recolte Îmbelşu­
Elevii vor fi recrutaţi din zona de activitate a noastre socialiste. gate.

favorizat şi creşterea buru­ zare există. Ele se găsesc ţie la sfecla de zahăr.
ienilor. Faptul a fost discu­ în grija cu care a fost pre­ Colectiviştii lucrau cu o
tat în obişnuita şedinţă de gătită recolta, în lucrările hărnicie demnă de laudă.
producţie de seară. Urma­ de întreţinere a culturilor Explicaţia acestei grabe
rea ? In zorii zilei următoa­ unde calitatea este obiecti­ mi-a dat-o tovarăşul Con­
re, tarlaua de 60 hectare cu vul principal. Să enumerăm stantin Enache, inginerul
sfeclă de zahăr a fost cîteva dintre e le : Lucrări gospodăriei :
Pe întinsele ogaaie se care partidul şi guvernul o împînzită de colectivişti. de întreţinere a porumbului
— Cît de mult face pen­
desfăşoară în aceste zile acordă muncii şi activităţii Cînd soarele se pregătea şi florii soarelui prin folosi­ tru recoltă o praşilă dată
o activitate febrilă. Tarla­ rodnice depuse de colecti­ de asfinţit, prima praşilă rea grapei reglabile şi sapei
lele sînt adevărate furni­ vişti. Rezultatele deosebit manuală era aproape ter­ rotative, executate pe în­ Ia timp şi mai ales o den­
care de oameni şi ma­ de bune în creşterea pro­ minată. treaga suprafaţă, terminarea sitate corespunzătoare, am
şini. ducţiei vegetale şi animale, ★ praşilei oarbe la sfecla de verificat-o pe propia noas­
tră experienţă. Faptul că în
Obiectivul principal spre sporirea continuă a averii Fată de anul trecut, zahăr etc. Lucrările de în­ anul trecut n-am Unul sea­
care sînt îndreptate acum obşteşti, sînt realizări care colectiviştii din comuna treţinere se desfăşoară in­ ma de aceste recomandări,
toate eforturile, este spori­ situează gospodăria colecti­ Bucu şi-au mărit simţitor tens şi în grădina de a dus la scăderea producţi­
rea continuă a producţiei vă din Gheorghe Lazăr suprafeţele Ia principalele legume. S-au plantat pînă ei la floarea soarelui cu
vegetale. La îndeplinirea printre fruntaşe. Cheia aces­ culturi vegetale. Au crescut acum 10 hectare cu roşii mai bine de 400 kg. la hec­
lui, întreţinerea la timp a tor succese, după cum ne timpurii, 1 hectar cu varză, tar, iar Ia porumb şi mai
culturilor constituie o con­ spunea şi Eroul Muncii suprafeţele, a sporit şi pro­ 50 ari cu vinete şi altele. mult. In acest an însă, nu
diţie de bază. Redăm în Socialiste, tovarăşul Andrei ducţia. O răsfoire a dării ★ se va mai repeta situaţia.
de seamă din anul trecut,
cele ce urmează imele as­ Nicolaie, preşedintele gos­ Şi cum vedeţi, începutul a
pecte surprinse la cîteva podăriei, trebuie căutată in arată că s-au realizat prin­ Din cele două brigăzi de şi fost făcut. In ceea ce pri­
tre altele, în medie cîte
gospodării colective din ra­ buna organizare a muncii, 4.231 kg. porumb şi 1.800 cîmp ale gospodăriei colec­ veşte densitatea, ne-am
Slo­
tive „Bărăganul“ din
ionul Slobozia. în dragostea şi simţul de kg. floarea soarelui de pe propus să lăsăm cîte 30—
★ răspundere cu care colecti­ fiecare hectar. Anul acesta, bozia, se strînseseră la 35.000 de plante Ia hectar
lucru mai bine de 200
de
Primăvara aceasta a pri­ viştii înţeleg să-şi ducă la angajamentele colectivişti­ oameni. Pe tarlaua numită Ia porumb şi tot cam atît
lejuit colectiviştilor din bun sfîrşit sarcinile. Să lor tind şi mai departe. Pe „dintre moşie", colectiviştii la floarea soarelui.
comuna Gheorghe Lazăr o concretizăm cele spuse prin- mai bine de jumătate din din brigada întîia lucrau Şi după cum se vede,
mare satisfacţie şi o ne­ tr-un exemplu. Plantele de suprafaţa cultivată cu po­ de zor la prăşitul manual colectiviştii ştiu să se ţină
măsurată bucurie. Gospo­ sfeclă de zahăr, ce se înşi-
dăria a fost decorată cu ruie în rînduri drepte au rumb, ei şi-au propus să al florii soarelui, iar ceva de cuvînt. Practica a dove­
„Ordinul Muncii“ clasa I. crescut frumos. Dar ploile obţină cîte 5.000 kg. boabe mai departe cei dintr-a dit încă o dată că este cel
Este o înaltă preţuire pe căzute în ultima vreme au la hectar. Condiţii de reali­ doua făceau aceiaşi opera­ mai bun profesor,