Page 24 - Albina_1962_05
P. 24
Vacă colectiviştii din Poiana
Mare au remarcabile realizări şi
In sectorul zootehnic, acest lucru
se datoreşte in mare măsură oa
menilor pasionaţi, care lucrează
aici. lată trei Iruntaşi ai acestui
sector :
C uvintele sînt scoase dintr-un turi. Linii drepte.
Le priveşti şi gînd
angajament, iar angajamentul
a fost luat în adunarea generală care au ales cu gr
a G.A.C. din comuna Basarabi,' mînţa cea mai bun
raionul Calafat. Mai întîi s-au care şi-a condus t
făcut referiri la cultura mare. trie, privind cînd
S-au ridicat apoi la cuvînt legu urmă la semănătoa
micultorii şi i-au urmat crescă în cîteva zile şi î
torii de animale. „Dacă sectorul ve condiţii. La porun
getal produce mai mult şi mai bun, e brizii 409, 206, 313
limpede. Legătura între sectorul ve şedinţele colective
getal şi animal q cunoaştem. învă- tantin Boroi. Se
Mai multMnai
ţăminte am căpătat şi căpătăm mereu, adîncă de toamn
dragoste de animale şi de muncă îngrăşămintelor".
avem. Adăugăm o parte din plusul de A urmat apoi cc
produse vegetale în hrana animalelor al semănăturilor ]
şi zicem: atîta carne şi lapte mai
Ana Naidin, mulgătoare. crări de afînare
mult". trebuie ajutate să
Cît va da porumbul ? Anul trecut, faţă. O dată cu t
pe întreaga suprafaţă s-au scos în
medie cîte 3.500 kg. porumb boabe la ir* t răsărit şi ’
hectar, iar pe unele Ioturi s-au obţi în fur ane grap
nut peste 7.800 kg. ştiuleţi la hectar. smuls uuruiana şi
Asta a fost în 1961. Acum : „5.000 fişare semănături
de kilograme porumb boabe la hectar rumb, floarea soi
Gospodăria colectivă — Fireşte că da — juta la terminarea lu pe întreaga suprafaţă", rosteşte fie
„Vasile Roaită" din co vine imediat cu răspun crărilor de întreţinere a care. băr, răsuflă uşura
muna Poiana Marc, ra sul tovarăşul Lajă Emil, culturilor. Şi iată veniturile în plus ce vor înalte, mai pline
ionul Calafat, şi-a căpă secretarul organizaţiei In aceste zile fiecare rezulta din cultivarea fasolei inter duşmanul cel ma
tat în ultima vreme un de bază din gospodărie. oră e drămuită, fiecare calată prin porumb pe o suprafaţă de a fost scurtă şi
bun şi meritat prestigiu. — Să luăm, de pildă, minut preţuieşte cît ze 200 de hectare şi a dovleacului pe
Realizări aproape duble grădina de legume. Anul ce. Cele 4 milioane pla alte 100 de hectare : peste 300 de mii rea lanurilor şi
de Ia an la an, iată car trecut ne-a adus un ve nificate ca venit pe 1962 de lei. făcut intr-un tiir
tea de vizită cu care a nit de circa 650.000 lei. cer pentru a fi realizate Pe tarlale se întind cît poţi prăşitul nu s-a is
mers Marin Rusca, pre Anul acesta, pe baza u- multă strădanie şi mai cuprinde cu privirea rîndurile drepte Cîte praşile se
şedintele gospodăriei, la nor aplicări ale ştiinţei ales pricepere bazată pe ale semănăturilor : porumbul, floarea
sesiunea extraordinară a şi tehnicii avansate, (pră cunoştinţe tehnice agri soarelui, sfecla de zahăr şi alte cul- amintite? „In fun
Marii Adunări Naţiona şite Ia timp, irigare, cole. Pentru aceasta co li
le, în calitate de invitat. culturi duble şi interca lectiviştii nu contenesc
Realizări de seamă în late etc.) grădina de le să-şi însuşească meto
cultura cerealieră. Rea gume ne va aduce un dele avansate de muncă
lizări în producţia le milion şi jumătate lei. fie, studiind cărţi şi bro
gumicolă, viticolă şi în Vorbind despre condi şuri de specialitate fie,
zootehnie. ţiile existente pentru ascultînd de sfaturile
Pentru anul în curs, îndeplinirea cifrelor pre inginerului agronom, to
membrii gospodăriei co văzute în toate dome varăşul Riza Gheorghe.
Constantin Stalea, mulgător şi în lective „Vasile Roaită" niile de activitate ale Foaia volantă ce apa
grijitor. şi-au prevăzut, de pildă, gospodăriei, tovarăşul re în gospodărie, subli
să obţină, nici mai mult Lajă ţine să-i eviden niază în articolele sale
nici mai puţin de 4 mi ţieze în mod deosebit întreaga muncă ce se
lioane lei venit. „Din ei pe oamenii care dau desfăşoară pe ogoare, în
mai mult de trei sferturi viaţă cifrelor. „Sînt nu
vor fi realizaţi din cul meroşi tovarăşii pe cate viile, livezile şi în grădi
tura plantelor — poves punem bază — spune el, nile de legume ale gos
teşte nu fără mîndrie Ion Tăcu, de pildă, Ion podăriei. Una din pagi
Euşcă Dumitru, şeful Dorobanţu, brigadiera nile foii volante cuprin
celei mai bune brigăzi Eugenia Stole, Ana Nai
de cîmp. Cu 2—300 din, una din cele mai de sfaturi agrotehnice.
şi chiar 500 kg. mai mult bune mulgătoare şi mulţi E pagina cea mai apre
la hectar vom obţine în alţii. ciată de cititori. Fiecare
plus faţă de realizările Pe toţi îi întîlneşti as brigadă, echipă şi om
din 1961 la fiecare hec tăzi muncind cu însufle
tar semănat cu grîu, cu ţire în campania de pri preţuieşte cum se cuvi
floarea-soarelui, cu sfe măvară. Abia a termi ne îndrumările date în
clă şi porumb". nat praşila la floarea- mod operativ de ingi
Siguranţa cu care a- soarelui şi brigada de
nerul agronom, cu aju
cest om vorbeşte despre cîmp a comunistului
torul foii volante.
realizările viitoare, arc Dumitru Buşcă a şi ve Pînă la ora actuală
o bază cum nu se poate nit în ajutorul brigăzii colectiviştii din Poiana
mai trainică. Baza an lui Ion Tăcu, care pră Mare au reuşit să reali
gajamentului colectiv. şeşte la porumb. Apoi, zeze cu succes toate lu
— Dar condiţiile ? Con ainîndouă brigăzile merg crările campaniei agri
M diţiile necesare îndepli pe ogoarele unde mun cole de primăvară. Un număr nou la gazeta de perete din comuna
Basarabi, raionul Calafat. Colectiviştii iau cu
nirii angajamentelor e- cesc oamenii din briga noştinţă de situaţia la zi a lucrărilor de îngri
Ion Dorobanţu, conducător de atelaj. xistă ? da a treia, pentru a a- N. CREANGĂ jire şi întreţinere a culturilor.
mărul animalelor care o vor fel o rezervă de nutreţuri în golomăţ, zîzanie, obsigă) pînă
f»um Ircli f © f o s i l e păşuna, în aşa fel incit durata gospodărie. Acest supliment de Ia sfirşitul înspicării. In zilele tn
folosirii unei parcele să fie de nutreţ va fi foarte necesar, căci călduroase, păşunatul culturi- m
nutreţuri Ic verzi numai 4—6 zile. După 25—30 în multe cazuri, datorită ploi lor din conveier în special, v<
trebuie întrerupt la
A
mijlocul
lor puţine şi arşiţelor mari,
de zile, animalele vor fi aduse
• w • • pe prima parcelă, unde în acest nutreţul verde este neîndestu zilei între orele 11 şi 17 după aţ
$e păşunile nat J interval de timp a crescut o lător. amiază, cînd animalele sînt şi
vegetaţie destul de bogată, cum Perioada optimă de folosire agitate din cauza căldurii, bă- si
Folosirea raţională a nutre tatea de nutreţ verde crescînd este în cazul păşunilor naturale, a diferitelor nutreţuri verzi, tătoresc terenul şi distrug ve- ni
ţurilor verzi, atît a celor din progresiv. a secarei, orzului, lucernei sau depinde de felul plantei şi de getaţia. e:
păşuni naturale, cît şi a celor La Sesiunea extraordinară a chiar în cazul ierbii de Sudan, specia de animale care le con Pentru folosirea raţională a d
din păşuni cultivate în cadrul Marii Adunări Naţionale, în care otăvesc destul de repede. sumă. păşunilor, se recomandă ca a- p
conveierului verde, contribuie raportul prezentat cu privire la Prin folosirea păşunilor şi a Pentru ovine, porcine şi pă cestea să fie folosite pe grupe ti
în mare măsură la ridicarea încheierea colectivizării şi re culturilor furajere pe parcele, sări, nutreţurile verzi de pe de animale din aceiaşi catego- si
productivităţii animalelor şi la organizării conducerii agri randamentul lor se măreşte cu păşuni şi culturi se vor folosi rie, de exemplu ; vaci de lapte, e
reducerea preţului de cost al culturii, tovarăşul Gheorghe 30 la sută, căci se evită pierde cînd sînt în fază tînără şi au tineret femei în creştere, ani- ş
producţiilor. GheorghiuDej a arătat că rile şi distrugerile făcute de a- 15 cm înălţime, iar pentru bo male la îngrăşat etc. Nu este p
In vederea folosirii raţionale „Gospodăriile colective, folo nimale prin călcare şi murdă vine şi cabaline, cînd ierburi îngăduit păşunatul laolaltă al ş
a nutreţurilor vejzi, trebuie sind în mod raţional păşunile rire Un alt avantaj al păşuna- le au 25—35 cm. înălţime. De diferitelor specii de animale : I
însă respectate anumite criterii ce li s-au pus la dispoziţie, pot tului parcelat, mai ales în tim asemenea, cînd nutreţul verde vite cornute mari, oi, cai şi a
de folosire In primul rînd, tre obţine de la fiecare animal un pul primăverii, cind plantele se administrează Ia grajd şi se porci. t
buie avut în vedere ca trecerea spor însemnat de greutate tu cresc repede datorită timpului recoltează prin cosire, înălţi La repartizarea păşunilor pe î
de la regimul de grajd la cel cheltuieli reduse de furaje şi prielnic, este acela, că supra mea ierburilor nu trebuie să fie diferite specii şi categorii de r
de păşune să se facă treptat, de forţă de muncă". feţele care nu pot fi consu mai mare de 50-60 cm. In toate animale este bine ca locurile t
timp de 6—8 zile In- acest in Folosirea păşunilor naturale mate de animale din cauza a- cazurile, leguminoasele sînt fo cele mai bune din păşunea na- r
terval de timp animalele vor li şi cultivate, trebuie să se facă bundenţei de nutreţ, se pot losite mai bine de către ani turală sau culturile cele mai 1
obişnuite cu nutreţul verde, numai pe parcele şi nu pe în recolta şi pregăti, fie pentru male, pînă la faza de înflorite, bune din conveiere să fie re- 1
treaga suprafaţă. în acest scop fîn, fie pentru siloz, în momen gramineele anuale (secara, or parlizate pentru vacile gestante
care va fi administrat în ames
fiecare păşune sau cultură fu tul cînd gramineele ajung la zul, iarba de Sudan) pînă la for şi cu lapte, scroafe care alăp
tec cu o cantitate de paie, rajeră trebuie să se împartă în înspicare iar leguminoasele Ia marea spicului în burduf, iar tează şi pentru tineretul neîn-
pleavă sau fcoceni tocaţi, canti- 4—8 parcele. în raport cu nu înflorire, creindu-se în acest gramineele perene (ovăscior, ţărcat din toate speciile.
vniiîiiiriTiawM iTianM rM im riHiiipiiiM im im işiiimum |i i uf :'*5»W
