Page 25 - Albina_1962_05
P. 25
La G.A.C. „Griviţa Roşie“ din Calafat, brigada legumicolă este în toiul mun
cilor de plantare şi îngrijire a culturilor:
9
viguroase,
îce la' cei
u bob să-
anizatorul
cu măies-
, cînd în
1 s-a făcut
mai bune
folosit hi-
zează pre
şul Cons-
in arătură
an
riinistrarea
in de grijă
isărire, lu-
i. Plantele
j la supra-
.• mai îna-
. Au intrat
re, care <
nouă înfă- O zi de primăvară rodnică la G.A.S. Nădejdea din raionul Băileştij
3le de po- Către asfinţit tovarăşul Ion Dragnea, directorul G.A.S. Nădejdea stă de
cla de za- vorbă cu mecanizatorii despre calitatea lucrărilor de întreţinere a cultu
:ă sînt mai rilor efectuate peste zi.
. Lupta cu
culturilor Fiecare clipă e preţioasă
re. Curăţi-
solului s-a
1. Nicicînd Primii cu care am făcut cunoş Cei din sectorul viticol, urmăresc
tinţă au fost grădinarii. Sînt cu însă acelaşi scop. In numai cîteva
de repede, noscuţii producători de seminţe le zile au şi terminat legatul coarde
la culturile gumicole, unul din principalele sec lor pe 150 hectare, (sapa mare), iar
srea timpu- toare ale gospodăriei de stat Nă acum pregătesc vasele pentru stro
gradul de dejdea. E o perioadă de vîrf, cînd pitul împotriva manei.
e" răspun- se cere mare grabă atît la plantat Cine va cîştiga întrecerea ?
ntele. Ace- cit şi la lucrările de întreţinere. Seara, la club, se poartă discuţii.
s il vor da Graba nu presupune lucru de mîn- Rezultatele sînt foarte strinse. Me
şefii de luială. Lucrătorii de la grădină canizatorii care lucrează în cultura
:olectiviştii. sînt harnici de felul lor şi pe dea mare raportează terminarea prăşi-
la cursuri, supra iscusiţi. Se vede după cum lului la floarea-soarelui şi la po
e s-au dat şi-au organizat munca, după iuţea rumb. Au luat un mic avans faţă
cu caietele la mîinilor şi după frumuseţea de ceilalţi şi vor să-l menţină cu
cum le dau plantelor. Toţi au o singură dorin orice preţ, ba chiar să-l mărească.
pe ogor, ţă : sectorul legumicol să fie frun Fără îndoială că nu se poate
. de legume taş pe gospodărie. După felul în compara munca în cultura mare cu
?. în seclo- care muncesc Gheorghiţa Cipu, cea dc la grădină sau la vie. Să
rii animale- luăm, de pildă, munca ce o fac ti
scută acien Elena Neagu şi Veta Celcea, s-ar nerii mecanizatori Ion Brediceanu La cîmp o parte a membrilor brigăzii lucrează la arăcitul roşiilor, iar o altă
m sint părea că aşa va fi. şi Ion I. Comeanu. Arăturile ce le parte la săpatul roşiilor timpurii.
dantele fac în livada de gutui cer multă
rumbul pen atenţie. Livada e tînără, abia intra-
se bucură tată pe rod. „Cu lucrarea asta n-o
atenţie ca să ne putem număra printre frun
taşii gospodăriei" spune cu o oare
tru boabe,
care amărăciune Comeanu. Apoi a-
ieosebire la daugă tot e l: „Şi totuşi, fiecare lu
Din cele crare îşi are însemnătatea ei“.
3 cu sfeclă, Intîmplător a ajuns tînărul me
:stinate pen- canizator la această concluzie ? Nu.
La Gj\.S. Nădejdea fiecare lucrător
,rea vacilor ştie la fel de bine că orice lucrare
Şi aici se agricolă bine executată şi la timp
oată atenţia va contribui la sporirea producţiei
de îngriji- în toate sectoarele şi pe întreaga
fără îndoia- gospodărie. „Pentru aceasta, ne
spune tovarăşul inginer Ion Drag-
ribuţie în-
pe care o nea, directorul gospodăriei, fiecare
clipă e preţioasă şi este folosită cu
care lucrea-
chibzuinţă de către toţi lucrătorii
împ pentru gospodăriei".
sporului de
animală. Se dă încă o sapă la varza timpurie.
a nutreţurilor verzi cu producţie ridicată de lapte valoarea hrănitoare a respecti
e ţină seama şi de şi tineretul taurin cu un ritm vului nutreţ din punct de ve
nsum a nutreţurilor de creştere mai mare, este ne dere al albuminei şi proteinei
itre diferite specii, cesară administrarea unui su digestibile. Chiar şi lucerna în
mbul. verde nu este pliment de fînuri sau concen faza de început de înflorire,
folosit bine de cai trate. Suplimentul de fin, tre este mult mai bogată în prote-
ir taurinele îl con- buie să fie mai mare în luna ină digestibilă, care asigură
re poftă. De aserae- mai cînd iarba este mai bo producţia de lapte la vaci şi
|ul cu măzăriche nu gată în apă, scăzîndu se treptat creşterea în greutate la tineret,
onsumat de taurine, în lunile următoare, pe măsură dacă în faza de floare completă In seră se urmăreşte stadiul de coacere al roşiilor.
arte bine folosit şi ce plantele îmbătrînesc şi vor cînd valoarea ei in proteină
ru oi, cai şi pentru conţine mai puţină apă şi mai scade cu Va—Va faţă de cea re
testor specii — în multă celuloză. Hrana supli coltată la început de înflorire.
jrceagul cu mazăre mentară se dă de obicei înainte Prin cosirea sau păşunarea nu
bine folosit de vaci de păşunat, căci altfel animalul treţurilor verzi la timpul optim, Prim ă vară aceasta
luenţă pozitivă asu- nu o consumă complet. în afara faptului că se obţine
i producţiei de lapte Trebuie să luptăm cu hotă- nutreţul cel mai valoros şi care
mtului de qrăsime. rîre împotriva mentalităţii după asigură obţinerea de producţii de MIHAI GAVRIL
ăşunatului, adăpatul care recoltarea nutreţurilor mari, se dă posibilitatea ierbu
trebuie să se facă verzi, fie pentru fîn. fie pentru rilor care otăvesc să crească O, ţara mea, s-aprind cuvinte Din inima-mi ce nu se stinge,
pe zi, cu 1—1 ’/2 ore a fi date în hrana animalelor, mai repede. Aceasta duce tot Fentra-aie taie frumuseţi — Cuvlntele-mi — brigăzi de şoc
1 după consumarea trebuie să se facă atunci cînd odată şi la sporirea cantităţii, Prin timp să treacă înainte Porneau sub roşul steag ce-nvinge
■erde, aceasta pentru plantele sînt într-un stadiu mai prin obţinerea unei producţii M-ai învăţat şi mă înveţi. AI timpului trecut soroc.
unele deranjamente avansat de dezvoltare, căci în mai ridicate de otavă, se reali
3au accidente chiar, acest stadiu, chipurile, ele dau zează producţii mai mari de : : Spre comunism, răscolitoare Pămintul tău e-al celor care
mai ales în cazul o producţie mai mare la hec nutreţ şi la preţ de cost mai j? Le pun să poarte pe pătnînt, De două mit de ani s-au prins
ternei şi trifoiului tar. Cercetările au dovedit că scăzut. ţ . In muncă şi in sărbătoare, Să-l plămădească şi să-l are
nde păşunile sînt Âî primăverii nou veşmîfit, Şi-n revoluţie-au învins.
icient de productive, pe măsura îmbătrînirii plante Dr. N. S V E T IS L A V
sfacerea nevoilor de lor, chiar dacă cantitatea de Institutul de cercetări ; ■ Azi,' iată-1 în îmbrăţişarea
ales pentru vacile nutreţ la hectar creşte, scade zootehnice SŞ: . - - - - : Ortacilor ce ii vor da
ţ:'-' ' ' ; Belşug de grîne cît e marea
*' Şi cită-i măreţia ta.
