Page 26 - Albina_1962_05

Din două gospodării colective mici v V *>-

— una mare şi puternică

In iarnă gospodăriile cele 2 sate au 1.600 ha. încă o maternitate pen­
agricole colective din teren arabil. De pe 110 tru scroafe, iar numă­
satele Ciureştii Vechi şi ha. sînt hotărîţi să re­ rul păsărilor se va du­
Ciureştii Noi, din raio­ colteze 5.000 kg. porumb bla faţă de anul 1961.
nul Bujorii, şi-au unit boabe la ha. Acest te­ Intr-o gospodărie ma­
averea şi forţele, fer- ren a fost îngrăşat în re se pot face şi multe
mînd o singură gospo­ toamnă cu 1.500 tone îmbunătăţiri funciare. Şi
dărie, mare şi puternică. gunoi de grajd. Insă- Ia noi s-a început con­
Colectiviştii din aceste mînţarea porumbului a struirea unui dig de 500
două sate au făcut a- fost făcută în bune con- m., care va feri de
cest pas convinşi fiind diţîuni, iar praşile se inundaţii 60 ha. teren.
că intr-o gospodărie vor face de cîte ori va Toate aceste măsuri vor
mare se asigură o mai fi nevoie. contribui Ia ridicarea
raţională folosire a pă- Şi in alte sectoare se nivelului de trai al co­
mintului, maşinilor şi prevăd o seamă de lu­ lectiviştilor. O dată cu
uneltelor, agrotehnica crări menite să ducă la sporirea considerabilă a
înaintată se poate apli­ creşterea considerabilă fondului de bază, s-a
ca mai cu eficienţă, iar a veniturilor. Astfel su­ calculat valoarea zilei-
braţele de muncă pot fi prafaţa destinată culti­ muncă, care va creşte in
şi ele mai bine reparti­ vării legumelor s-a ex­
zate. tins cu încă 6 hectare, acest an cu 20 Ia sută
Avantajele unei gos­ cea cu pomi fructiferi faţă de anul trecut.
podării mari se arată cu 30 ha., via s-a mărit
încă de pe acum, de la cu 10 ha. In sectorul N. G IN G H IN Ă
început. Colectiviştii din zootehnic se va construi învăţător

EROII CĂRŢILOR

Ţ J m din formele de popularizare a Prezentatorul le vorbea spectatorilor
U cârtii folosite cu succes în raionul despre ideia călăuzitoare a fiecăreia din
nostru, este cea intitulată „Ne po­ ele şi-i invita pe interpreţii eroilor din
vestesc eroii cărţilor“. cărfile respective să-şi povestească viafa.
Prima manifestare culturală de acest în final, prezentatorul a spus : „To­
tel a avut loc astă-iarnă in comuna Ro­ varăşi, afi iăcut cunoştinţă doar cu trei
deşti dintre eroii cărţilor care povestesc des­
împreună cu directorul căminului cul­ pre viaţa şi munca colectiviştilor noştri.
tural, tovarăşul Ion Petrescu, am stabilii Dar ei sînt mai mul fi şi îi veţi Îndrăgi
carfeo ce urma să fie popularizată. Am şi pe ceilalţi, citind cărţile în care sint
ales nuvela „Desfăşurarea“ de Marin descrişi“.
Preda, deoarece pe alunei raionul nostru Şi această manifestare ca şi cea
nu era in întregime colectivizat. Un refe­ descrisă fa început s-a bucurai de in­ Fabrica de conserve de lapte ,,Rarăul“ din Cîmpulung Moldovenesc.
rat scurt i-a pus în temă pe auditori asu­ teres. Noi ne-am propus să mai îmbună­ Fabrica valorifică bogatele resurse de materie primă existente în regiunea Su­
pra ideilor călăuzitoare ale nuvelei, iar tăţim această metodă, combinînd-o ca ceava. Buletinele de analiză reprezintă un ajutor pentru crescătorii de ani­
după aceea a ieşit pe scenă, in interpre­ dramatizarea a 2-3 fragmente din cărfile male, un ghid care le arată în ce măsură hrănirea vacilor cu lapte a fost
tarea unui artist amator, eroul principal prezentate. raţională. In clişeul de jos : — utemista Teodora Latis, responsabila centrului de
al cărţii, llie Barbu, care şi-a povestit PE TR E DOBRESCU colectare din comuna Sadova, controlează conţinutul de grăsimi, densitatea şi
viafa, aşa cum reiese din nuvelă insis- directorul casei raionale de cultură aciditatea laptelui.
tind asupra rolului ce l-a avut în desfă­ Cîmpulung-Muscel Foto F. MICHITOVICl
şurarea întregii acţiuni.
Cînd llie Barbu s-a întors din nou in
filele cărţii (un panou mare reprezenîînd ei palidă a dispărut. Acum abajur'1 '
spectatorilor se putea citi curiozitatea de 10CUL UNDE AM CUNOSCUT cu becuri, aşezat în mijlocul tavară?
coperta, prevăzut cu
o
uşă), pe lafa
lui, e unul din cele mai obişnuitei
a citi ei înşişi nuvela lucruri.
în aceeaşi zi biblioteca comunală a or­ Deschid cu emoţie catalogul clasei
ganizat şi o expoziţie de cărţi Ia locul a VlII-a, a primei serii de elevi
desfăşurării manifestării, pe tema: „Viata din şcoala medie a satului. Numele
satului în literatura noastră nouă“ . La lor imi par cunoscute, amintindu-mi-le
această expoziţie au fost expuse alături Mergeam spre şcoala elementară — ŞCOALA MEDIE — JIDVEI. Mai pe ale foştilor mei colegi. Sînt fii ai
de „Desfăşurarearomanele „Bărăgan“ din satul meu natal, Jidvei. Vroiam citesc o dată cu voce tare şi mai colectiviştilor din Cetatea de Baltă,
de V. Em. Galan, „Morometii" de Marin să-mi revăd învăţătorii, să văd cine nu-mi vine sâ cred. Vereuş, Bîia, Căpîlna de Jos, Feisa şi
Preda. „Ogoare noi“ şi „Destin" de Au­ stă acum în banca în care am stat Am intrat cu emoţie într-o şcoală alte sate ascunse printre dealurile
rei Mihale, „Setea" de Titus Popovict. şi eu... medie. Directoarea, căci fosta mea Tîrnavei Mici. Părinţii lor mergeau
„Mitrea Cocor“ de Mihait Sadoveanu şi Năpădit cum eram de amintiri, profesoară e acum directoare, mă la şcoală cîţiva kilometri pe jos, şi
altele. Fiecăreia din aceste cărţi, prin aproape să n-o observ pe fosta mea conduse spre sala profesorilor. iarna, cînd frigul se înteţea, eram
grija bibliotecarei Angela Mitu, i s-a profesoară, Cornelia Frăţilă. Emoţia — Să ne curăţăm bine pantofii, a- tot mai puţini în clasă. Acum, inter­
făcut şi cite o scurtă prezentare revederii a făcut de n-am putut rosti vem parchet în şcoală. Şi pe coridor natul şcolii medii găzduieşte 40 de
Apreciind efectul şi roadele acestei decît banalul : „Ce mai e nou?“ vom avea în curînd tot parchet. elevi, scutindu-i de drumurile grele,
forme de popularizare a cărţii, casa — Ce mai e nou? — repetă ea în­ Cercetez mai atent încăperea. în­ de oboseală şi frig, iar cantina şcolii
noastră de cultură împreună cu biblio­ trebarea. — Cum, nu ştii ? Păi avem... le serveşte mese gustoase.
teca raională au extins-o şi in alte co­ dar lasă c-ai să vezi imediat cu ochii. cerc să compar cele două săli, cea Răsfoiesc catalogul clasei a VUI-a
mune, cum ar fi Rodeşti, Văleni, Poe- Ar trebui să-ţi povestesc prea multe de azi cu cea cunoscută de cînd am
nari şi altele. La Lereşli, de pildă, acti­ lucruri... fost elev. Pe atunci în colţul din şi în minte fac un calcul rapid. Da,
viştii culturali s-au gîndit să o îmbună­ Ajungem aproape de şcoală. Clădi­ stingă era vechea ladă galbenă în cînd prima serie a absolvenţilor şco­
care se ţineau lemnele pentru foc. In
tăţească. Pe scenă s-au intîlnit mai muţii rea e proaspăt văruită în alb, de lii medii din Jidvei va păşi în viaţă,
eroi ai cărţilor, intre ei llie Dincă din sus pînă jos şi în acest decor ies jurul ei aşchii, cărbuni stinşi, cenuşă eu voi reveni aici, la şcoală. Aici în
„Victoria de la Oltina" de Paul Anghel, mai bine în evidenţă geamurile mari şi mai încolo, sub sobă, podeaua arsă
şi Pavel din „Şoseaua milionarilor’ de şi luminoase. de jarul căzut din gura sobei. Acum, satul meu natal, la şcoala unde am
Petru Vintilă, cărţi care dezbat proble­ Ne oprim în faţa intrării. Iada nu mai există. Nu mai e nevoie învăţat să scriu şi să citesc, vreau
me privind întărirea economico-organi- — Priveşte mai atent ca să ştii şi eu să fiu profesor.
zatorică a g.a.c. unde vei intra I — mă făcu atent în- de ea.
Pe scenă se găseau cete trei panouri soţitoarea, arătîndu-mi cu mina firma Nici cuiul din peretele din fund nu IO N BARBU
reprezentînd coper[ile celor trei cărfl. de sticlă aşezată deasupra intrării. mai e acolo. Lampa de gaz cu lumina student, facultatea de filologie Cluj
hectare s-a ridicat la 75.000 kg Ia hectar. In
Pe malul Oltului anul 1961 numai din vînzarea legumelor ei au cumpărat 87 aparate de radio, 205 biciclete, 75
garnituri de mobilă, 30 aragaze şi altele. Un
obţinut un venit de 2.000.000 lei. Gospodăria s-a
număr de 23 fii de colectivişti au devenit in
specializat în producerea de săminţă hibridă
de roşii. ultimii ani medici, agronomi, chimişti, iar alţi
15 urmează cursurile diferitelor facultăţi. Peste
Gospodăria agricolă colectivă „Ştefan Gheor- In anul acesta, in dorinţa de a contribui la o sută de copii ai foştilor dijmaşi pe moşiile
ghiu“ din Izbiceni dispune astăzi de un fond buna aprovizionare a oraşelor şi centrelor mun­ boiereşti din Izbiceni sînt azi elevi ai şcolilor
de bază de 3.632.447 Iei; veniturile realizate în citoreşti cu legume şi zarzavaturi proaspete în medii din Corabia, Caracal şi Craiova. In co­
anul 1961 a« fost de 4.242.388 lei. tot timpul anului, colectiviştii din Izbiceni au mună există un cămin cultural cu o bogată ac­
De cîţiva ani, întregul volum de lucrări agri­ prevăzut să cultive 30 hectare cu roşii timpurii, tivitate, iar la cinematograf se pot viziona cîte
cole necesare pregătirii terenului şi însămîn- 5 hectare cu varză timpurie. 10 hectare cu car­ două filme pe săptămînă. In comună există şi
ţării culturilor de toamnă şi de primăvară ale tofi timpurii, 3 hectare cu ceapă verde, iar res­ o bibliotecă bine înzestrată, cuprinzînd 5.000 vo­
gospodăriei, precum şi un mare volum de lu­ tul suprafeţei — pină la 65 hectare — cu diverse lume şi care are peste 800 de cititori. Gospodă­
crări de întreţinerea culturilor prăşitoare se face alte legume şi zarzavaturi. Numai din valori­ ria colectivă a deschis oamenilor drum larg spre
mecanizat. Producţiile agricole la hectar au ficarea produselor legumicole se va obţine în belşug şi o viaţă fericită.
crescut an de an la toate culturile. Anul trecut acest an un venit de peste 3 milioane lei. Colectiviştii din Izbiceni muncesc acum cu
bunăoară, cu tot timpul nefavorabil, s-au ob­ Sectorul zootehnic a stat, de asemenea, în însufleţire pentru a obţine rezultate din ce in
ţinui în medie ia hectar peste 2.000 kg grîu, permanenţă în atenţia colectiviştilor din Izbi­ ce mai bune. In cinstea Sesiunii extraordinare a
3.600 kg porumb, peste 20.000 kg sfeclă de zahăr. ceni. Ei au astăzi 811 taurine, dintre care 168 Marii Adunări Naţionale ei au raportat termi­
De pe cele 128 hectare cultivate cu orez s-a de vaci cu lapte şi juninci, 548 porcine, 1.150 oi narea, printre comunele fruntaşe din raionul
obţinut o producţie .medie de 4.300 kg la hectar. şi citeva mii de păsări. Venitul realizat in 1961 Corabia, a insăminţărilor de primăvară şi, de
Colectiva din Izbiceni are p grădină irigată din sectorul zootehnic este de aproape un mi­ curînd au început muncile de întreţinere a cul­
de toată frumuseţea. Colectiviştii au recoltat lion lei. turilor.
Dezvoltarea an de an a gospodăriei colective C A R O L BORA
de pe unele parcele cîte 60.000 kg roşii Ia hec­ a dat satului o înfăţişare nouă. In 1960 şi 1961 funcţionar la sfatul popular regional
tar. Recolta medie de varză de toamnă pe 8 S-au construit in Izbiceni zeci de case noi, s-au Oltenia