Page 28 - Albina_1962_05

Despre porumb Scrisoare

de la locul de muncă
Că-i spuneţi cucuruz, mălai sau păpuşoi,
nu face caz din asta. E... cine ziceţi voi.
Ba zic, cu-atitea nume, să ştiţi, e Incintat
că iiind porumb se simte mult mai... multiplicat.
Dar ţin de la-nceput să precizez că are
producţia nu n vorbe, ci strict la... kilograme.
Deci important din toate, iertaţi că tot insist
e faptul câ-1 stimează orice colectivist,
nu după cum se cheamă, ci după... conţinut,
adică după ielul cum sacii i-a umplut.
Căci mare-i Iiind valoarea, contribuind la trai,
iubit e azi in ţară şi nu doar ca... mălai. c t § n e t t
Încurajat de iaptul că astăzi multe poate,
activ, nu stă o clipă şi-şi bagă nasu-n toate.
De cind cu colectiva, destinu-i s-a schimbat.
Azi e şi el ca... lumea, porumb... mecanizat. M-ai rugat să-fi scriu despre felul în care îm i duc activitatea
Nu se mai lasâ-acuma zvirlit la întimplare, la locul de muncă. Trebuie să-fi spun de la bun început că expe­
ci bobul cind il semeni cere... semănătoare.
rienţa mea în această privinţă este foarte vastă.
Iar firul cind din brazdă abia s-a sumeţit
După cum ştii, comuna în care sînt bibliotecară este foarte
nu-ţi spun ce gură face, dacâ-1 laşi neprâşii.
mare aşa că am mult de mers pe teren..- de la mine de acasă
Şi nu se mulţumeşte prăşit de mintuialâ, (căci stau în capul satului) şi pînă la locul de muncă, adică la
de buruieni îşi cere sâ-i laşi tulpina goală.
bibliotecă. Deci, de patru ori pe zi merg pe teren. In restul tim­
In schimb pretinde, irate, şi cic-aşa-i pe plac,
sâ-i pui iasole-alâturi, sâ-i fie el arac. pului sînt Ia locui de muncă. A ici stau şi citesc. Rareori mă de­
Şi vrînd recolta-n soare bogată să şi-o suie, ranjează cîte un copil ca să-mi ceară o carte, colectiviştii,
morţiş, vrea omu-n muncă şi dragoste să piue. prea vin în această perioadă căci sînt şi ei ocupaţi la locui lo ^ ,
Porumbu-i cu pretenţii 1 — Păi, zice el, măcar de muncă. Deh, fiecare cu munca lui.
cinci mii de kilograme vreau, nene, la hectar. In luna aprilie am reuşit într-o seară să găsesc cîţiva colec­
Ce sâ-i răspund la asta ? Să nu fiu de poveste, tivişti în preajma căminului şi i-am chemat pentru atace, aşa cum
strigai: .Cinci mii? Ei, află câ-n planul nostru este 1“ * prevăzusem în plan, prezentarea unei cărţi. Le-am vorbit despre
o carte care mie mi-a plăcut foarte mult. Tratează despre viaţa
3ANU RÂDULESCU unei artiste. Cind am terminat i-am întrebat dacă le-a plăcut şi
mi-au răspuns că „da“, însă că nu prea au înţeles cum îi ajută
cartea asta la însămînfatul porumbului. Ce-i drept, nici eu nu
înţeleg. Avînd însă un spirit de orientare toarte dezvoltat,
C a l a teatru de probleme agrotehnice. Deci, am pregătit pentru o altă zi pre­
mi-am dat imediat seama că pe ei îi interesează cărţile legale
zentarea broşurii „Obţinerea furajelor de calitate“. Insă nici de
astă-dată n-au venit prea mulţi oameni. Cind am cercetat să
Sandu şi Paraschiv tocmai ies de — Ei, eu... Ce-ţi veni, mai omule, văd care-i motivul, am aflat că cei pe care i-ar fi interesat
la căminul cultural. sa aminteşti de ce-a fost. Nu vezi ce subiectul, sînt ocupaţi la ferma de vaci. M-ani gîndit să mă duc
bogăţie ne-a adus irigarea ?
— Buna piesa asta, „Rîsul pămîn- pe acolo ca să-i chem, dar mi-am dat seama că nu-şi vor putea
— Da' eu nu spun tot aşa ? De pe
tului“ . părăsi locui de muncă. N ici nu ar fi just, că doar nici eu nu
— Da, mai Paraschive, şi se nime­ cele 48 hectare irigate o sa scoatem mi-1 părăsesc pe ai meu-
7.000 kg. porumb boabe la hectar.
reşte bine la noi. Omul ăla din piesă, In încheiere vreau să te rog să-mi dai un stat. Ce zici, n-ar
care nu înţelege rostul irigărilor, — Iar terenul irigat care a fost fi bine să mă duc pentru a face lecturi in grup la grădina de
cultivat cu sfecla va da 40.000 kg.
parca-i luat de prin părţile noastre. legume, la cîmp sau la fermă ? Insă atunci va trebui să plec
la hectar.
Ţii minte ca în urma cu cîţiva ani dintre cei patru pereţi în care se află biblioteca şi asta va în- i‘r‘
erau şi pe-aici cîte unii care ziceau... — Şi sa vezi gradina ce bogăţie o semna că nu-mi mai duc activitatea la locul de muncă.
sa ne aduca. Doar e toata irigată I
— Dda, parca şi tu, Sandule îi dă­
— Stau aşa şi mă gîndesc, mai
deai zor ca ne inunda pamîntul...
Paraschive, cum or fi unii oameni
— Parca tu nu spuneai ca apa o să
de nu înţeleg avantajele irigării.
ne fure din terenul pentru agricul­
tura... — Aha, iar începi! Care... „unii
oameni" ? La cine faci aluzie ?
— Şi erai de acord cu mine. Ba,
— Pai... la ala din piesa.
chiar aveai o vorba : semănăm apa
— Aşa da ! Ce să-i faci ? Se mai
şi culegem vapori.
exagerează, deh, ca la teatru.
— Pai şi tu...
— Dar tu ? A. C R O ITO R U
RAMURI ADUCĂTOARE DE MARI VENITURI IN G A C .
n.r<iiiiraBr i ' I
(Desene de V. VASILIU)

Dacă rasa-i merinos — Cucurigu gospodari. — Deservire promptă şi de calitate. De unde se vede că via umple bu­
Venitu-I şi mai frumos. Multe păsări la hectar ! toaiele cu vin şi sacii cu ban!

REDACŢIA : Bucureşti Piaţa ..Sctnteli*. Tel. 17.60 10 Interior 1882 ABONAMENTE : 7.80 lei anual Abonamentele se (ac la oficiile
poştale, prin factorii poştali şi dlfuzoril voluntari T IP A R U L : Combinatul Poligrafic Casa Sctnteli