Page 30 - Albina_1962_05

____________________Intfi şi-ntîi calitatea__________________ 1 2 întîi şi-ntîi calitatea
O dată Ia două-tiei luni îmi place Bă mă duc la Săl-
ceni, la prietenul meu Tătăruş. Satul ce ailă aşezat
undeva, lingă apa Bîiladuluî, şi primăvara, cînd dau pomii
în floare, e o adevărată desfătare să stai acolo. Pe Tă­
Iniii brigadierii din gospodăriile colective. Este un om care
tăruş l-am cunoscut acum doi ani, la o consfătuire cu
se aprinde repede într-o discuţie, vorbeşte pasionat şi se
vede că a citit toarte multe cărţi. In satul său, la Sălceni,
este brigadier zootehnic, responsabilul unui cerc de citit
şi membru în echipa de dansuri a căminului cultural,
premiată la laza regională. La prima ochire, nu-ţi vine
simit liniştite, cumpătat in mişcări, om — cum se zice — aşe­
să crezi că iărîma aceasta de om, îndesat, cu priviri
zat, este în stare de atîta putere de muncă. Dar, după
ce l-ai cunoscut cit de cit. trebuie să-ţi schimbi neapărat
părerea
Intr-o dimineaţă, Tătăruş deschide binişor uşa camerei
in care lucram şi-mi spune :
— Dumneata ştiu că te pricepi. Eu am o sarcină pe
linie de presă. Trebuie să scriu la ziar un articol despre
brigada noastră de la zootehnie. A naibi treabă şi asta 1
De două ceasuri mă tot chinuiesc, dar degeaba 1 Nu iese
nimic şi pace 1 N-ai vrea să mă ajuţi ?
— Desigur 1 îj răspund. — Te ajut cu plăcere.
Se duce repede in odaia alăturată şi peste cîteva mi­
nute apare din nou, înarmat cu un creion şi un teanc
de hirtii.
— O să facem aşa — îmi propune el, în timp ce se
aşează pe scaun, la masă. — Eu iti explic despre ce-i
vorba, iar dumneata extragi principalul şi scrii.
— Bine — zic — să începem.
Tătăruş se foieşte în scaun, neastimpărat, îşi dă pă­
lăria pe ceată, şi izbucneşte deodată :
— întîi şi-ntîi, calitatea 1
Schijă
Tace surprins, ruşinat parcă de faptul că a strigat aşa
dc tare. apoi reia calm, potolit :
MANOLE AUNEANU

io iţ51 ic ii ie mi ir itfi,
___________________ întîi şi-ntii calitatea__________________ 3
— Ziceam de calitate. La punctul ăsta trebuie să vor­
bim de Culiţă. li ştii pe Culiţă ? Nu ? Băiatul acela ne­
gricios, care a venit aseară pe la mine. Om, bre ! Să
vezi ce i-a trecut prin cap. Intr-o vreme vacile dădeau
un lapte cam subţire. Procentul de gTăsime nu era mul­
ţumitor şi I.C.I.L.-ul strîmba mereu din nas. Azi aşa, mîine De la G.A.C. din Lehliu-Sat, Ecouri ral : un mai mare grad de
aşa, pînă cînd băiatul s-a apucat să citească şi să reci­ unde a apărut de curînd o la „Foaia volantă" răspundere în utilizarea chib­
tească toate broşurile privitoare la creşterea şi hrănirea foaie volantă, ni se comunică: zuită a materialelor, bun al
vacilor. 1 s-a păru! lui că, în toată povestea asta, şi „Criticile şi sugestiile cu­ din g.a.c. Lehliu-Sat întregii gospodării.
iarba ar fi de vină. Intr-adevăr, nu stăteam prea bine cu prinse în primele două nume­ Şi o altă întîmplare ţinînd
păşunea. Era neîngrijită, slab productivă. Culiţă a propus re ale foii volante, s-au sol­ nic“, fapt care duce la înlă­ de educaţia în spirit colecti­
intr-o adunare generală a organizaţiei de bază U.T.M. dat pe loc cu măsuri practice. turarea cauzei îmbolnăvirilor vist : Leanca Langhel, Lina
ca flăcăii şi felele să iasă în timpul liber la curăţitul pă­ Putem spune că lipsurile se la viţei. Mitroi şi Ioana Cătălin din
şunilor. în două luni, producţia de iaibă s-a dublat. A înlătură cu repeziciunea pe Brigadierul zootehnic A- echipa lui Gheorghe Tohănea-
crescut şi procentul de grăsime la lapte. Ca să vezi ce care o impune însăşi ritmul lexandru Pascn s-a angajat în nu, şi-an părăsit echipa şi
iei de om e Culiţă ăsta... vieţii noastre colectiviste. scris să supravegheze mai s-au dus să lucreze la grădina
Foaia volantă consemnează
Tătăruş despătureşte hîrtia pe care o scosese din bu­ atent felul cum se face adăpa­ de legume. — E mai bine
realizările obţinute şi le face
zunar, mi-o întinde dinaintea ochilor şi-mi arată cu cre­ cunoscute tuturor colectivişti­ tul viţeilor. Procedînd mai acolo decît la răritul sfeclei
ionul albia ţiului Bîrlad, balta şi,_ între ele, islazul. comod unii îngrijitori cum ar — spuneau. Aici însă a rămas
lor noştri". echipa descompletată tocmai
— Ce zici de băiat ? exclamă el. Nu-ţi mai spun că fi Matei Dinică şi Gheorghe
cînd era mai mult de lucru la
s-au tăcut şi economii de furaje. Dacă iarba este mai Citim în foaia volantă din Tudor, adapă vitele la baltă. răritul sfeclei. Foaia volantă
bună, nu mai hrănim vacile cu aceeaşi cantitate de Lehliu la rubrica „Eficienţă" : „E vătămător — a fost sem­
concentrate. „La propunerea brigadierilor nalul doctorului veterinar a făcut cazul cunoscut, cerînd
şi şefilor de echipă care au lansat prin foaia volantă. părerea colectiviştilor. Atitu­
— Atunci să notăm şi economiile... remarcat pe bună dreptate că dinea celor trei colectiviste a
— Negreşit 1 Acolo apa e caldă şi se pot
şedinţele operative de seară transmite şi microbi". S-a şi fost criticată public. Comu­
In cîteva clipe, Tătăruş adună cifrele, le înmulţeşte, se lungeau în mod nejustifi­ stabilit cine să umple zilnic nistul Aurică Ion, şeful bri­
operează o scădere şi-mi dă concret valoarea in bani a cat, vă comunicăm că înce- jgheaburile cu apă rece de găzii a treia Ie-a amintit, de
economiilor de „concentrate", pînd de astăzi chiar, planul fîntînă, ca şi ora adăpatului. faţă cu ceilalaţi colectivişti
— Mai departe — continuă prietenul meu — trebuie de măsuri pentru a doua zi După aceea preşedintele gos­ de necesitatea disciplinei liber
să arătăm cum ne organizăm noi munca. S-o luăm de va fi înmînat brigadierilor podăriei a controlat cum se consimţite şi a respectului
dimineaţă... Dimineaţa, cînd vin mulgătorii la grajduri pînă la ora 7 scara, urmînd aplică indicaţiile date de me­ faţă de locul de muncă şi de
ca el să fie dezbătut timp de dicul veterinar. tovarăşi, le-a arătat cit de
dau cu ochii de tovarăşul Petcu.
trei sferturi de oră. Fiecare Construcţiile nu se ridi­ păgubitor este cînd omul nu
— Cine-i tovarăşul Petcu ? şedinţă se va termina la că oricum. Se cer făcute bine, face treabă de calitate, la
Tătăruş nu se aştepta la o întrebare ca aceasta, i se 7,45. (Semnat : Gheorghe Mo în timp scurt, dar şi cu eco­ locul statornicit după rîndu-
pare toarte ciudat că n-am auzit de tovarăşul Petcu şi mă goş, preşedinte)". nomie de materiale. Cu econo­ iala şi interesele gospodăriei.
Ca urmare a acestei hotă­ misirea materialelor nu se Cele trei colectiviste au putut
rî ri se realizează o economie prea laudă însă cei din echi­ fi văzute a doua zi muncind
de cîteva ceasuri zilnic. Oa­ pa de constructori. Gheorghe cu sîrguinţă în echipa lor. De
menilor le rămîne timp şi Musa, tîmplarul, avea obiceiul regulă în foaia volantă se evi­
pentru răsfoirea broşurilor să facă la fiecare nouă con­ denţiază şi exemplele bune.
4__________________ întîi şl-ntîi calitatea___________________ sau ziarelor, lucru dovedit ca strucţie o altă platformă de Cităm : „Urmaţi pilda bri­
necesar şi folositor pentru găzii a IV-a, fruntaşă în lu­
priveşte contrariat, apoi, aducîndu-şi parcă aminte de fiecare. var, folosind de fiecare dată crările de întreţinere şi a lui
ceva, se plesneşte cu palma peste irunte, rîzînd : De la apariţia primului nu­ seînduri noi. A fost sfătuit să Costea Oprea, Dordea Rada şi
— Aşa-i 1 Dumneata n-ai de unde să-l ştii pe tovarăşul măr al foii volante, îngriji­ întrebuinţeze materiale de la Oprea Anrica, care au muncit
Petcu. E preşedintele gospodăriei noastre. torii de tineret bovin Nieolae vechile platforme. S-a recu­ organizat şi conştiincios şi au
— Vorbeşti de tovarăşul Ciubotaru ? Mătase şi Iancu Antonache, perat astfel aproape un metru făcut cele mai bune lucrări".
— Păi de cine altul ? Noi îi spunem pe numele ăl mic, hrănesc viţeii cu lapte la tem­ La Lehliu-Sat foaia volantă
Petcu. L-ai cunoscut mai bine ? Nu ? Lasă, că am să-l peratura prescrisă. Acum ei cub de material lemnos. Se a devenit, acum in campanie,
chem o dată pe la noi, E mai mare ca mine cu trei ani, nu mai scapă din vedere acest poate vorbi aici de un câştig unul din mijloacele principale
are 38. Să nu te superi dacă o spune ceva mai aşa, el e important „amănunt zooteh- material, dar şi de nnnl mo­ ale muncii educative.
om dintr-o bucată, cînd nu-i convine, asta-i, frate 1 te
pontează pe loc, nu umblă cu cădelniţa. Să mergem mai
departe. Va să zică. dau cu ochii de tovarăşul Petcu.
Dacă preşedintele nu zîmbeşle, se cheamă că-i de rău.
Furtună 1 Ori n-a găsit curat în grajd, ori hrana n-a fost
bine preparată. Nu se prea întîmplă la noi de-alde astea,
îţi spun numai aşa ca să mâ înţelegi ce fel de om e to­
varăşul Petcu. Decîi să-l vezi supărat şi să ştii că-i din
pricina ta, mai bine să intri în pămint. Şi nu strigă la
tine, nici nu te ceartă, nu. El îţi vorbeşte despre altceva.
Dar e posomorit şi tu simţi totul. Asta-i. Ar mai fi de
vorbit despre ajutorul între oameni. Problema e simplă,
poţi să ţi-o închipui singur. Nu poţi ? Cum aşa ?1 La noi,
brigada este un fel de familie... Avem grupe de partid în
fiecare brigadă. Cum greşeşte careva, cum face lucru de
mintuială, pe loc ne adunăm şi-i deschidem ochii. Dacă
eşti ajutat, nu mai greşeşti aşa uşor.
Tătăruş tace din nou, dus pe ginduri. Acum îmi place
cu adevărat; are ochi frumoşi, negri, uşor melancolici.
Faţa proaspăt bărbierită pare mai albă, mai netedă. Mă
uit la el cu luare aminte. Tătăruş tresare, înroşindu-se :
— Ce faci, nu scrii ?
— Ce să scriu ?
— Articolul.
— Cred că nu mai este nevoie. Articolul e gata. Poate...
doar să-l rotunjim niţel. L-ai scris chiar dumneata 1
frumoasa clădite a căminului cultural din hehliu-Sat, regiunea Bucureşti