Page 31 - Albina_1962_05
P. 31
PE TEME ACTUALE
Toată grija lucrărilor
de întreţinere a culturilor
In toamna trecută colectiviştii din Miloşeşti au recoltat iu
medie cîte 5.227 kg. porumb boabe la hectar. Dacă ţinem seama
că această producţie a fost obţinută pe întreaga suprafaţă de
515 hectare, succesul este de-a dreptul remarcabil. La Consfă
tuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti, cei din Miloşeşti au înfă
ţişat rezultate care demonstrează cit se poate de limpede marea
însemnătate a respectării indicaţiilor pe care le dă ştiinţa. Pe
120 de hectare, o producţie medie de 9.000 kg. porumb boabe la
hectar în teren neirigat şi cîte 35.000 kg. sfeclă de zahăr de pe
fiecare hectar pe o suprafaţă de 90 hectare.
Cum au reuşit colectiviştii din Miloşeşti. regiunea Bucureşti,
să scoată asemenea recolte ? In afară de lucrările pregătitoare
şi de semănat, ei au acordat o atenţie deosebită întreţinerii cul
turilor. Prima lucrare s-a făcut cu sapa rotativă, cînd porum
bul avea 2—3 frunze. După aceasta s-a făcut răritul manual în
funcţie de soiul semănat. Densitatea medie a fost de 28.000—
30.000 de plante la hectar. Au urmat apoi încă două praşile me
canice şi trei manuale, la ultima făcîndu-se şi un copilit.
Exemplul colectiviştilor fruntaşi în cultura cerealelor este
plin de învăţăminte, cu atît mai mult cu cît ne aflăm în pe
rioada cînd lucrările de întreţinere au început şi se desfăşoară
în întreaga ţară cu intensitate. De altfel, răspîndirea metodelor
înaintate de lucrare a pămîntului constituie una din preocupă
rile principale ce stau în faţa căminelor culturale. Pe această
linie este necesară popularizarea pe scară cît mai largă a reco
mandărilor făcute de către Institutul Central de Cercetări Agri
cole cu privire la lucrările de întreţinere a culturilor, publicate
în ziarul „Scînteia" nr. 5519 din 5 mai 1962.
Recomandările arată colectiviştilor ce lucrări trebuie făcute
şi cînd, pentru o cît mai bună îngrijire a culturilor. întreţine
rea ştiinţifică a culturilor presupune respectarea cu stricteţe a
regulilor agrotehnice şi aplicarea lor în mod diferenţiat. Numă
rul de praşile, respectarea densităţii optime se vor face în func
ţie de climă şi sol. Densitatea optimă Ia porumb, spre exemplu,
va fi de 30.009—50.000 plante la hectar, în funcţie de hibridul
cultivat şi de condiţiile climatice, de fertilitatea naturală a so
lului şi de măsurile agrotehnice pregătitoare semănatului. In
ultimul timp, marea majoritate a căminelor culturale au luat
o serie de măsuri pentru desfăşurarea unor manifestări direct
la locul de muncă. Aceasta constituie un preţios sprijin pentru
colectivişti şi un bun prilej pentru activiştii culturali de a răs-
pîndi cunoştinţele agrotehnice necesare efectuării în bune con
diţii a fiecărei lucrări agricole. Or, se ştie că, în cultura mare,
lucrarea căreia este necesar să i se acorde toată atenţia este
prima praşilă. Ploile căzute în ultima vreme au favorizat răsă
rirea şi dezvoltarea plantelor : pe de altă parte însă, au favo
rizat şi creşterea buruienilor, formarea crustei la suprafaţa pă
mîntului. Grăbirea executării primei praşile la porumb, floarea-
soarclui, sfecla de zahăr şi alte culturi, este cu atît mai nece
sară cu cît buruienile, care se dezvoltă mai repede decît plan
tele, fură din hrana şi apa necesară acestora, iar scoarţa, în ca
zul că nu este distrusă, înlesneşte evaporarea apei din sol şi
împiedică buna dezvoltare a plantelor.
Deplasîndu-se la locul de muncă şi organizînd scurte convor
biri, activiştii culturali au posibilitatea să răspundă la o serie
de întrebări privind buna întreţinere a culturilor. Se pot aminti
spre exemplu metodele folosite de gospodăriile fruntaşe în cul
tura porumbului şi florii soarelui. Cele mai multe gospodării au
dat cîte trei praşile mecanice între rînduri, adică pînă cînd se
poate intra cu tractorul fără pericol de rupere a plantelor. Tot
de trei şi chiar de patru ori ar trebui făcut şi prăşitul manual.
S-ar putea întîmpla ca din cauza timpului să nu poată fi folo
site maşinile peste tot. In acest caz, îndrumările vor insista
asupra folosirii la maximum a mijloacelor proprii de care dis
pune fiecare gospodărie.
întreţinerea culturilor este una din cele mai însemnate lu
crări agricole. De executarea ei la timp şi în condiţii agroteh
nice superioare depinde în mare măsură sporirea recoltelor.
Prin activitatea ce o desfăşoară în această perioadă, căminele
culturale şi întreg activul lor pot aduce o contribuţie preţioasă
Ia executarea tuturor lucrărilor la timp şi de calitate, aceasta
fiind chezăşia obţinerii unor recolte şi mai bogate decît în anii
trecuţi.
G.A.S. Moşneni, regiunea Dobrogea, anul acesta va creşte 65.000 pui pe care-i va livra centrelor
de desfacere. In fotografie : crescătoarele iruntaşe Ecaterina Raicu şi Maria Predu/.
a * * * * * * : * * * : » * »»■*■ * * * * * * * * * * * * c * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
c
mici, iar apoi din ce în ce mai mari, lucernă şi trifoi se va face cu multă
î n t r e ţ i n e r e a t i n e r e t u l u i t a u r i n pentru a evita tulburările digestive pe grijă, neadmiţîndu-se păşunarea aces
care le-ar putea provoca trecerea brus tora pe rouă sau după ploaie. O mare
că Ia consumul de iarbă. importanţă o are adăparea, care trebuie
î n t a b e r e d e v a r ă Suprafaţa de conveier verde necesară făcută cu apă bună de băut, la fîntînă,
pentru fiecare viţel este în medie izvor sau rîu, de cel puţin 3 ori pe zi.
de 0,2 ha. Suprafaţa de conveier Acolo unde există rîu sau lac, este bine
Experienţa gospodăriilor fruntaşe pre este bine ca adăpostul viţeilor sub 6 luni necesară unui animal depinde şi de ca tineretul taurin să fie scăldat o dată
cum şi cercetările ştiinţifice făcute, au să se facă închis (cu 4 pereţi), iar pentru modul de folosire a masei verzi. S-a sau de două ori pe zi şi anume în
arătat că cel mai bun sistem de între tineretul între 6— 12 luni — adăposturi constatat că în cazul păşunării cultu timpul arşiţei de la prînz şi pe la ora
ţinere a tineretului taurin in timpul cu 3 pereţi. Adăposturile se construiesc rilor din conveier se pierde cel puţin 5 după-amiază. Scăldatul trebuie să se
verii este în tabără. Hrana verde, lu din materiale locale cît mai ieftine : 30 la sută din recolta de masă verde. facă numai în apă curată, cu tempera
mina soarelui, aerul curat şi posibilita pereţi din lemn, nuiele lipite cu lut Cel mai mare grad de folosire a masei tura de circa 18 grade Celsius.
tea de a face permanent mişcare, mă sau din stufit, acoperiş din stuf, paie, verzi (pînă la 95 la sută) este în cazul
reşte rezistenţa organismului faţă de carton asfaltat etc. In faţa adăposturi cosirii şi administrării la iesle. De întreaga activitate în tabăra de vară
boli şi asigură o creştere normală a vi lor se fac padocuri în care animalele aceea, durata păşunatului pe conveier trebuie să se desfăşoare pe baza unui
ţeilor. pot circula în voie. Suprafaţa padocu va fi de maximum 6 ore pe zi, dînd program bine chibzuit în care să se
rilor se stabileşte socotind cel puţin astfel posibilitate animalelor să facă prevadă orele de alăptare a viţeilor
sugari, orele de administrare a supli
Cum se organizează cîte 6-12 m pătraţi, pentru fiecare ani mişcare, absolut necesară unei bune mentului de concentrate şi masă verde,
o tabără de vară ? mal, în raport cu vîrsta. Adăposturile şi dezvoltări. Păşunatul se va face 3 ore orele de păşunat şi adăpat, orele de
padocurile se împart în compartimente,
dimineaţa după hrănire, înainte de în
Tabăra de vară trebuie amplasată în pentru diferitele categorii de vîrstă şi ceperea arşiţei, şi 3 ore înaintea admi odihnă.
Numeroase gospodării colective frun
apropierea păşunii naturale sau a con- sex. In padocuri se amenajează jghiaburi nistrării tainului de seară. Pe lîngă taşe cum sînt cele din Sîntana, regiunea
veierului verde, precum şi aproape de cu grătar pentru administrarea suplimen aceasta animalele vor primi supliment Crişana, Bod, Hărman şi Hălchiu, regiu
o sursă de apă bună de băut. Pentru tului de masă verde şi concentrate. de masă verde cosită, la iesle. nea Braşov, Peciul Nou, regiunea Banat,
viţeii sub 6 luni tabăra se face în apro Păşunatul trebuie să se facă sistema Gh. Lazăr, regiunea Bucureşti etc., care
pierea taberei vacilor de lapte, iar Pregătirea viţeilor pentru tic, împărţind păşunatul pe parcele, au organizat în bune condiţiuni întreţine
pentru tineretul taurin înţărcat este pâşunat care se folosesc prin rotaţie. Pentru
bine să se facă în altă parte. viţeii sugari se rezervă cea mai bună rea tineretului taurin în tabere de vară,
au reuşit să obţină animale bine dezvol
Terenul pe care se construieşte ta înainte de a fi scos în tabără, între păşune. In tabără, ca şi în timpul ier tate, ce au dat sporuri zilnice de 600—
bără de vară trebuie să fie uscat, pe cît gul efectiv de tineret taurin va fi supus nii, viţeii sugari se alăptează cu bibe 900 grame (în raport cu vîrsta), la un
posibil apărat de vînturile dominante, şi unui riguros examen sanitar-veterinar. ronul pînă la vîrsta de 6—8 săptămîni, preţ de cost redus. Această metodă
mai ridicat decît terenul înconjurător, Animalele găsite bolnave se vor izola iar apoi se alăptează la găleată, respec- trebuie introdusă de toate gospodăriile
pentru a asigura scurgerea apei de şi trata. De asemenea, se va face trata tîndu-se cu cea mai mare grijă regulile
ploaie. Pentru viţeii sub 6 luni se con mentul contra hipodermozei. Trecerea igienei alăptării privind în special cu care încă n-au aplicat-o, iar rezultatele
struieşte un şopron cu 3 pereţi, iar pen de la regimul de hrănire de iarnă la răţenia vaselor şi temperatura laptelui bune nu se vor lăsa aşteptate.
tru tineretul de peste 6 luni se fac şo- cel de vară se va face treptat în de administrat (37—38 grade Celsius).
proane fără pereţi, cu acoperişul în curs de 6—8 zile, prin intrpducerea. Pe timp rece şi ploios, viţeii nu se Inşf. A R C A D IE PE TR E SC U
două ape. In regiunile cu vînturi dese, hranei verzi la început în cantităţi vor scoate la păşunat. Păşunatul pe Institutul de Cercetări Zootehnice
