Page 34 - Albina_1962_05
P. 34
D E T O A T E P EN T R U T O '[l • D E T O A T E P EN T R U T O T
Problema dirijării sexului ia anima In laboratoarele prof. B. Astaurov, de
pe lingă Institutul de endocrinologie
le preocupă de mult timp pe oamenii
al Academiei de Ştiinţe al U.R.S.S., se Noul tractor sovietic
de ştiinţă. Importanţa practică a cresc fără fecundare viermi de mătase
acestui lucru nu este greu de întrevă al căror sex este dinainte determinat.
zut Inchipuiţi-vă că zootehnicienii ar B. Astaurov a înlocuit „principiul pa K I R flV R T
obţine „la comandă" naşterea mai tern" prin căldură : ovulelor nefecun
multor viţele decît viţei şi astfel s-ar date extrase din pîntecele femelelor Ziarele din <i martie a.c. au adus la
putea spori substanţial numărul vaci li se face o „baie caldă" cu tempera cunoştinţă cititorilor că Uzina de trac
lor de lapte. S-au, s-ar influenţa mă tură precis dozată. „Căldura" asigură toare „Kirov" din Leningrad pregă
rirea procentului de găinuşe, viitoare asemănarea completă a descendenţilor teşte producţia în serie a unui nou
găini ouătoare. Tot astfel, în alte ca cu „părintele". Toţi urmaşii „mamei" tractor puternic, de mare viteză, pen
tru ţinuturile pămînturilor desţelenite
zuri. cînd obţinerea unor descendenţi se aseamănă între ei ca gemenii şi toţi şi regiunile de stepă.
de sex masculin este mai avantajoasă, sînt femele. Noul tractor — „Kiroveţ” — se de.
s-ar putea obţine Mai mult chiar, osebeşte de tractoarele obişnuite prin
predeterminat mai unele din liniile faptul că poate lucra în tot timpul
mulţi berbeci, care Sexul animalelor obţinute de Astau anului şi poate îndeplini toate lucră
întrec oile în pro rile agricole principale. El poate ara,
ducţia de lînă, sau rov, se înmulţesc înlocui un cultivator, poate dezmirişti
mai mulţi viermi poate fi pe această cale ogorul, semăna, strînge recolta, poate
de mătase mas artificială, timp de transporta pe ogor îngrăşăminte şi
peste 15 ani. Re reţine zăpada, poate trage convoaie
culi. care dau mai zultă întotdeauna întregi de remorci cu cereale la ele
multă mătase de „comandat44 ? „copii" exacte ale vatoare.
cît femelele. mamei, femele, şi Construcţia noului tractor este pre
Efectul reglării artificiale a sexului printre ele, nu apare niciodată nici un văzută pentru un motor cu o putere Furcă de tors (detaliu)
în creşterea animalelor ar fi desigur mascul. de 250—300 C.P. El are o greutate de Anton Pogan — Clopotiva-Hunedoa:
In sericicultură este nevoie însă, cum 11 tone şi poate atinge o viteză pînă
foarte mare. Dar... am spus, să se obţină şi descendenţi la 30 km. pe oră, îa funcţie de carac
masculi, deoarece gogoşile lor sînt cu terul muncii pe care o efectuează. Stiqti că..
...este oare posibil 20—30 la sută mai bogate în mătase Cele patru roţi ale tractorului sînt
decît gogoşile femelelor. Pentru acea motrice
acest lucru ? sta, Astaurov a supus acţiunii termice Pentru efectuarea diverselor lucrări
(alta decît in primul caz) oul proaspăt agricole cu tractorul „Kiroveţ" este „.de-a lungul veacurilor, în lume
Experienţele au arătat că există nu fecundat, „tratat" în prealabil cu ra nevoie de un număr de trei ori mai fost tipărite peste 12.000.000 titluri
diaţii ionizante. In acest fel. se obţin mic de maşini şi tractorişti decît dacă cărţi ? Se consideră că fondul mo
meroase metode de determinare a „la comandă" descendenţi „bărbaţi". acestea ar fl efectuate cu tractorul dial de cărţi, în creştere neconteni
sexului animalelor atît înainte de fe „Dirijarea sexului la viermii de măta produs actualmente „DT-54 A ” . se dublează la fiecare zece ani.
cundare prin ou (progamie) cît şi după se — scria recent B. Astaurov — este Ziarul „Pravda" publică un amplu
...una dintre primele hărţi ale Del
fecundare (epigamie). încă în urmă cu doar un izvor care-şi va uni apoi apele material în legătură cu construcţia dunărene a fost întocmită de învăţai
noului tractor tn oare se arată că
25 de ani, biologul sovietic Şreder, a cu marele fluviu ce se îndreaptă spre Ptolomeu, în secolul al Il-lea al e
pentru producţia in serie a acestui
arăta* că se pot „separa" spermatozoi ocean... Este uşor de prevăzut cită car tractor Uzina „Kirov" va fi recon noastre ?
zii care vor produce ulterior indivizi ne, lapte, unt, lînă şi ouă vom avea struită. Crearea noului tractor consti .„marele savant ros, K. E. Ţiolko
masculi, de cei femeii, cu ajutorul cu în plus atunci cînd vom învăţa să tuie o expresie practică a celor sub ski, părintele astronauticii, a se
rentului electric. El a constatat că ele obţinem pe cale artificială animalele liniate de N. S. Hruşciov în Raportul peste 100 de lucrări din domeniul te
prezentat la actuala Plenară a C.C. nicii reactive şi zborului in Cosmo
mentele sexuale, care dau naştere ul de sexul dorit". al P.C.U.S., privitor la intensificarea
„.a început fabricarea experiment;
terior la femele, sînt „atrase" de polul Dr. EM. R O M A N ajutorului tehnico-material pentru a- a hîrtiilor de scris şi de tipar din c
pozitiv (anod) al cîmpului electric, iar gricultură. lulozele obţinute pentru prima dată
cele care dau naştere la masculi se în R.P.R., din lemn de foioase, ca fag
dreaptă spre polul negativ (catod). salcie ?
Au fost încercate apoi numeroase ...prima planetă din lume descoi
metode de determinare a sexului şi s-a rită prin calcule, în 1846, este Neptu
Pentru descoperirea el, savantnl fra
arătat că acesta poate fi influenţat
cez Leverier, a umplut cu calcule
prin temperatură, prin hrană, prin me mai puţin de 10.000 foi de hîrtie.
diul extern oului fecundat, de pildă,
cu substanţe chimice. Ouăle nefecun
date ale unor animale pot fi de ase
menea stimulate să se dezvolte în
sensul dorit prin procedee fizice sau
chimice. In urmă cu mai mulţi ani,
biologul sovietic Grigori Pinkus, a ob
ţinut pe această cale, iepuri de sex
predeterminat.
Prime'e succese...
„.la Combinatul Poligrafic „Ca
cu mari perspective practice în do Scînteii" se tipăresc, intr-un sing
meniul reglării artificiale a sexului, au minut, peste 100 de cărţi şi circa 2.0
fost obţinute însă abia în ultimul timp. Alba lulia — poarta cetăţii de ziare şi reviste ?
î ?TttTOTrTinro-immmnnnnrinnrrinr«Tn^^ rimrrrimnnnf înnnnnnnnnnrinnnnnnnmrrrrîn^^
rile de mîncare necurâţate. La face carii, fiindcă este ştiut tem cu scobitori, deoare
început un depozit poros, plin că un dinte curai nu se ca- rănim gingiile şi deschide
S ţ t n c a i c u m M de microbi, întârindu-se cu riazâ niciodată. drum microbilor — scuipă
timpul ca piatra, tartrul creşte, toată apa şi aşa, cu gu
se îngroaşă, se strecoară sub Cîteva reguli uscată, ne spălăm. Punem p
C U M S A NE ÎN G RIJIM De aci Începe râul. Iată deci de îngrijire tină pastă pe periuţă şi î
gingie rănind-o, dislocînd-o.
cepem a peria dinţii şi m
câ piatra de pe dinţi, departe tată cum trebuie sâ pre selele în toate părţile şi
D IN Ţ II de a ii un lucru bun, cum cedăm : toate direcţiile, şi în sus şi
pe dinafară
jos şi
Vom începe prin a spune
cred neştiutorii care socotesc
şi m
că tartrul întăreşte dinţii, este câ periuţa nu trebuie sâ iie ales pe dinăuntru, nu num
Atribut al tinereţei şi fru dinţii sîni ţinuţi curaţi, mi o adevărată pacoste pentru oricum. In primul rînd ea nu la dreapta şi la stingă, cu
museţii, dintele e3te nu mai crobii n-au poartă de intrare. sănătatea lor. De la mirosul trebuie sâ iie mare. O periuţă tac unii. După periere, clăti
puţin un element al sănătăţii, Microbii pot pătrunde în or rău al gurii, pînă la a ti des mică, cu perii curbaţi, puţind bine gura cu apă, făcînd
un indice al acesteia. Nu în- ganism pe două căi : ori prin chizător de drum pentru unele fi introdusă mai uşor peste să ţîşnească puternic prinţ
tîmplător câderea dinţilor este găurile dinţilor care se chea boli, acesta e „binele" pe tot, este de recomandat. Apoi, dinţi, pentru a depărta orii
socotită ca un semn al îmbă- mă carii, ori prin gingiile in care ni-1 aduce tartrul dentar. o periuţă bună trebuie să urme de resturi alimenta
trîmrii deşi in multe cazuri flamate de necurăţenie sau De aceea, sîntem datori sâ aibă perii tari. Pentru aceas nescoase de periuţă. La urm
nu corespunde cu vîrsia. De rănite în primul rînd de piatra luptăm împotriva lui. Cum ? ta, deoarece perii periuţei dacă avem apă de gură, ci
ce ? Pentru câ dantura stri care se depune pe dinţi, nu Intîi prin igiena gurii, spălîn- după Întrebuinţare se usucă tim gura şi cu apă de gur
cată nu numai că urîţeşte mită tartru dentar. Piatra de du-ne regulat dinţii, îl împie greu (cam în 36 ore), este bine Important este de reţinut r
omul, dar are şi răsfrîngeri pe dinţi este adesea cauza dicăm în bună măsură să se să avem 2—3 periuţe, pe care spălarea gurii şi a gingiile
adinei, multe nebănuit de unora din aceste boli. formeze. Al doilea, dacă to sâ le întrebuinţăm pe rînd, o dată cu dinţii, e bine să f
grave asupra sănătăţii. O ca tuşi s-a format, trebuie să-l cînd se usucă bine. facă după fiecare masă, d<
rie neglijată şi neluată în Ce este tartrul îndepărtăm neapărat de pe Pasta de dinţi este neapă seara la culcare spălarea
seamă poate duce la compli dinţi, adică să facem detar- rat trebuitoare în igiena gurii. este obligatorie. De ce ? Pe
caţii serioase şi la îmbolnă Tartrul este format dintr-un trajul dinţilor, şi aceasta n-o Ea face spumă ca un săpun tru că în timpul somnul;
virea treptată a întregului or amestec de săruri de calciu putem face sinquri, urmînd a şi spală dinţii, iar prin unii gura fiind în stare de repau
ganism omenesc. care se depun încet-incet pe ne adresa cu încredeis den compuşi ai ei, este antisepti se produc cele mai puternic
In gura omului se adună şi dinţii nespălaţi. Aceste săruri tistului că. Apa de gură, se întrebuin fermentaţii acide, care atac
trăiesc nenumăraţi microbi. se găsesc în salivă. Pe îndele Ingrijindu-ne gura, spălîn- ţează după periatul dinţilor, dinţii, resturile alimentare r<
Scuipatul (saliva cum i se te, în luni şi ani, această pia du-ne regulat, întărim gingiile la clătirea gurii. Răcoritoare, mase printre dinţi intrînd i
mai spune), avînd multe pro tră acoperă dinţii — mai ales prin masajul pe care-1 facem plăcută şi antiseptică, e toarte descompunere.
prietăţi microbicide le slă pe partea lor dinăuntru — şi cu periuţa şi totodată împie bună, dat nu este obligatorie.
beşte puterea, îi mai împuţi măselele, în special in locurile dicăm depunerea pietrei (deci După ce ne-am clătit bine LAZA-R c ă l i m a n
nează, dar nu-i dislruge pe unde se strînge şi rămîne mai gingiile nu se mai pot răni). gura de resturile de mîncare
toti. Dacă gura, gingiile şi multă salivă, îmbibînd restu Dinţii nu se vor găuri, nu vor pe care nu e bine sâ le scoa (Urmare în numărul viitor)
T O A T E P E N T R U T O T I • DE T O A T E P EN T R U T O T I
