Page 37 - Albina_1962_05
P. 37
c&eiiavelă
In culori de curcubeu
Iţi moi pensula .jnereu.
Incă-o dată şi-ncă-o dată,
Mîinile aştern de zor
Pomi în rînd, cer fără nor,
Zarea-ntinsă, luminată—
Iată umbră, iată soare
Drum de piatră pînă-n zare
Şi fereastra cu muşcată,
Iar sub streaşină înaltă
Rotunjor ca o ulcică,
Pui un cuib de rîndunică.
Ceru-1 albăstreşti uşor,
Faci un porumbel în zbor,
Iar la poartă pui un steag.
N-ai sfîrşit tabloul drag —
Căci mai pui culori şi faci
încărcate, vîrf, cu saci
Două camioane-n marş
îndreptate spre oraş.
Mare-ţi este bucuria
C-ai pictat Gospodăria
IJnde-n muncă avîntată
E fruntaş şi al tău tată. aj
C O N S T A N T IN M U N T E A N U
COPILULUI
Pentru tine-n zori
Trec înspre uzine
Mii de muncitori
Cu feţe senine.
Pentru tine, sonde
Sorb ţiţei din glie
Şi prin lanuri blonde
Vîntul Un adie.
Pentru tine-n floare
Plaiuri se-nveşmîntă
Iar columba-n soare
Slobod se avîntă 1
GEORGE BR EAZU
Copilărie fericită.
Jeniţa Culidiuc e o fetiţa struim noi, muncind bârbă-
subţire şi iute ca o zvîr- teşte, o vor moşteni şi o vor
luga. Am cunoscut-o astă- FM1MIE VIEŢII îmbogăţi ei şi mai mult.
toamnă, într-o dimineaţa Copiii noştri nu vor fi trişti
limpede, în vreme ce maicâ- şi flămînzi niciodată 1 Pen
sa, Anica, o gătea sa plece tru viitorul lor s-au unit
la şcoala. Uniforma ca scoasa din cutie, şosete, toamnă, începuse să scoată covoarele şl să le pămînturile şi conştiinţele. Pentru viitorul
sandale, o funda alba în păr, ghiozdanul în scuture de praf. lor şi nu numai al lor, ci şi pentru
¥
spate. Jeniţa rîdea. In ziua aceea, ea intra Atunci, demult, Jeniţa n-ar fi putut purta copiii italieni din poza amintită, din subur
pentru întîia oară în şcoala cea nouă din Roma- fundă în păr, şosete şi sandale în picioare, biile New-Yorkului, de sub podurile Senei„ şi de
Botoşanilor, ca elevă. Rîdea atît de frumos cu ghiozdan în spate... Nu, pentru că atunci şi De tărîmurile Congoului, luptă apărînd pacea
strungăreaţă ei, încît nu m-am putut stăpîni să tata şi mama erau pălmaşi şi mereu Ie batea lumii popoarele socialiste în frunte cu Uniunea
nu-i mîngîi zulufii aurii. perceptorul în poartă. Sovietică, punînd în faţa întregii omeniri pilda
— Şi ce-ai să te faci tu la şcoală, Jeniţo I Acum însă e altceva. Tata şi mama sînt lor strălucită. Dragostea pentru copii, pentru
— Am să mă fac doctoriţă... Am o păpuşă viitorul lor, grija ca ei să aibă la îndemînă tot
oameni cu vază în sat: colectivişti fruntaşi.
bolnavă şi am dus-o la dispensar... ce le trebuie, să poată visa şi să-şi poată realiza
— Şi î Casa e plină: covoare, mobilă, radio, bucate... visurile — şi cele personale şi, mai presus de
In satul lor s-a ridicat o şcoală nou-nouţă —
— Şi n-a vrut să stea la injecţii— din care mulţi copii plecat în ultimii ani la toate, visul comun întregii lumi, comunismul, —
— Extraordinar 1 şcoli înalte. Unii dint ei sînt ingineri, alţii încă alcătuiesc fără îndoială, încă un front al luptei
— Da, e învăţată numai cu mine 1 pentru pace.
Apoi Jeniţa a luat-o la goană spre şcoală. Şi studenţi sau ne-am mira atunci că Fie ca în anii care vin, toţi copiii din lume,
uite că s-a scurs aproape un an şi Jeniţa Culi- Jeniţa vrea să toriţă ? E atît de firesc, toţi oamenii de pe glob să sărbătorească Ziua
e atîta lumină
iurile ţării noastre şi
dkic va trece în clasa a 11-a. atîta încredere1 ît oricine îşi poate internaţională pentru apărarea copilului sub
Cu 20-25 de ani în urmă, fără îndoială că împlini orice îndrăzneţ... semnul bucuriei şi păcii generale, în lumina
dialogul de mai sus n-ar fi putut avea loc... Ziua diuc, privind o generoasă a libertăţii tuturor popoarelor pe care
aceea de toamnă ar fi găsit-o altfel: desculţă, Mi-am amintii întunericul şi umilinţa mai încearcă încă, zadar
pe vreo mirişte, păzind cîrlanii cine ştie cărui poză apărută întsţurCzîl copii italieni în nic, să le ţină încătuşate I
bogătan ; zîmbetul n-ar fi poposit pe obrajii ei, preajma unor qpck)ătfe> a li se citeşte pe ...Aşadar, Jeniţa Culidiuc vrea să se facă
Imaginea c zgu-
chip... zdrenţj
ziua n-ar fi fost limpede, poate nici n-aş fi băgat cît de emoţio- doctoriţă. Mai sînt ani pînă atunci, şi totuşi
de seamă că fetiţa are strungăreaţă... duitoare. Şi avem convingerea fermă că visul ei se va
nantă, cît de t aginea milioa-
Aş fi întrebat-o, de bună seamă : nelor de Jeniţ __ anelor de copii împlini. Priviţi-i zîmbetul cu strungăreaţă. E un
— Tu nu te duci la şcoală, Jeniţo î ai patriei noaî ihbitqri sirţ^jrili crescînd zîmbet care spune tot, desluşeşti în el şi o sem
— Nu... Ca nu-i şcoală în satul nostru— ca nişte flori 'okir^jŞş (HadiiMTe atît de nificaţie pe care ea, Jeniţa, încă n-o poate
Şi-apoi, eu n-am timp de şcoală... luminoase şi dragostei/ părinteşti a explica. O semnificaţie pe care o putem traduce
— Şi ce-ai să te faci tu, Jeniţo ? partidului, Muncitoare, a întregului astfel:
— Păi, ce să mă fac ? Pălmaşă ca mama şi ca popor. Şco jucării, cîntece, dragos- — Şi ce-ai să te faci tu, Jeniţo ?
tata... la boier... te, o dragosj neţărmurită şi, mai presus — Constructor al comunismului I
Da, pălmaşă la boier... Mereu „cu perceptorul de toate, u: Viitor fericit pentru fiecare Moştenind fericirea, copiii noştri vor şti să o
la poartă" — cum îmi povestea mama Anica, în parte, iat darurile ce li se oferă copiilor şi desâvîrşească mereu.
cea care, rămasă acasă în dimineaţa limpede de noştri. O ţară bogată, mereu mai bogată. O con D R A G O Ş V IC O L
