Page 38 - Albina_1962_05
P. 38
C €> C IF R Ă !
C omuna Creţeşti are şcoală, că
min cultural şi bibliotecă. O
bibliotecă frumos amenajată şi
dotată, printre altele, şi cu o bibliote
cară salariată. Pînă aici nimic deose
bit, veţi spune. Pentru că biblioteci şi
bibliotecare sînt în toate comunele.
Deosebită este însă activitatea tova
răşed Maria Idriceanu. încă din pri
mele luni ale anului, dînsa a reuşit să
completeze peste 500 de fişe de citi
tori. Judecind după numărul de citi
tori din anii trecuţi sau după numă
rul de familii care locuiesc in Cre-
ţeşti (Huşi), nu se poate trece cu ve
derea un asemenea rezultat. Ba chiar
poţi fi tentat să exclami împreună
cu tovarăşa bibliotecară, cuprinsă de
îneîntare : „E o cifră !“.
Chiar dacă manifestări de masă cu
cartea n-a prea organizai, oricum,
peste 500 de fişe e intr-adevăr o
cifră. Şi e şi o muncă să scrii frumos,
citeţ peste 500 de fişe, să le rînduieşti
C itito rii din comuna Petreşti, raionul Sebeş, găsesc la biblioteca com unală cele m ai d iferite că rţi legate de preocupă în ordine alfabetică ca la şcoală.
rile lor. Unde mai pui că tovarăşa bibliotecară
a introdus şi metode noi, personale,
în munca de popularizare a cărţii.
Pînă a ajuns la,., „peste 500 de fişe“
mammm st «unasntniui a avut ceva de furcă. S-a informat
chiar şi asupra orei la care ies elevii
de la cursuri. Apoi a caAcuLat cam cit
fac aceştia pînă în dreptul sediului
bibliotecii. Şi nu-i o treabă aşa de
M ai întîi sătenilor din Ve că oamenii seara când se întorc simplă: şcoala e destul de departe,
trişoaia a început să le fie
de la câmp : Costică Stingă —
unii merg mai repede, alţii mai încet.
Pornind de la indicaţiile Congresului al III-
lea al P.M.R., despre organizarea in fiecare cară familiară silueta bibliote „Tînăra gardă1*, Vasile Antohie, Dar pînă la urmă tot prin faţa biblio
brigadier — „oeva despre floa
doldora de
ou servieta
tecii trebuie să treacă şcolarii. Şi
instituţie culturală a unei activităţi cit mai cu cărţi, mergînd de la o oasă la rea soarelui”... atunci s-o vedeţi pe tovarăşa Idri-
prinzătoare, un mare număr de biblioteci co alta. Le povestea în câteva cu înseamnă apoi să recenzezi
munale şi săteşti din raionul Huşi, sprijinite de vinte despre ee e vorba în •— cum au făcut profesorii M. ceanu cită pasiune pune în munca de
către organizaţiile de partid şi sfaturile popu carte, căuta să le stîmească in Moise şi I. Ştefănescu — la popularizare a cărţii. Mai cu o vorbă
bună, mai cu bomboane, pe care are
lare, au obţinut în acest an realizări de seamă. teresul, apoi după cîteva zile grădina de zarzavat broşuri care
Mărturie stă şi creşterea — comparativ cu anii revenea cu alte cărţi. Mai apoi să te ajute azi să-ţi faci munca grijă să le cumpere de dimineaţă de
trecuţi — a numărului de cititori, datorată atît la cooperativă (că aşa e dînsa, foarte
îmbunătăţirii muncii unor biblioteci la sediu, localnicilor a început să le fie mai subtilă şi mai rodnică de- meticuloasă, nu uită nici un amănunt),
oît ieri.
locatel bibliotecii în
familiar
eît şi extinderii activităţii lor la locui de muncă. care se adăugau treptat noi raf înseamnă să continui calea reuşeşte să aducă zilnic vreo câţiva
copii in faţa fişelor. (Doar şi pentru
Astfel, cele 16.87# de persoane care au frec turi, noi volume, planşe, panouri. ce s-a înosput cînd Ion laica şi
ventat bibliotecile, au citit în primul trimestru Teancul cam subţirel (nici o sută) Dumitru Marin, conducătorii ei se completează fişe !). Şi atunci, cu
al anului 71.86# de cărţi, rezultînd o creştere de fişe completate pe care în sectoarelor zootehnice ale celor un zîmb-et plin de satisfacţia datoriei
împlinite, începe să completeze la
de peste 4.500 de cititori şi peste 30.000 de vo
lume, faţă de perioada corespunzătoare a anului acel început de april l-a găsit două gospodării colective din fişe. Elevul şi fişa. Fişa şi elevul. Doar
comună, au umplut cu cărţi şi
adăpostit într-o cutie de carton,
trecut. Din acestea, 5.600 sînt cărţi agricole, trebuie să ajungă la „peste 500".
ceea ce demonstrează că atragerea de cititori Am fi nedrepţi dacă am bănui că
n-a fost un scop în sine, ci s-a împletit cu o dînsa se ocupă numai cu completarea
adevărată muncă de îndrumare a lecturii. fişelor. Nu ! Şi cu îndrumarea dife
Demne de menţionat în acest sens sînt rezul renţiată a lecturii stă destul de bine.
tatele obţinute de bibliotecile comunale din Caută să dea cititorilor cărţi după
Buneşti, Gogeşti, Vetrişoaia, Pogăneşti, Vutcani. preocupările lor. Pentru clasa l-a
Prin îmbogăţirea conţinutului manifestărilor de s-a dublat, apoi s-a triplat. A fişe, la sediul brigăzilor lor, cîte cărţi cu multe poze, celor dintr-a II-a
masă — mereu mai adecvate sarcinilor de pro fost nevoie de o cartotecă un dulăpior pe care acum se basme... O bate gîndul să facă
din lemn.
nouă,
încăpătoare,
ia „în baltă”,
să-l
pregătesc
ducţie ale gospodăriilor agricole respective — ca chiar nişte liste de recomandare pe
şi prin munca de îndrumare diferenţiată a lec Teancul s-a înzecit, ba a ajuns unde se stabilesc ou vitele la clase.
turii cititorilor, aceste biblioteci nu numai că chiar de douăzeci de ori mai păşunat. Ciţi din cei „peste 500 de cititori"
gros. Şi pe măsură ce el se în-
şi-au sporit simţitor numărul de cititori, dar groşa, plimbările Liubed Buznea înseamnă să vrei să desăvâr sînt ţărani colectivişti ? Cam 200 ţ Şi
au crescut şi în stima sătenilor. ou geanta de cărţi pe la casele şeşti creşterea teancului de fişe de ce să nu arboreze un zîmbet plin
Obiectivul principal al activităţii bibliotecilor cu care ţi—ai marcat acum două de satisfacţie ? Doar nu-i nimic rău în
este omul eu multiplele sale preocupări. Cu oamenilor se răreau. Era în firea primăveri venirea la bibliotecă. asta. Nu i-a obiectat nimic nici direc
noaşterea de către bibliotecar a preocupărilor lucrurilor. Oamenii deprinseseră Să desăvîrşeşti listele de reco torul căminului cultural, nici sfatul
drumul spre tezaurul de frumu
cititorilor, a diferitelor categorii de cititori, a mandare după locul de muncă, popular. Doar restul de... „peste 300"
sarcinilor concrete pe care le au de rezolvat ei seţi şi cunoştinţe al cărui dar introduse în primăvara trecută, de cititori nu-s tot... fii de colecti
Ia locul de producţie, precum şl cunoaşterea nic păzitor era dînsa. şi toată gama de manifestări vişti ?
O dată însă cu pornirea pri
planurilor de producţie ale gospodăriilor agri măverii aoesteia, bibliotecara a organizate Ia sediul bibliotecii.
cole colective, creează o premisă trainică pentru Să nu dezminţi fişe de cititori
buna orientare a activităţii cu cartea. De aceea, luat-o la drum încă de la în oa ale lui Ion Chiriţoiu sau
ceput de săptămână. Şi mai
participarea la adunările generale ale gospodă tn fiecare zi. Este im drum Gheorghe Greou, care pot pri
riei colective, la şedinţele consiliului de condu mi titlul comun : „De la basme
cere sau la consfătuirile de producţie ale brigă care creează noi obiceiuri în la cartea agrotehnică”.
zilor, a devenit un bun obicei al bibliotecarelor Vetrişoaia. „Cartea la locul de înseamnă în ultimă instanţă Pagină redactată
Cornelia Mihuţă (Buneşti), Elena Vînătom (Tă- muncă” ar suna laconic. să înţelegi menirea de mînuitor
înseamnă mai întîi un car
tărani), Ioana Boian (Gorban) etc. al cărţii în satul de azi, să de VLADIMIR PANĂ
De o atenţie specială din partea bibliotecari net ou scoarţe cafenii, în caro munceşti — cum se spune —
lor se bucură în ultima vreme în multe comune se notează oe-ar dori să oiteas- la o temperatură mai înaltă.
colectiviştii ee lucrează în sectorul zootehnic.
Ea Gogeşti, Gorban, Vetrişoaia, Vutcani, toţi
îngrijitorii de animale an devenit cititori cu
ajutorul bibliotecilor mobile de la locul lor de
muncă. De altfel acum, cînd pe ogoare se dă
bătălia pentru obţinerea unei recolte bogate, V IT R IN A C U C A R IC A T U R I
cînd colectiviştii pot fi găsiţi din zori şi pînă-n
seară pe cîmp, bibliotecile fruntaşe nu şi-au re
dus de fel ritmul activităţii lor. Bispunînd de
colective inimoase, bibliotecile din Vetrişoaia, Desene de T. PALL
Pogăneşti, Buneşti etc., şi-au mutat centrul de Mulgătorul Dumitru
activitate cu cartea la locul de muncă. In Zota de la G.A.C. din Bibliotecara Greta Ro-
aceste comune bibliotecarii, ajutaţi de cadrele comuna Tîrzii (Huşi), De citeva săptămîni bi- gojanu din Comuna De
leni (Huşi), nu cunoaşte
didactice şi de responsabilii cercurilor dc citit, pasionat cititor, ob(ine
se deplasează cu cărţi, broşuri, siare şi reviste, produc[ii mari de lapte bfioteca din Ivăneşti şi nu organizează ac
(Huşi), nu a mai orga
ţiuni legate de sarcinile
eontimiîndn-şl activitatea la cîmp şi organizînd de Ia fiecare vacă fu nizat nici o manifestare
manifestări axate pe problemele efectuării la rajată. cu cartea. de producţie ale gospo
dăriei.
timp şi de bună calitate a lucrărilor agricole.
Afişarea presei şi periodic ţinerea de infor
mări politice au intrat în obişnuinţa biblioteca
rilor din Gugeşti, Şchiopeni, Pogăneşti, eare
aduc şi pe această cale la cunoştinţa colectiviş- ;
iilor principalele evenimente interne şi inter- ,
naţionale.
Concursul ..Biblioteca in slujba construcţiei
socialiste** este un pnternic stimulent pentru
bibliotecile din raion, pentru un aport mereu
mai substanţial al acestora Sa întărirea econo-
mico-organizatorică a gospodăriilor agricole co
lective. Există însă posibilităţi pentru ea în
Întregul raion Huşi să sporească simţitor circu
laţia cărţilor agrozootehnice. De asemenea, ar fi
bine dacă activiştii bibliotecii raionale ar in
tensifica munca de îndrumare şi control a
bibliotecilor din Ghermăneşti, Boţeşti, Deleni,
spre a impulsiona şi activitatea acestora.
ALBINA — Cei cu biblioteca, arde î — Fugi tovarăşe de la ferea
— Nuuu ! Tovarăşa bibliotecară stră, să văd şi eu ce fac colecti
scutură praful de pe căr(i, viştii pe cîmp.
