Page 39 - Albina_1962_05
P. 39
iv it in stepă, co n s tru cto rii
în d ru m a ţi de in g in e ru l z o o
te h n ic L iv iu Tătaru şi de
z o o te h n icia n u f N ic o la e D in ,
v ice p re ş e d in te le c o le c tiv e i,
au durat un adăpost m od ern ,
cu co m p a rtim e n te p en tru fie
ca re giscă în parte. C lim a tu l
step ei le -a p riit a tit de bin e
g îş te lo r, in c it au dat c îte
14 ouă p e an, faţă de 10 ouă
c it e m ed ia ob işn u ită . N u m ă
ru l b o b o c ilo r de giscă v în -
d u ţi pe piaţă a fost de două
m ii.
B rigada a rtistică de agita
ţie a consem nat din n ou su c
cesele o b ţin u te la ferm a de
păsări. D e astă-dată, te x tie rii
au recu rs ia o fo rm u lă o r i
gin a lă : au adus-o în scenă
p e una d in tre crescă toa rele
fruntaşe. C u p le tu l a fost a-
plaudat cop ios.
Şi acum , cîte v a cu v in te
d espre orga n iza rea s e cto ru
lu i z o o te h n ic al G A .C . C u m
păna care, la o suprafaţă
totală de 2.700 h ecta re, n u
m ără 758 v a ci cu la p te şi
tin e re t b o v in , 1.392 p o rc i,
Pînâ la vîrsta de trei săptâmini, puii smt crescuţi la
2.316 o i şi o m atcă de m ii
baterii. Crescătoorele Gheorghiţa Torcea, condidatâ de
de păsări. In urm a C on sfă tu
partid, si Dumitra Dinu cercetează zilnic starea micilor
ir ii pe ţară a fru n ta ş ilo r a-
ghemotoace de aur.
Din modernele incubatoare ale G.A.C Cumpăna, ies ci te 12.500 g ric u ltu rii noastre socia liste,
de pui pe serie. co n s iliu l de con d u cere, sub
în d ru m a rea şi cu s p rijin u l
P rin tre g o s p o d ă riile c o le c tiv e cu o b o o rg a n iz a ţie i de bază P .M .R ., a a lcă tu it în
gată e x p e rie n ţă in creşterea p ă să rilor, se ca d ru l s e cto ru lu i z o o te h n ic b rigă zi spe
num ără şi cea din Cum păna. C e a adus cia liza te p e s p e cii de a nim ale. A s tfe l, fiin
a v icu ltu ra c o le c tiv iş tilo r din această c o ţează tre i b rig ă zi p en tru s p e c iile : b o v in e ,
m ună d obrogea n ă , n e arată cla r c iire le . p o rc in e şi o v in e , p re cu m şi o brigad ă p e n
în 1961, c o le c tiv a a liv ra t sta tu lu i 240.000 tru ferm a de păsări. N o u a orga n iza re c o
de ouă, 13.200 k g de ca rn e de pasăre in respu n d e n u m ă ru lu i m ereu cre s cîn d a l a n i
g re u ta te v ie şi 150 k g de fu lg i de giscă. m a le lo r şi pă să rilor, şi sta to rn ice ş te res
V e n itu rile n ete rea liza te din creşterea pă p o n s a b ilită ţi p re cis e pe fe rm e şi pe în g r i
s ă rilo r au depăşit 160.000 lei. jito ri.
In 1962 gosp od ă ria are p la n itica t să A v în d in v e d e re aşezarea co m u n e i C u m
păna în vecin ă ta tea lito ra lu lu i, ie rm e i de
crească 24.850 de păsări, cu a p roa
păsări i se va da o a ten ţie deosebită. P a tri
pe 5.000 m ai m u lte d e c ît in anul
m o n iu l fe rm e i a v ic o le — con stîn d din
trecu t. F ireşte că o term ă a v ico lă a tit de p a tru m a ri p u ie rn iţe , două hale pen tru
m are şi de b in e orga n iza tă , cu m este cea ouat, o sta ţie de in cu b a ţie cu o ca p a cita te
din Cum păna, nu s-a de 12.500 ouă pe
fă cu t c it ai bate din serie, o sală p en tru
palm e. A u tost şi a- creşterea p u ilo r la
c o io u n ii c o le c ti _____________ b a te rii şi un adă
v iş ti ca re puneau la post p en tru g îş te —
în d o ia lă re n ta b ilita tea cre ş te rii păsă rilor. va fi îm b o g ă ţit cu rîn d . S-a p ro ie c ta i în fiin
S-au tin u t m u lte seri de ca lcu l şi co n fe ţarea unui c o m p le x a v ic o l m eca n iza t p en
rin ţe pe această temă. T otu şi, deşi ferm a tru 12.000 de gă in i. A ic i v o r lu cra num ai
de g ă in i dăduse ani de-a rîn d u l rezu lta te p a tru c o le c tiv is te că rora le va re v e n i ro lu l
tot m ai bune, s-au iscat d is cu ţii dacă să se de su p ra veg h etoa re : fu ra ja rea , adăpatul şi
iacă sau nu şi o cre s că to rie de g îşte. „ G iş - cu ră ţirea a d ă p ostu rilor se v o r fa ce m e
te la n o i in stepă ? se m ira u unii. G îsca e canizat.
a ltie l, are n e v o ie de baltă, de cu ib a re
D e la p rim e le seri de ca lcu le p riv in d
anum e tăcute, e năzuroasă, ce re m u lt"...
c h e ltu ie lile şi v e n itu rile p e cap de pasăre,
P rob lem a g îş te lo r a fost însă re z o lv a tă
p în ă la m o d e rn u l c o m p le x a v ic o l p ro ie cta t
o p e ra tiv . Un firic e l de iz v o r din m a rgin ea Ia Cum păna, au tre cu t cin ci, şase ani. M a i
sa tu lu i a iu rn iza t apa. S-au fă cu t în d ig u iri e n e v o ie să spunem că acest răstim p a fost
Bibliotecara Stela lorga a rinduit in fiecare ferma cite o bibliotecă
şi s-a săpat o tîn tîn ă de ca pta re, ca re ze rv ă p lin de în v ă ţă m in te şi de sucese în p ro
volantă. „C e cărţi ne-ai' mai adus ?“ - se interesează crescătoarea
pe tim p de secetă. P e m a lu l m icu lu i la c d u cţie ? Dumitra Losenschi.
» * - * >>> » * * > s t * * * * * * ,»;* * :* * * * * ;# * :* * * * :*
In aceste zile
pe ogoarele raionului Oltetu...
Consfătuirea pe ţară a tă primăvară, intercalate în ceeaşi intensitate. Sub con
ţăranilor colectivişti a con porumb, 8.500 hectare fa ducerea organizaţiilor de
stituit o înaltă şcoală a ex sole ai 6.000 hectare do- partid colectiviştii au plan
perienţei înaintate din care vleci. Dacă luăm numai un tat în această primăvară
au tras învăţăminte preţioa spor mediu de cca. 1.000 lei 540 hectare cu pomi fructi
se şi colectiviştii din raio la hectar, înseamnă un ve feri în livezi şi peste 9.500
nul nostru. Rezultatele pot nit în plus de peste 14 mi puieţi de pomi fructiferi de
fi văzute în toate sectoarele lioane lei Aceasta, fără să diferite specii pe marginea
de activitate ale celor 40 de mai vorbim de faptul că o drumurilor.
gospodării colective. Pămîn- suprafaţă de 3.500 hectare Acestea sînt numai cîteva
tul poate produce mai mult teren va fi îmbogăţită cu fapte care ilustrează cît se
şi în condiţiile raionului Ol- preţiosul azot, atît de nece poate de grăitor hărnicia,
teţu. Şi va produce. Intîi ca sar culturilor ce vor urma priceperea, spiritul gospo
urmare a executării la timp în anul care vine. Exemple dăresc şi dorinţa fierbinte a
şi în condiţii agrotehnice grăitoare în această privin
superioare a lucrărilor agri ţă le găsim în gospodăriile colectiviştilor din raionul
cole şi în deosebi a lucră colective ,,Gh. Doja” din nostru de a traduce în via
rilor de întreţinere, stîrpirii Puioeşti, „Cel de-al Ill-lea ţă indicaţiile date de partid
dăunătorilor îndată ce apar. Congres al P.M.R." din co şi guvern pentru sporirea
In al doilea rînd — oa re muna Stăneşti, „înainte" din
producţiei agricole.
zultat al însuşirii recoman comuna Tepeşti. Aceste trei
dărilor consfătuirii şi a lu gospodării colective au se MARIN GH. MARIN
crărilor Sesiunii extraordi mănat intercalat 1.150 hec corespondent voluntar
La G.A.S. Zăbrani, raionul Lipova, regiunea Banat, lu nare a Marii Adunări Na tare cu fasole şi 780 hectare
crările de întreţinere a culturilor sînt în plină desfăşura ţionale — se vor introduce cu dovleci.
re. In fotografie: Brigada 9-a la plivitul şt răritul culturile intercalate. Acţiunea de redare a te
sfeclei de zahăr. Să facem o mică socotea renurilor neproductive sau ALBINA 73
lă. Colectiviştii din raionul slab productive în circuitul
nostru au semănat în aceas agricol se desfăşoară cu a
