Page 40 - Albina_1962_05

La poalele Bediecliiliil

Cinci sale in sărbătoare rea unui grajd pentru 90 de vite, şiroaie subţiri în şiştar. Mă uit la
terminat în numai două săptămîni, mulgători. I-am văzut de dimineaţă.
Pe o pajişte frumoasă din curtea şi aceasta în toiul muncilor de recol­ I-am văzut cît de atenţi furajau, ce
gospodăriei printre liliecii înfloriţi, tare. „Zi şi noapte au lucrat la aceas­ grijă aveau pentru fiecare gram de
are loc o festivă adunare a colecti­ tă construcţie colectiviştii, în frunte nutreţ. I-am văzut cu cîtă atenţie se
viştilor. cu comuniştii, folosind fiecare clipă" purtau cu animalele, şi-i văd acum
S-au strîns laolaltă aici la Mitreşti — spune tovarăşul Mihai. Secretarul cu cîtă pricepere şi iscusinţă le
pentru a sărbători un eveniment de de partid povesteşte apoi despre isto­ mulg.
seamă din viaţa gospodăriei lor, co­ ricul primei sere. Şi ţine neapărat să Şiştarele s-au umplut. Mulsul e pe
lectiviştii din cinci sate. sublinieze că s-a discutat în adunarea terminate. Brigadierul trece pe rînd
Au venit în straiele lor de sărbă­ generală cinci ore în şir dacă e bine la fiecare mulgător. Lîngă un îngri­
toare la această adunare şi cei din să se construiască sau nu. Pînă la jitor zăboveşte mai mult, îi explică
satul de sus, de la Vadu şi colecti­ urmă toată lumea a votat pentru. de ce e important sa se mulgă şi ul­
viştii din satele de jos de la Vărgata, Astăzi gospodăria are două sere ca- tima picătură de lapte. Ascult acolo
Buza şi Iobăgeni. re-i aduc un însemnat venit bănesc. în grajd o adevărată expunere des­
De pe o scenă mică, anume ame­ pre valoarea şi importanţa ultimelor
najată, Kocsis luliu, preşedintele Despre ultimele picături picături de lapte. După toate cele
gospodăriei, citeşte rar şi solemn De­ de lapte ce le-am văzut aici înţeleg acum
cretul prin care s-a conferit Ordinul sursa celor 2.873 litri lapte pe cap
Muncii cl. I-a gospodăriei colective Abia s-a luminat de ziuă. La graj­ de vacă furajată obţinute anul tre­ Colectivişti din Urzicenî, raionul Cărei, reţ
din comuna Vărgata. dul cu vaci munca e în toi. îngriji­ cut şi de ce sînt îngrijitorii atît de lucru cu autocamionul
Ochii oamenilor strălucesc, feţele torii furajează, se pregătesc de muls. siguri că în acest an vor obţine 3.000
le sînt îmbujorate. Trăiesc clipe de Brigadierul Csizmadia Francisc e în litri lapte de la fiecare vacă.
adinei bucurii. Dintre toţi însă, mi- mijlocul lor. Aşa crede că-i bine, să volte cultura sfeclei de zahăr, iar la
treştenii sînt mai emoţionaţi. înalta fie şi el prezent cînd începe treaba. Alte dimensiuni Buza cultura de cartofi.
distincţie e rodul muncii lor harnice, De altfel, aşa s-a şi obişnuit în ani
a perseverenţei cu care au luptat de îndelungaţi. Brigadier este abia din In primăvara acestui an gospodă­ Oglindă a conştiinţei
peste un deceniu pentru înflorirea decembrie anul trecut. La vaci însă ria din Mitreşti s-a unificat cu alte
gospodăriei lor. (Unificarea cu cele­ lucrează de peste 11 ani, încă din patru gospodării. Dintre acestea nu­ E pauză de masă la grădină. Fe­
lalte gospodării s-a făcut în această prima zi a gospodăriei. mai cea din Vadu e o gospodărie meile discută cu însufleţire. Subiec­
primăvară). A controlat raţiile de furaj, a e- mai veche. Celelalte s-au înfiinţat Ia tul discuţiei a pornit de la Denes
E greu să-ţi stăpîneşti emoţia în xaminat minuţios vacile, apoi a dat sfîrşitul anului trecut sau în această Vilma, o femeie voinică, cu o pălă­
aceste clipe, cînd în amintire retră- fiecărui îngrijitor îndrumările nece­ iarnă. Gospodăria unificată „Flacă­ rie mare de paie pe cap.
ieşti atîtea lucruri cînd vezi înalta sare. Lui Marton Mihai, care îngri­ ra" din comuna Vărgata, are acum — Apoi eu mă duc acum la maga­
preţuire a muncii duse laolaltă de jeşte pe „Csokros" îi atrage atenţia 2.490 hectare de pămînt şi peste 900 ziner şi-l fac cu ou şi cu oţet. Am t
peste zece ani. să-i pună mai mult nutreţ şi să stea de familii. Are 630 de bovine, din dus de două ori bobocii de raţă la a
lîngă ea un timp, pînă mănîncă. In­ care 202 vaci, 400 porci şi 700 oi. In gospodărie şl magazinerul nu mi i-a a
Cu uşile larg deschise dicaţia e întemeiată. „Csokros" e o afară de cele 1.500 hectare teren ara­ primit. Spune că n-are încă spaţiu. s
vacă nărăvaşă şi lacomă. Ii place să bil, are şi 50 hectare de vie şi 25 Din această discuţie aflu un lucru î
La sediul organizaţiei de partid s
aibă în iesle cantităţi cît mai mari. hectare de livezi. O gospodărie mare
Mathe Mihai îmi povesteşte cronica interesant. Despre ce este vorba ? d
gospodăriei. E un om trecut de 60 Brigadierul cunoaşte fiecare vacă din şi complexă. „Ne-am născut în aceas­ Gospodăria a hotărît să dezvolte sec­ v
de ani, are părul alb ca zăpada şi acest grajd. Le cunoaşte firea, năra­ tă primăvară a doua oară" spune Iu- torul de păsări. A şi cumpărat 2.500 n
ochi mici pătrunzători. E secretarul vul şi ţi-ar putea face o „caracteri­ liu Kocsis, preşedintele gospodăriei, de pui. Dar colectiviştii au socotit că d
organizaţiei de bază şi a fost primul zare" exactă a fiecăreia. Majoritatea făcînd aluzie la unificare. Preşedinte­ numărul e prea mic. Au hotărît a- c
preşedinte al gospodăriei. Istoria pe lor au fost crescute de el şi de îngri­ le are acum griji mai mari, preocu­ tunci ca fiecare familie să pună cloşti a
care mi-o înfăţişează cel mai în jitorii lui. La Mitreşti s-a pus întot­ pări multiple. Din conducătorul unei şi să scoată 18— 20 de pui, să-i creas­ ti
vîrstă comunist din sat este uneori deauna un accent deosebit pe prăsi­ gospodării mici, cum a fost cea din că pînă la 2 săptămîni şi să-i predea ti
de-a dreptul impresionantă. O mică tă proprie. Numai în acest grajd, din Mitreşti, a ajuns preşedintele unei gospodăriei. De asemenea, ca să ti
gospodărie de la poalele Becheciului, 60 de capete, 45 sînt născute şi cres­ unităţi mari, cu probleme mult mai dea un boboc de raţă şi unul de r
cu 170 de familii şi cu un număr mo­ cute în gospodărie. îmi arată o vacă variate şi mai complexe. Şi gospodă­ gîscă. Treaba a început de îndată. e
dest de hectare, a devenit în cîţiva frumoasă, o roşie de stepă. O chea­ ria nu poate sta pe loc, trebuie Multe femei, ca Denes Vilma, s-au d
mă „Ţifra". E cea mai veche vacă să crească încontinuu. Preşedin­
ani o gospodărie înfloritoare, a cărei şi prezentat Ia gospodărie cu bobo­ e
faimă a trecut de mult dincolo de din gospodărie şi e capul unei fami­ tele vorbeşte de dimensiunile noi Ia cii, dar nimeni nu i-a preluat. De a- n
valea Nirajului pîna departe în re­ lii numeroase. Are în grajd opt des­ care trebuie să se gîndească, de pro­ ceea e aşa de supărată. 909 familii Ş(
giune. Gospodăria a fost ani de-a cendente şi toate dau o producţie blema folosirii din plin a avantajului vor creşte în această primăvară cîte
rîndul un centru de atracţie şi de mare de lapte. Mi-o arată şi pe „Lam­ unificării. Se urmăreşte să se dezvol­ 18— 20 de pui pînă la 2 săptămîni ci
schimb de experienţă, un adevărat pas", care dă 18— 20 litri, pe „Celler", te la Mitreşti şi la Vărgata, mai ales pentru gospodărie. întreb femeile, ai
far al agriculturii socialiste. „Cilii", care dau şi ele câte 15— 16 producţia de grîu, porumb şi gradi- doar aşa ca să intru în discuţie cu p;
— Noi am ştiut încă de la înfiin­ litri de lapte pe zi. ele, de ce nu cresc aceşti pui pentru în
ţare — spune Mathe Mihai — că năria, să se extindă la Vadu viţa de nevoile lor. „Da' ce, ăştia n-o să fie
întreaga vale a Nirajului are ochii A început mulsul. Laptele curge în vie şi livada, la Iobăgeni să se dez­ ai noştri ?" îmi răspund mirate aproa-
aţintiţi asupra noastră. Ne-am stră­
duit să muncim în aşa fel, ca şi alţii
să vadă de ce e mai bine în gospo­ M a i m u lţi co re s ­
dărie. Ne-am deschis larg uşile să ne
p o n d e n ţi au trim is
vadă şi să ne urmeze toţi. re v is te i „ A lb itia "
Secretarul de partid îmi relatează sp re p u b lica re p o e ­
apoi fapte impresionante din lupta z ii scrise în „s til
oamenilor pentru dezvoltarea gospo­ p o p u la r" şi care
dăriei, despre rezultatele obţinute. In
1950 gospodăria avea un fond de v o rb e s c despre via ţa de astăzi a s a telor p e n tru b rig ă z ile a rtis tice de a g ita ţie toată m ă reţia ei
c o le c tiv iz a te , e x p rim în d g în d u ri şi sen­ ca re au in tra t în c ircu la ţia fo lc lo ric ă şi via ţă în im a g in i
bază de numai 113.876 lei, în 1960
tim e n te ce ar p u tea ii ale o rică ru i ţă­ s-au ră sp în d it ca o ric e c în te c p op u la r. m u seţe, nu în st
fondul ajunsese deja la 1.355.477 lei.
ran c o le c tiv is t. C ei ce le cîn tă nu m ai ştiu cin e le-a tare. N u o ric e '
Valoarea unei zile-muncă în 1950 nu
ajungea nici la 20 lei, iar în 1961 era U n ii core s p o n d e n ţi, ca de p ild ă to ­ fă cu t şi ie con sid eră a p a rţin în d din to t­ (fiin d că v e rs u rile
de 33,25 lei, din care 17 lei în nu­ vară şu l A ro n u ţ D ră g h ici din com u n a deauna fo lc lo ru lu i. uşor, de ce le m a
merar. Sînt cifre seci. Simple şi de M ă ce u , re g iu n e a H un ed oa ra , m ă rtu ri­ In c o n d iţiile c u ltu rii s o cia lis te , s-a are d re p tu l de a
înţeles. In spatele lor însă se află sesc că aceste p o e z ii sîn t tă cu te de sch im ba t şi situ a ţia c re a to rilo r p o p u ­ cu seam ă p o e zie
lupta de zi de zi a colectiviştilor, o e i p en tru a s u p lin i fo lc lo r u l n ou pe la ri. S-au ru p t toa te ză ga zu rile ca re în sensul v ie ţii de o,
ca re nu l-a u găsit în partea lo cu lu i. tre cu t frîn a u lib e ra d e z v o lta re a fo rţe ­ p lin ea scă ro lu l n
luptă încordată, cu evenimente pal­
A sem en ea s tih u ri n u sîn t totu şi fo l­ lo r cre a to a re ale p o p o ru lu i, s-au rid i­ m u l n ou al p a tn
pitante.
Vorbeşte cu pasiune despre construi­ c lo r şi nu p o t fi p u b lica te în ca te g o ria ca t toa te b a rie re le ce îm p ie d ica u pe lu i se ce r n econ
c re a ţiilo r fo lc lo r ic e aşa cu m ar d ori oa m e n ii ta len ta ţi din p o p o r să se m a n i­ ju n g e m să fă u rin
co re s o p n d e n tu l cita t, ci ce l m u lt ca feste a rtis tic şi îi cond am nau să se p ia r­ p o e z ie adevărată
n işte a lcă tu iri a le sale în s til p op u la r. dă în masa anon im ă a c re a to rilo r de nată de un create
F o lc lo r u l este o cre a ţie c o le c tiv ă în fo lc lo r. S u te de oa m en i ta len ta ţi din a rip i, va fi o p il
sensul că o ric e bun al său se naşte p o p o r s criu azi şi sem nează v e rs u rile în d ru m a rea cîntec
p rin fo lo s ire a a rsen a lu lu i de m ijlo a c e lo r pe ca re le p u b lică la ga ze te le de c e le m ai în a lte c
a rtis tice ela b o ra te din g e n e ra ţie în g e ­ p e re te şi în presa lo ca lă şi ch ia r în re ­ fe l de p o e z ie va
n e ra ţie de c o le c tiv ita te a popu la ră , ca v is te le şi z ia re le cen tra le. P e z e ci de c în te c pop u la r, i
v e rs u rile p op u la re, c în te c e le etc. redau tin e ri care, altădată, ar fi răm as cre a ­ în arsenalul de c
g în d u rile şi n ă zu in ţele p o p o ru lu i m u n ­ to ri a n on im i de c în te c e pop u la re, îi cre a to ru l e i va fi
c ito r şi ca ata re au o la rgă şi n e c o n te ­ în tîln im la poşta re d a cţie i re v is te lo r nou ă floa re. D e ci,
n ită c irc u la ţie în masă. C o le ctiv ita te a lite ra re şi nu ra re o ri sim ţim cu m e i se este ca p oezia să
le s im te ca b u n u ri ce -i apa rţin şi p oa te d esprind d in fo lc lo r şi bat la poarta că poa rtă un nu.
să le în n oia scă m e re u p en tru a fi pe p o e z ie i p ro fe s io n a le , izb u tin d să in tre d e c ît să n e arate
m ăsură tim p u lu i în ca re trăieşte. D e ci, în rîn d u l tin e rilo r n o ş tri p o e ţi. ei, să ne red ea re
c re a ţiile in d iv id u a le , p en tru a fi fo l­ Faţă de p oezia p e ca re o s criu şi o g lo b a ie a ei sub ti
c lo r, tre b u ie să in tre în c ircu la ţia m a ­ sem nează aceştia, nu p u te m rid ica de la a u te n ticita te , daci
s e lo r, să fie con sid era te de c o le c tiv i­ în ce p u t p re te n ţia c irc u la ţie i în masă ca are această auten
tate ca a p a rţin în d u -i şi să fie supuse p e n tru b u n u rile fo lc lo r ic e , deşi îi ce re m n u a vem d re p tu l
le g ilo r de v ia ţă şi d e z v o lta re a fo lc lo r u ­ la rg ă a cce s ib ilita te . A su p ra e i hotă ră şte ceastă c a te g o rie j
lu i. D esigu r, aceste le g i se rea lizează sub acest aspect d oa r p o p o ru l ca re o a fă cu t-o.
astăzi, în c o n d iţiile c u ltu rii n oa stre so­ p oa te a ccep ta şi transform a în bun de Ia tă d e ci o seai
cia liste, a ltfe l d e c ît în tre cu t şi u rm ă ­ la rg ă c ircu la ţie , cu m a fă cu t şi altădată tre b u ie să ţin ă sec
rire a a ten tă a p ro ce s u lu i de crea ţie cu cre a ţii a le p o e ţilo r n o ş tri m ari. ţii p o e ţi şi c u le g i
Inginerul agronom Gheorghe Turcanu de la G.A.C. p op u la ră n e în g ă d u ie să ob servă m de C eea ce ce re m a cestei p o e z ii este ca g e n ţi cu ei înşişi
Ivrinezul Mare, regiunea Dobrogea, soţia sa Veronica 1 m u lte o ri cu m c re a ţiile in d iv id u a le d e­ ea să fie p o e z ie ad evărată, nu plată tu l ce i se c u v in e
Turcanu, inginer agronom la G.A.C. Ivrinezul Mic, ambii p v in b u n u ri fo lc lo ric e . A m în tîln it ade­ v e rs ific a re „ în s til p o p u la r" în ca re fa p­
de curînd sosiţi în aceste gospodării ţi cu Ion Sufană, sea c în te c e fă cu te de c o le c tiv e de cre a ­ te le v ie ţii se p rezin tă fără a leg ere, g în ­ M1H
preşedintele G.A.C., controlînd stadiul de vegetaţie al ţie şi ch ia r de c re a to ri in d iv id u a li d u rile şi s e n tim e n te le n u s în t tre cu te Director al Ins
griului de toamnă al gospodăriei colective din Ivrinezul
Mare. -iH'^TTm-rmTjnî-----. »