Page 42 - Albina_1962_05

La Zărneşti, regiunea Braşov, se ruri dizolvate în aceste leşii sînt ^
înălţă fabrica de celuloza „Nicolae transformate în drojdie furajeră.
Bălcescu*. Zi şi noapte, în inima mo­ Chimiştii au stabilit că drojdia
rilor, lemnul este mărunţit, apoi îşi furajeră conţine însemnate cantităţi
urmează drumul prin felurite maşini de proteine, vitamine şi săruri de
pîna se obţine celuloza care serveşte fier, fosfor şi potasiu. Ei au comparat
la fabricarea hîrtieL valoarea nutritivă a acestui produs
In procesul de fabricare a celulo­ cu a cartofului şi a fainei de grîu şi
zei rezulta leşiile bisulfitice, care au ajuns la concluzii deosebit de in­
pîna nn de mult teresante. Carto­
se aruncau în apa ful conţine 2 pro­
Bîrsei. Cercetă­ Chimia cente de protei­
torii an stabilit ne, grîul 10,8, pe
însă ca aceste le- în slujba cînd drojdia fu­
şii au un conţi­ rajeră a t i n g e
nut bogat în ma­ pînă la 46 pro­
terii nutritive, în zootehniei cente. Drojdia fu­
special zaharuri rajeră este mai
provenite din bogată în gră­
masa lemnoasă supusa fierberii. Se simi şl fosfor de 2-15 ori, decît făina
Secţia de fabricare a drojdiei furajere de la fabrica de celuloză din ZămeştL impunea deci transformarea ieştilor de grîu şi cartoful.
In afară de conţinutul ridicat de
C h im ia şi chirurgia reziduale în drojdie furajera desti­ proteine, drojdia furajeră cuprinde şi
nată hranei animalelor.
Pe baza acestor cercetări, în cadrul un bogat complex de vitamine. Ast­
In ţara construc­ bricate din acelaşi material care face fabricii a fost construita şi data în fel, într-un kilogram de drojdie fura­
torilor comunismu­ acum parte din propriul său corp... funcţiune o secţie moderna de fabri­ jeră uscată se află 5 grame de Vita­
lui chimia Işi spune materialul plastic fluorurat. Acest care a drojdiei furajere. Intr-o prima mina D, 2,8 grame de Vitamina B* şi
tot mai mult cu via­ material rezistă vreme îndelungată 0,4 grame de Vitamina B».
tul. Să facem o la atacul celor mai puternici acizi, faza, din leşie se extrage cea mai
scurtă incursiune nu arde şi suportă temperaturi de la mare parte din bioxidul de sulf care, Adausul de drojdie furajeră în hra­
în viitorul nu prea minus 200 de grade la plus 350 de de altfel nu se pierde, fiind introdus na zilnică a animalelor şi păsărilor
îndepărtat şi să ne grade... din nou în circuitul tehnologic la fa­ contribuie la sporirea greutăţii lor, a
oprim la un spital. bricarea celulozei. In faza următoare producţiei de lapte şi lînă, fortifică
De ce tocmai aici ? organismul. O raţie zilnică de 200
Fiindcă şi medicina Un solar uriaş are loc neutralizarea Ieştilor, după
se bucură tot mai care se introduce un ferment ce se grame de drojdie furajeră, adăugată
mult de binefacerile chimiei. dizolva în masa leşiei, transformînd în hrana unei vaci, sporeşte produc­
Pardoselile, mobila, lambriurile A fost elaborat recent, de că­ zaharurile In drojdie furajera. După ţia de lapte cu pînă la 5-6 litri pe zi.
care îmbracă pereţii sînt oare din tre Academia de Ştiinţe din R.D. ce e spălata, drojdia furajera este Aceeaşi raţie sporeşte producţia de
lemn, scara este din marmoră ? Nu. Germană, un proiect gigantic, la came pe cap de porcine cu 300-400
Toate sînt din materiale plastice care a cărui realizare se va trece cu- iradiata cu raze ultraviolete sub ac­
imită perfect lemnul de nuc, de mes­ rînd. Este vorba de construcţia ţiunea cărora substanţa numita er- grame pe zi. Cît costă această raţie î
teacăn, marmora. Pe paturi sînt sal­ unui solar acoperit, un adevărat gosteroL aflata în cantităţi mari, se Doar 0,74 lei. La o raţie de 50 de gra­
tele şi perne din latex — cauciuc palat însorit cu fîntîni arteziene, transformă în Vitamina D, îmbogă­ me pe zi, mieii dobîndesc un spor
natural — deosebit de igienice. Iată copaci şi flori de tot felul. Sur­ ţind astfel conţinutul vitaminic al zilnic în greutate de 50-70 grame. Cu
şi o lenjerie curioasă : este ţesută din sele de radiaţie vor fi asigurate numai 2 grame pe zi de drojdie fura­
fibra sintetică numită dorin, ce con­ chiar de către pereţii acestui so­ produsului. Rezulta pîna la urmă o
tribuie de altfel, prin proprietăţile ei, lar uriaş, iar intensitatea razelor drojdie furajera sub formă de praf, jeră, găinile ating un spor anual de
la vindecarea unor boli ca guta şi ultraviolete şi compoziţia aerului care se ambalează în saci de cîte 8 la sută la ouă.
reumatismul. vor putea fi reglate în raport cu 25 kg. Punerea în funcţiune a secţiei de
Ce se petrece în una din sălile de cerinţele medicale. Acest solar, drojdie furajeră de la fabrica de ce­
operaţii ? Pacientului, care a suferit care va funcţiona în tot timpul Obţinerea drojdiei furajere se ba­ luloză din Zămeşti este o nouă do­
un accident i se înlocuiesc unele anului, este destinat însănătoşirii zează deci pe următorul principiu:
oase şi cartilaje cu altele aidoma şi fortificării oamenilor muncii zaharurile pe care le conţin leşiile vadă a sprijinului permanent pe care
făcute din material plastic. care in activitatea lor zilnică nu bisulfitice reziduale servesc ca mediu industria chimică îl acordă gospodă­
Pacientul nu se îndoieşte că a- se pot bucura din plin de aer cu­ nutritiv pentru dezvoltarea drojdii­ riilor agricole de stat şi colective în
cestea vor fi îndeajuns de rezisten­ rat şi de o cantitate suficientă de domeniul creşterii animalelor.
te. Lucrează la o uzină unde ţevile, raze ultraviolete. lor. In felul acesta, aproape 40 la
aarniturile şi unele pompe sînt fa- sută din cantitatea totala de zaha­ S. SIG Â RTA U
h irawrinmnnrimnmnnnroTm^^ înnnnnnnmmr imrroTnnnnnmmnmmmrrrînnro~innnnr!ri^^
cea care a ajuns să mortifi­ dentarâ. Infecţia a ajuns la mînilor, apoi boli de rinichi
ce partea vie a dintelui virfud râdâcinei şi a trecut (nefrite), boli de ficat, ulcere
^ ^ n c d ic u t u i (pulpa) şi s-o cangreneze. prin mica gaură pe unde in­ de stomac, boli ale creierului.
Sâ vedem ce se întîmplă tră vasele de 3Înge şi nervii, Cel mai des însă se produ­
cînd o carie de gradul II a- în afară de dinte, în articu­ ce instalarea în corpul omu­
Cum să ne îngrijim dinţii junge de gradul IU, adică laţie. în legătura lui cu al­ lui a chinuitorului reumatism
străbate la camera pulpară.
infecţios.
veola. Ce poate urma ? Ori
Dureri grozave ne anunţă a- o supuraţie infectă, ori o in­ Cariile dinţilor, cu finalul
(Urmare din numărul trecut) livă care au proprietăţi mi- cest fapt. Pulpa dintelui este fectare a ghindelor de sub loar, granulomul, nu duc numai
croacide. Aceşti acizi prove­ atinsă de infecţie. Am căpă­ falcă (adenită submaxilarâ), la aceste complicaţii îndepăr­
Dinţii nu sînt de os obişnuit. niţi din fermentaţiile (dospiri­ tat ceea ce se cheamă pulpi­ ori abcese. Cînd totul s-a po­ tate, ci la multe altele locale,
Ei sint făcuţi din două feluri le) şi putrezirile resturilor de tă. Durerile sînt sffşietoare şi tolit şi pare a fi intrat în or-, dureroase şi adesea tot atît
de ţesături : tari .şl moi. Din­ mîncare rămase în gurile ne­ (in aşa continuu sau cu între­ dine, întregul proces se ter­ de grave : abcese, flegmoane,
tele. . are două părţi care se îngrijite^ pecurăţate, atacă ruperi, timp îndelungat. La un mină neapărat cu... altă com­ chisturi ale maxilarelor şi
pot vedea dinafară : coroana încet-încet compuşii din calciu moment dat se poate întîm- plicaţie, cea mai gravă : la uneori la 6 boală gravă de
ţfceea Ce apare deasupra gim ai dintelui, ■ descompunîndu-i. pla să nu mai putem răbda rădăcina dintelui xâmîne pun­ tot numită limio-flegmonul
giei) şi rădăcina, partea afla­ Dinţii nespălaţi sînt acoperiţi şi scoatem dintele sau îl tra­ guţa cu puroi : granulomul. planşeului bucal (angina Lud-
tă în gingie, în gropiţele să- de o pojghiţă subţire gelati­ tăm. Se poate întîmplă însă şi Granulomul este complica­ wig) care este adesea morta­
paie * adine pînă la maxilar, noasă (ca de piftie). Sub ea, să nu facem nimic. Atunci a- ţia care duce mai tlrziu la lă şi azi, şi care înainte de
numite alveole. - In tot mijlocul saliva neprimenită, plină de jungem neapărat la caria de urmări neaşteptat de prirdej- descoperirea penicilinei dă­
dintelui şi în coroană, se află microbi şi de acizii pe care-i gradul IV. Durerile încetează dioase. Nedureros de obicei, dea o mortalitatea foarte ri­
o cămăruţă numită camera produc aceştia, atacă smalţul, — înseamnă că nervii au mu­ el nu se vede decît pe radio­ dicată.
pulparâ, în care se află îl decalcifică, îl descompune. rit : am ajuns la mortificarea grafii. Dacă se întîmplă să Alte boli ale gurii şi dinţi­
pulpa dintelui, care este or­ Curînd apare, microscopică, dintelui. Curînd începe miro­ punem o plombă sau o co­ lor, care ne pot primejdui să­
gan de formare, hrânire şi găurica începutului cariei. In sul urît din gură : am ajuns roană pe un dinte cu granu- nătatea sînt : gingivita — in-
simţire a dintelui. In ea intră, ea rămîn resturi de mîncare, la cangrenă pulpară. Nu mai lom, lucrarea nu ţine. Apar flamaţia, uneori purulentă, a
printr-un mic orificiu (numit pe care microbii le fermentea­ avem dureri, după cum am dureri, umflături sau abcese gingiilor ; stomatita — infla-
apex) deschis în vîrful rădă- ză, le putrezesc, înmulţindu-le spus (şi asta e mai râu, câ şi trebuie sâ scoatem dintele. maţia pielitei (mucoasei) în­
cinei, vasele cu sînge şi nervii. şi mai bine. producînd acizi ne culcăm pe-o ureche, cre- Alteori însă, purtăm granu- tregii guri; paradentoza —
Cu este caria dentară ? Este şi mai tari, şi mai abundenţi. zînd că... ne-am vindecat) însă loame la râdâcinele râmase care eete cea mai gravă boa­
ea o boală în sine? Nul Este o După stadiul de dezvoltare mirosul infect al gurii ne spu­ după măcinarea dinţilor ne­ lă a dinţilor, ducînd aproape
topire, o măcinare a părţilor în care se găseşte, caria este ne câ dacă vom scăpa de alte trataţi sau chiar la rădăcinile întotdeauna la pierderea în­
tari ale dintelui, datorită de- de 4 grade — după o împăr­ complicaţii mai grele, pînă la celor netrataţi complet şi ră­ tregii danturi. Ea este boala
urmă tot vom ajunge la pier­
calcificării acestor părţi, pro­ ţire făcută de medicină. Ca­ derea dintelui prin totala lui maşi ca punţi între dinţii puşi. uneia din părţile moi ale din­
dusă de acizii de fermentaţie ria de gradul I, este cea care Acestea sînt o adevărată pa­ ţilor (ligamentele alveolelor
măcinare In afară de pier­ coste. Granuloamele sînt dentare)
ai unor microbi care trăiesc a atacat smalţul. De gradul II derea dintelui, şi pînă la to­ punctul de plecare a o sume­ Iată pe scurt ce trebuie să
In qură şi care în mod obiş­ este cea care strâbâtînd smal­ pirea lui pot interveni însă, denie de boli infecţioase, cro­ ştim despre dinţi. Ţinînd sea­
nuit sînt nevătămători, puterea ţul a atacat corpul dintelui. cum am spus, complicaţii. nice, care izbucnesc în cele ma că numai o gură sănătoa­
înainte
de
Un-eor
chiar
lor fiind în parte slăbită de Amîndouă sînt aşa-numitele mortificarea pulpei, cînd deci mai îndepărtate părţi ale să, cu dinţi îngrijiţi poate a-
a
funcţionare
sigura buna
corpului, părînd a nu avea
unele sucuri conţinute în sa­ cari’ nepenetrante, adică sînt se mat simt durerile, simţim nici o legătură cu dinţii. Une­ stomacului şi prin aceasta a
carii care nu au străbătut tot dintele sau măseaua în cau­ le din ele aduc chiar moar­ întregului organism, avem da­
dintele, pînă la camera ză mai lungi, sau pipăite cu tea (bolile de Inimă, anghina toria să ne adresăm cu încre­
limba par a fi de cauciuc. De de piept), altele duc la înde­ dere medicului de speciali­
pulpară. Caria de gradul III
mlncat nu mai putem mînca lungi suferinţe, fiind greu de tate
este cea care a ajuns la pe partea lui în nici un chip. tratat Putem face pleurezii,
pulpă, iar cea de gradul IV S-a produs artrita alveolo- pneumonii, cangrene ale plă- L A Z Ă R C A L IM A N