Page 43 - Albina_1962_05
P. 43
c m m a t t m m
Sclavie în secolul XX
Copii fără copilărie. Copii cime din salariul minim nece
nevoiţi să intre de mici în sar existentei".
fabricile si uzinele capita Neguţători; de copii nu se
liştilor sau să se angajeze ca mărginesc însă numai la anga
argaţi la moşieri şi chiaburi jarea şi punerea la munci a
in timp ce părinţii lor şomează. copiilor. Ei recurg adesea la
Iată încă un aspect monstruos mîrşavul procedeu de a vinde
al lumii capitaliste care este şi cumpăra copiii, aşa cum
în acelaşi timp şi un necruţă făceau stăpînii de sclavi în
tor act de acuzare la adresa secolele trecute La Buenos
acestei orînduiri. Aires. capitala Argentinei şi
In ce condiţii lucrează aceşti în alte oraşe din aşa-zisa „lume
copii sînt nevoiţi să o arate liberă", există adevărate orga
pînă şi unii ziarişti burghezi. nizaţii care fac tranzacţii de
Aşa de pildă la începutul vînzare-cumpărare cu copiii.
acestui an ziaristul francez Faptele vorbesc de la sine. Ochii acestui copil negru, ajuns
Pierre Gamarra scria că. în Alte comentarii sînt fără îndo un schelet din cauza foamei,
Spania pot fi întîlnite adesea ială de prisos. acuză nedreptele rînduieii co
cazuri în care copiii şi tinerii L. S. loniale.
»înt puşi să lucreze pînă la 17
ore pe zi. Unul din aceşti copii, uuuLsuta.
spune ziaristul francez, o
fetită „epuizată de munca ce
trebuia s-o depună. şi-a B ăiatul negru
pierdut minţile după cîtva
timp". 3 de GERALDO BASSA VICTOR
Despre aceeaşi cruntă ex (Angola)
ploatare a copiilor vorbeşte şi
ziarul japonez „Nipon Keidzai". Stătea tăcut şi trist băiatul negru...
Eeferindu-se, de pildă, la stările Cei albi rideau şi se-ntreceau în Joacă,
Se zbenguiau scâldîndu-şi faţa-n soare
de lucruri din 250 de întreprin Şi se roteau ţinindu-se de mîini.
deri existente în regiunea Tot-
sighi (Japonia), ziarul arată că Stătea tăcut şi trist băiatul negru 1
tinerii şi copiii din aceste în
Plutind uşor, o boare răcoroasă
Copii chilieni care in urma unui cutremur au rămas şi iară mi- treprinderi „primesc salarii ce
zerul adăpost pe care-1 aveau înainte. reprezintă aproximativ o cin- Cu cîidul de copii zburda sprinţară,
Cînta în rînd cu ei acelaşi cîntec.
Dansa zglobie pe covorul ierbii.
Cit de tăcut stătea băiatul negru 1
„taiuL“ d a la iu lu i Un băieţaş grâsuţ cu pielea albă
Strigă râzînd : — Smolitule 1 Hai vino
Să ne jucăm 1... De mînâ-l trase mama.
Fugi copilul iară nici o vorbă...
„Arză-te focu’ dolar, cane, rămaşi fără părinţi sau său — au fost săvîrşite îa
Mult eşti muncit cu amar. cu părinţi care nu pot mun anul 1961 peste 113.000 de La iei de trist stătea băiatul negru ]
Cit aş fi eu de voinic ci, îşi asigură existenţa mi crime de către copii şi ti
Tot mă laşi pe drum, calic*.- zeră din ceea oe pot aduna neret”. Băiatul negru tot privea-n tăcere
din gunoaiele rămase de la O situaţie deosebit de grea Cum cîrdul alb se-ndreaptâ către casă.
Versurile aoestea, dintr-o mesele celor bogaţi. o au în S.UA. copiii negri. Şi cîntecul suna, doar el sărmanul.
doină de demult, exprimă Despre situaţia tinerilor şi Ei smt supuşi la tot felul Stătea privind, mai mut decît pămîntul...
lapidar situaţia multor oa de discriminări. Despre un
meni ai muncii din lumea a copiilor americani a vor asemenea copil a scris In romîneşte de
dolarului, oameni care, după bit la începutul acestui an au demult revista america
m M. DJENTEMIROV
ce muncesc o viaţă în ţi preşedintele Kennedy. In nă „SATURDAY EVENINQ
treagă, rămîn totuşi ade T h n m r i m m m n n n m ^ ^
sea muritori de foame.
Asociaţi, stimaţi cititori,
la ode cuprinse în aceste
versuri şi simţămintele oe vă Şcoli, doar pentru cei bogaţi
inspiră fotografia de mai sus
şi veţi avea, în mare, ima
ginea situaţiei a milioane şi u cîtva timp în urmă, zia creze ci te 12 ore pe zi şi chiar
milioane de oamenii ai mun C rul austriac „Arbeiter mai mult.
cii din lumea în care huzu Zeitung” scria în unul In Anglia, multe şcoli func
resc stăpînii sacului cu bani. din articolele sale : „In institu ţionează în localuri vechi, dără
ţiile noastre de învăţămînt su pănate, unele din ele datînd
Adeseori în acea lume pli
perior ( e vorba de institutele din seicolul trecut. Clasele sînt
nă de strimbătăţi, oamenii din Austria) numai 5 la sută supraaglomerate şi nu rare sînt
sînt daţi afară de lalucru şi •i „ , ''i\ dintre studenţi sînt fii de mun cazurile cînd lecţiile trebuie să
lăsaţi şomeri. Cei oe nu pot citori şi 4 la sută fii de ţărani. se ţină pe coridoare.
mm plăti spitalul, mor cu zile. Este păcat că familiile acelor dusă de statele capitaliste, se
politicii
Efectele
de război
tineri, care nu au avut norocul
m a t Cei oe nu-şi pot plăti chi Iată clţiva din cei peste 400.000 de copii americani, să fie bogate, nu îşi pot permite resimt puternic şi în viaţa co
riile sînt aruncaţi în stra care sînt lăsaţi singuri atunci c1nd părinţii lor pleacă să-şi lase copiii Ia studii”. piilor din aceste ţări, care au
la muncă:
dă. De mici, copiii oeJor Cele relatate de ziarul citat pe zi ce trece tot mai puţine
oe muncesc din ţările capi mesajul său către Congres, POST“ : „îl cheamă Paul — sînt valabile pentru toate ţările bucurii şi tot mai multe neca
zuri.
taliste trebuie să îndure ală preşedintele arată că „doi din se arată în amintita revis din lumea capitalului, unde co
piii de muncitori şi ţărani sînt
P turi de părinţii lor tot fe şcoala medie fără să o ter tă — un copil negru, ex împiedicaţi în mod sistematic să
cinci copii americani părăseso
trem de talentat. în cursul
Copilăria le
lul de lipsuri.
este furată ou neruşinare. mine, pentru a-şi putea câş celor patru ani ai şcolii pe inveţe Ia şcoli mai înalte şi
oare a putut-o frecventa, el
ei nu pot frecventa
adeseori
In Statele Unite ale Ame-
I , ricii, după înseşi datele ofi tiga existenţa, deşi de mai a obţinut calificative foarte pînă la capăt nici chiar şcoala
bune. Ar fi vrut să meargă
multe aii nu găsesc de lu
ciale există bunăoară peste au”. Copiii aceştia îngroaşă mai departe la un colegiu şi elementară. In Italia, bunăoară,
devină inginer, dar a
să
400.000 de copii care, atunci rândurile vagabonzilor şi cer după cum rezultă dintr-o sta
'UT trebuit să-şi susţină fami tistică oficială, 38 Ia sută din
eînd le pleacă părinţii la lu şetorilor. Mulţi dintre ei de lia. După oe şi-a luat
cru, rămîn singuri, nesupra vin criminali. „Numai la certificatul şcolii pe care a fiii de muncitori şi ţărani nu
vegheaţi. Zeci şi zeci de mii New-York — a spus pre frecventat-o, a încercat să ajung să termine cele patru cla
de copii din oraşele ameri şedintele S.UA. tn mesajul se facă ucenic instalator. Nu se elementare. Sute şi sute de
a reuşit deoarece era ne mii de copii învaţă în săli de
gru...” clasă necorespunzătoare, lipsite
Am relatat doar cîteva de cele mai elementare condiţii
Filmele groazei aspecte din situaţia tragică igienice. Şcoala elementară din
i i a multor copii din S.U.A. Italia are nevoie de cel puţin
O ştire recentă anunţă că Plnă fi Carios A. Baraz- Exemple se pot da mult mai 47.143 de săli noi de clasă.
la Buenos Aires (Argenti za, directorii} uneia din sta multe. Lumea capitalului ne Nespus de greu o duc în Ita
na) un copil de zece ani ţiile argentiniene de tele oferă suficiente mostre de lia copiii angajaţi ca ucenici în
s-a spînzurat repetînd ceea viziune, a fost nevoit să de aoest fel. In „raiul" dolaru diferite întreprinderi. Ce e
ce a văzut intr-un film de clare că, împreună cu cele drept, există o lege care stabi
groază nord-american, pre lalte staţii din ţară, va în lui milioane de copii suferă leşte timpul de lucru al uceni
w zentat la televiziune. Acest cerca să prevină prezenta de foame, nu pot frecventa Un aspect ce poate fi întîlnit
incident, după cum arată rea in continuare a unor a- şcolile, în timp oe miliarde cilor la 44 ore pe săptămînă. Ea des pe întreg cuprinsul Italiei.
agenţia americană U.P.I., a semenea filme. „Nu trebuie de dolari sînt aruncate în este însă un simplu petic de
stîrnit o adevărată campa să permitem — a spus el — hîrtie. Rezultatele unei anchete
1 nie din partea opiniei pu prăpastia fără fund a cursei
blice argentiniene împotri ca copiii noştri să devină înarmărilor. întreprinse recent în diverse în
va importului filmelor de delicvenţi din cauza unor treprinderi arată eă în multe
groază din Statele Unite. asemenea filme”, S. LAZÂR locuri ucenicii sînt puşi să lu
