Page 5 - Albina_1962_05
P. 5

Pentru  o  furajare  echilibrată  a  animalelor  esto   el  se  formează  din  veniturile  în  bani  şi  în  natură
                                                          necesar  să  se  dea  o  deosebită  atenţie  plantelor  bo­  ale  gospodăriei,  care  constituie  sursa  principală  de
                     Raport  prezentat                    soia,  trifoi  şi  lucernă,  la  care  trebuie  extinse  sa-i   creştere  a  avutului  obştesc,  precum  şi  din  creditele
                                                          gate  în  proteină  şi  în  special  culturilor  de  mazăre,
                                                                                                         acordate  de  stat.  Cea  mai  mare  parte  a  resurselor
                                                          prafeţele  şi  sporită  simţitor  producţia  la  hectar.  fondului  obştesc  sînt  folosite  de  gospodăria  colec­
              de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej              furaje  este  extinderea  culturilor  duble  şi  în  primul   tivă  pentru  mărirea  efectivelor  de  animale,  «in ­
                                                            O  rezervă  importantă  în  sporirea  producţiei  de
                                                                                                         struirea  adăposturilor  necesare  şi  a  altor  construi
                       (Urmare  din pag.  a  4-a)         rînd  a  porumbului  pe  terenurile  de  pe  care  s-a   ţii  gospodăreşti,  procurarea  de  inventar  agricol.
                                                          ştrîns  recolta  de  mazăre  şi  cereale  păioase.  Alocînd  an de  an  sume  tot mai  mari  pentru  creş­
                                                            Ţărănimea  noastră  are  o  îndelungată  experienţă   terea  fondului  obştesc,  gospodăriile  colective  şi-au
                                                          în  cultivarea  printre  porumb  a  dovleacului  şi  fa­  dezvoltat  mijloacele  de  producţie  —  condiţie  fun­
             Este  instructiv  să  arătăm  situaţia  producţiei  de
                                                                                                         damentală  a  sporirii  veniturilor  proprii  şi  a  valorii
           lapte  la  un  număr  de  gospodării  de  stat  din  punct   solei.  Anul  trecut,  la  gospodăria  colectivă  din  co­  zilei-muncă.  Astfel,  fondul  de  bază  mediu  raportat
           de  vedere  al  efectivelor  de  vaci,  al  producţiei  me­  muna  Siminoc,  regiunea  Dobrogea,  de pe  150 ha  în
           dii  şi  al  preţului  de  cost  realizat  în  anul  1961.  cultură  intercalată  s-a  obţinut  o  recoltă  de  5.100   la  suta  de  hectare  a  crescut  de  la  72.000  lei  în  1959
                                                          kg  de  porumb  boabe  şi  180  kg  de  fasole  în  medie   la  aproape  81.000  lei  în  1961.  Corespunzător,  veni­
                                                          la  hectar ;  gospodăria  colectivă  din  Valea  Măcri-   turile  la  suta  de  hectare  realizate  de  gospodăriile
                                      Producţia  Preţ
                               Nr.  de                    şului,  raionul  Urziceni,  a  recoltat  de  pe  o  supra­  colective au  crescut de la 93.900  lei  la  108.500 lei.  In
                  G.A.S.                medie  de  cost                                                  felul  acesta,  în  medie  pe  ţară,  fiecare  colectivist  a
                                vaci                      faţă  de  50  ha,  în  afară  de  4.900  kg  de  porumb
                                        litri  lei/litru
                                                          boabe,  cîte  480  kg  de  fasole  în  medie  la  hectar.  primit  pentru  munca  în  gospodăria  colectivă  la  o
                                                                                                         zi-muncă  6  kg.  cereale,  însemnate  cantităţi  de  le­
            Peştera-Dobrogea     110    4.053   1,05        Din  calculele  făcute  pe  baza  producţiilor  reali­  gume,  fructe,  zahăr,  ulei,  precum  şi  7,50  lei.  Un
            Andrăşeşti-Bucureşti  99    4.198   1,07      zate  de  un  număr  mare  de  gospodării  colective
            Coţuşca-Suceava     218     4.052   0,95      din  toate  regiunile  ţării  rezultă  că,  din  cele  număr  de  870  de  gospodării  au  dat,  în  afară  de
            Sălard-Crişana      287     3.114   1,06      3.900.000  ha  cu  porumb,  dacă  s-ar  cultiva  interca­  produse  în  natură,  mai  mult  de  zece  lei  la  fiecare
                                                                                                         zi-muncă.
            Variaş-Banat         194    4.716   1,30      lat  pe  1.000.000  ha  dovleci  şi  fasole  —  socotind  nu­
                                                          mai  o  producţie  de  3.000  kg  dovleci  la  hectar  —   Este  instructiv  să  arătăm  modul  în  care  sporirea
                                                          s-ar  realiza  un  surplus  de  furaje  de  3.000.000  de   avutului  obştesc,  raportat  la  suta  de  hectare,  in­
            După  cum  se  vede,  aceste  gospodării  au  obţinut   tone;  folosite  în  hrana  porcilor,  ele  ar  da  circa  fluenţează  pozitiv  creşterea  veniturilor  gospodării­
           producţii  mari  la  un  număr  important  de  vaci.  66.000  de  tone  de  carne  în  valoare  de  594  de  mi­  lor  colective  şi  a  valorii  zilei-muncă.
            Preţul  de  cost  mediu  realizat  de  aceste  gospo­  lioane  lei.   Totodată  s-ar  obţine  o  cantitate  de  Gospodăria  colectivă  Recaş  din  regiunea  Banat,
           dării  pe  litru  de  lapte  a  fost  de  1,09  lei,  ceea  ce,   90.000  de  tone  de  seminţe  de  dovleci  care,  transfor­  spre  exemplu,  şi-a  sporit  an  de  an  proprietatea  ob­
           desigur,  reprezintă  încă  mult  faţă  de  posibilităţile   mate  în  ulei,  ar  aduce  un  venit  de  circa  216  mi­  ştească,  ajungînd  la  sfîrşitul  anului  1961  la  un
           mari  de  reducere  a  preţului  de  cost  care,  există   lioane  lei.  La  fasole,  socotind  o  producţie  de  200   fond  de  bază  de  4.484.000  lei,  ceea  ce  revine  la  o
           în  gospodăriile  de  stat.                    kg  la  hectar,  s-ar  realiza  200.000  de  tone  care,  la   sută  de  hectare  teren  agricol  186.000  lei  faţă  de
             Gospodăria  agricolă  de  stat  Grabăţ,  regiunea  Ba­  preţuri  de  contractare,  reprezintă  un  venit  de  460   148.700  lei  în  1960  şi  97.400  lei  în  1959.  Un  loc  prin­
           nat,  a  obţinut  în  1961  o  producţie  medie  şi  mai   de  milioane  lei ;  în  afară  de  aceasta,  fasolea  lasă   cipal  în  avutul  obştesc  îl  ocupă  animalele,  al  căror
           mare  decît  cele  arătate  mai  sus  şi  anume  de  5.036   în  pămînt  o  cantitate  de  azot  care  aduce  o  con­  număr era  la  1  ianuarie  1962  de  455  de  taurine,  din
           litri  de  la  un  număr  de  188  vaci,  producţie  pe  care   tribuţie  importantă  la  sporirea producţiei  culturilor   care  242  de  vaci  şi  juninci,  1189  porcine,  din  care
           am  dori  s-o  obţină  toate  gospodăriile  de  stat  şi   următoare.                         100  scroafe,  1.060  ovine.  Sporirea  continuă  a  avu­
           cn’ ;Ctive.  Analizînd  însă  preţul  de  cost  înregistrat   După  cum  se  vede,  cultivarea  dovleacului  şi  fa­  tului  obştesc  a  dus  la  creşterea  veniturilor  gospo­
           in  bilanţul  acestei  gospodării,  se  constată  că  acesta   solei  între  porumb  poate  aduce  la  fiecare  hectar   dăriei  la  o  sută  de  hectare  teren  agricol  de  la
           a  fost  de  2,75  lei  pe  litru  faţă  de  1,08  lei  plani­  un  venit  suplimentar  de  1.350  lei.  165.400  lei  în  1959  la  228.000  lei  în  1961.
           ficat,  deci  aproape  de  trei  ori  mai  mare.  Aceasta   Merită  oare  să  depunem  toate  eforturile  pentru   Rezultatele  obţinute  de  această  gospodărie  apar
           este  de  neînţeles.  Dacă  ar  fi  să  dăm  crezare  celor
           cuprinse  în  bilanţul  gospodăriei  Grabăţ,  ar  trebui   a  extinde  chiar  din  primăvara  aceasta  cultura  de   şi  mai  concludente  dacă  le  comparăm  cu  cele  ob­
                                                          dovleci  şi  fasole  intercalată  printre  porumb ?  Desi­
                                                                                                         ţinute de gospodăria  colectivă vecină,  Bazoşul  Vechi
           să  admitem  că  creşterea  producţiei  medii  de  lapte   gur  că  da.  (Aplauze).           care,  deşi  are  o  serie  de  realizări,  nu  a  folosit  pe
           este  însoţită  de  o  creştere  şi  mai  mare  a  preţului'
           de  cost.   Este  necesar  să  fie  examinate  temeinic   Fiecare  gospodărie  colectivă  poate  să  cultive  do­  deplin  posibilităţile  existente  pentru  dezvoltarea
                                                                                                         proprietăţii  obşteşti.  Aici  fondul  de  bază  la  o  sută
           cauzele  care  au  umflat  preţul  de  cost  şi  să  se  ia   vleci  şi  fasole  printre  porumb  pe  suprafeţe  întinse.
           măsuri  ca  această  gospodărie,  care  a  obţinut  atît   Lucrările  de  arat,  semănat,  praşila  întîia  şi  chiar   de  hectare  reprezintă  97.300  lei,  faţă  de  186.000  lei
           de  frumoase  rezultate  în  creşterea  producţiei  de   a  doua  se  pot  face  mecanizat,  iar  pentru  celelalte   la  gospodăria  Recaş ;  ca  urmare,  veniturile  reali­
           lapte,  să  poată  deveni  un  exemplu  şi  în  domeniul   lucrări  gospodăriile  colective  dispun  de  forţele  de   zate  la  o  sută  de  hectare  au  fost  în  anul  1961  de
                                                                                                         numai  111.450  lei  faţă  de  228.000  în  gospodăria
           costurilor  de  producţie.                     muncă  necesare.                               Recaş,  iar  valoarea  zilei-muncă  de  numai  15  lei
             Ţinînd  seama  de  consumul  crescînd  de  lapte  la   Cea  mai  ieftină  resursă  de  furaje  este  sunrafata   faţă  de  30  lei  la  cealaltă  gospodărie.
           oraşe  şi  sate,  de  necesitatea  aprovizionării  ritmice   de  peste  4.000.000  hectare  cu  păşuni  şi  fineţe,  care
           cu  materie  primă  a  fabricilor  de  produse  lactate   reprezintă  aproape  30  la  sută  din  suprafaţa  agri­  Gospodăria  colectivă  din  Palazu  Mşre,  regiunea
           puse  în  funcţiune  şi  a  celor   pe   care  le  vom   colă  a  ţării.  în  regiunea  Hunedoara,  păşunile  şi   Dobrogea,  şi-a  sporit  continuu  proprietatea  obşteas­
                                                                                                         că,  ajungînd  la  sfîrşitul  anului  1961  la  un  fond  de
           construi,  a  asigurării  unor  cantităţi  din  ce  în  ce   fîneţele  ocupă  peste  60  la  sută  din  suprafaţa  agri­
           mai  mari  de  lapte  tras  pentru  creşterea  tineretului   colă,  în  regiunea  Cluj  50  la  sută ;  întinderi  mari   bază  de  4.906.600  lei,  revenind  337.000  lei  la  o  sută
           bovin  şi  porcin,  trebuie  să  ne  concentrăm  atenţia   de  păşuni  şi  fîneţe  sînt  şi  în  Maramureş,  Suceava,   de  hectare  teren  agricol,  faţă  de  272.000  lei  în  1960
           în  direcţia  sporirii  însemnate  a  producţiei  de  lapte   Mureş-Autonomă  Maghiară,  Braşov  şi  în  alte  re­  şi  219.000  lei  în  1959.  Gospodăria  avea.  la  1  ianuarie
                                                                                                         1962,  un  număr  de  536  taurine,  din  care  206  vaci.
           în  toate  gospodăriile  colective  şi  de  stat.  giuni.  Ţărănimea  noastră  a  preţuit  totdeauna  pă­  Veniturile  gospodăriei  la  o  sută  hectare  teren
             Ele  vor  trebui  să  asigure  din  prăsilă  proprie  şi   şunile,  pentru  că  ele  asigură  animalelor  timp  de   agricol  au  crescut  sistematic  de  la  181.700  lei  în
           achiziţii  de  viţele  din  rase  de  mare  productivitate,   5—6  luni  de zile pe  an  nutreţuri  bogate  în  substan­  1959,  la  238.300  lei  în  1960  şi  304.400  lei  în  1961.
           încărcătura  cu  vaci  prevăzută  la  suta  de  hectare,   ţe  hrănitoare,  dau  posibilitatea  să  se  obţină  can­
           îmbunătăţirea  continuă  a  calităţii  animalelor,  fu­  tităţi  mari  de  lapte,  carne  şi  lînă  la  un  preţ  de   Consiliile  de  conducere  ale  unor  gospodării  co­
           rajarea  judicioasă  şi  generalizarea  experienţei  uni­  cost  scăzut.                      lective  au  o  atitudine  cu  totul  nejustificată  faţă  de
           tăţilor  fruntaşe.  îngrijirea  vacilor  trebuie  încredin­  Din  păcate  însă,  această  importantă  bază  fura­  problema  avutului  obştesc,  considerînfl  fără  temei
           ţată  unor  cadre  bine  pregătite,  cu  experienţă,  pa­  jeră  este  folosită  în  măsură  insuficientă  din  cauză   că,  prin  alocarea  unor  sume  sporite  din  veniturile
           sionate  în  căutarea  şi  aplicarea  celor  mai  avan­  că  nu  se  manifestă  grija  necesară  pentru  continua   gospodăriei  pentru  creşterea  fondului  de  bază,  se
           sate  metode  de  creştere  a  producţiei  de  lapte  cu   îmbunătăţire  a  stării  păşunilor  şi  fîneţelor  şi  pen­  vor  reduce  sumele  alocate  plăţii   zilei-muncă.
           un  conţinut  mare  de  grăsime  şi  la  un  preţ  de  cost   tru ridicarea  sistematică  a  productivităţii  lor.  Acolo   Aceasta  înseamnă  pur  şi  simplu  să-ţi  furi  singur
           redus.  (Aplauze).                             unde  s-au  luat  măsurile  corespunzătoare  au  fost   căciula.  A  menţine  la  un  nivel  scăzut  proprietatea
                                                     t    obţinute  sporuri  importante  de  produse.    obştească,  a  nu  asigura  resursele  necesare  creşterii
             Tovarăşi,                                     Pe  păşunea  din  Munţii  Tarcăului,  regiunea  Mu­  mijloacelor  de  producţie,  sporirii  efectivelor  de  ani­
                                                          reş-Autonomă  Maghiară,  prin  lucrări  simple  de  cu­  male,  plantaţiilor  pomiviticole.  amenajării  de  su­
            Realizarea  sarcinilor  privind  creşterea  importan­  răţire,  îngrâşare  şi  insămînţare,  producţia  de  iarbă   prafeţe  pentru  cultura  legumelor,  înseamnă  a  nu
           tă  a  numărului  de  animale,  precum  şi  sporirea   a  crescut  de  la  4.200  kg  la  14.000  kg  la  hectar.  Se   crea  baza  trainică  şi  sigură  pentru  sporirea  veni­
           producţiei  de  carne,  lapte,  lînă,  ouă,  este  condi­  pot  da  şi  alte  exemple  care  arată  că  pe  aceeaşi   turilor  gospodăriei  şi  implicit  a  veniturilor  pe  zi-
           ţionată  în  mod  nemijlocit  de  dezvoltarea  conside­  suprafaţă  se  poate  asigura  creşterea  unui  număr   muncă.
           rabilă  a  bazei  furajere.                    dublu  de  animale.  Este  necesar  să  se  pornească  cu   Desigur  că  pentru  sporirea  mijloacelor  de  pro­
                                                                                                         ducţie,  gospodăriile  colective  beneficiază  şi  vor  be­
            Efectivele  de  animale  calculate  in  unităţi  vită   toată  hotărîrea  la  acţiunea  de  sporire  considerabilă   neficia  şi  în  viitor  de  importante  sume  alocate  de
           mare  se  vor  mări  de  la  6.987.000  la  începutul  anu­  a  producţiei  de  furaje  pe  păşuni  şi  fîneţe,  prin   stat  sub  formă  de  credite  cu  dobîndă  foarte  redusă
           lui  1962,  la  7.985.000  în  1965.           lucrări  simple  de  curăţire  şi  reînsămînţare  cu  ier­  şi  chiar  fără  dobîndă,  însă  toate  acestea  trebuie  să
            Avem  toate  condiţiile  pentru  a  asigura  din  abun­  burile  cele  mai  valoroase,  fertilizarea  cu  îngrăşă­  fie  plătite,  rambursate  la  scadenţă.  Numeroase  gos­
                                                                                                         podării  consolidate  au  renunţat  să  mai  facă  apel
           denţă,  cantitativ  şi  pe  sorturi,  nutreţurile  pentru   minte  naturale  şi,  pe  măsura  posibilităţilor,  cu  în­
           furajarea  şeptelului  precum  şi  rezervele  necesare,   grăşăminte  minerale.               la  credite  din  partea  statului  şi  îşi  alocă  singure
                                                                                                         fondurile  necesare  lărgirii  însemnate  a  avutului
           dispunem  de  o  puternică  bază  cerealieră  şi  în  pri­  Consiliile  de  conducere  ale  gospodăriilor  colec­  obştesc.
           mul  rînd  de  porumb,  care  ocupă  ponderea  cea  mai   tive,  consiliile  G.A.S.,  comitetele  executive  ale  sfa­  Consiliile  de  conducere  ale  gospodăriilor  colec­
           mare  în  furajarea  animalelor.  Să  dăm  deci  cea   turilor  populare,  organele  şi  organizaţiile  de  partid   tive, toţi ţăranii  colectivişti  trebuie  să  se  îngrijească
                                                                                                         de  creşterea  cît  mai  rapidă  a  avutului  obştesc,  ca
           mai  mare  atenţie  sporirii  producţiei  la  hectar  a   trebuie  să  se  preocupe  de  valorificarea  tuturor  po­
           porumbului  pentru  boabe,  siloz  şi  masă  verde,   sibilităţilor  de  care  dispun  pentru  creşterea cît  mai   principala  cale  de  sporire  a  veniturilor  gospodă­
                                                                                                         riilor,  de  întărire  a  puterii  lor  economice,  de  ridi­
           astfel  ca  în  următorii  ani  să  dublăm  producţia.  rapidă  a  bazei  furajere.          care  a  bunăstării  materiale  a  colectiviştilor.  (A-
                                                                                                         p lăuze).
                                                                                                          O  mare  atenţie  trebuie  acordată  folosirii  chib­
             Fiecare  gospodărie  colectivă — o  unitate  puternică,                                     zuite  a  fondului  de  zile-muncă  de  care  dispune  fie­
                                                                                                         care  gospodărie,  combătîndu-se  risipa,
                                              înfloritoare                                              lor  pentru  activităţi  neproductive  sau   cheltuirea
                                                                                                                                            stabilirea
                                                                                                         unui  număr  prea  mare  de  zile-muncă  pentru  dife­
            Tovarăşi,                                     rindu-se  reducerea  la  strictul  necesar  a  suprafeţe­
                                                                                                         rite  treburi  administrative.  Un  număr  exagerat  de
                                                          lor  destinate  altor  utilizări  decît  cele  direct  legate
            Dezvoltarea  economică  şi  consolidarea  fiecărei                                           zile-muncă  se  alocă  în  momentul  de  faţă  preşedin­
           gospodării  colective  trebuie  să  se  desfăşoare  potri­  de  producţie.                    ţilor,  brigadierilor  şi  contabililor  din  gospodării.  In
           vit  unui  plan  de  perspectivă,  pe  o  durată  de  mai   Terminarea  colectivizării  creează  condiţii  favora­  regiunea  Dobrogea,  spre  exemplu,  în  1961  numărul
           mulţi  ani,  fundamentat  multilateral,  pe  baza  stu­  bile  pentru  o  largă  acţiune  de  mobilizare  a  maselor
           dierii  atente  a  tuturor  factorilor  care  acţionează   ţărănimii  la  executarea  lucrărilor  de  combatere  a   mediu de zile-muncă  pe un  colectivist  a  fost de  195,
           asupra  producţiei :  mărirea  suprafeţelor,  structura                                       în  timp  ce  zilele-muncă  alocate  preşedinţilor  în
           culturilor,  căile  de  sporire  a  recoltelor  la  hectar,   eroziunilor,  de  desecare  a  terenurilor  cu  exces  de   medie  pe  regiune  au  fost  de  711 ;  în  regiunea  Ba­
           dezvoltarea  şeptelului  şi  a  productivităţii  lui,  asi­  apă,  de  îndiguire  a  suprafeţelor  inunăabile,  de  pu­  nat,  la  187  zile-muncă  medie  pe  un  colectivist,  s-au
           gurarea  bazei  furajere  optime.  Toate  acestea  tre­  nere  în  cultură  a  terenurilor  nisipoase  şi  a  săratu­  alocat  preşedinţilor  572  zile-muncă.
           buie  să  se  reflecte  în  creşterea  producţiei  globale   rilor,  ridieîndu-se  pe  toate  căile  fertilitatea  solu­  Asemenea  situaţii  arată  că  actualele  norme  de
           şi  a  producţiei  marfă  a  gospodăriei,  în  sporirea  a-   lui.  In  fiecare  gospodărie  va  trebui  elaborat  un   retribuire  a  preşedinţilor,  brigadierilor  şi  contabi­
           yutului  obştesc  şi  a  veniturilor  colectiviştilor.  program  special  în  vederea  efectuării  lucrărilor  pe   lilor  din  gospodării  colective  sînt  necorespunzătoa­
            O  preocupare  principală  a  gospodăriilor  colective   etape  şi  în  perioadele  cînd  muncile  din  agricultură   re,  deoarece determină  disproporţii  nejustificate  în­
           trebuie  să  fie  luarea  tuturor  măsurilor  pentru  fo­  nu  sînt  intense.                tre  veniturile  acestora  şi  veniturile  colectiviştilor*
           losirea  cu  grijă  şi  cît  mai  eficientă  a  pămîntului.   Puterea  economică  a  gospodăriilor  colective  este
                                                                                                        Aceasta  creează  o  situaţie  neplăcută  pentru  preşe­
           Se  cere  punerea  în  valoare  a  tuturor  terenurilor   indisolubil  legată  de  creşterea  avutului  obştesc.  A-   dinte,  îi  scade  autoritatea,  îl  rupe  de  masa  colec­
           neproductive  sau  cu  productivitate  scăzută,  orga­  Iocarea  an  de  an  a  unor  fonduri  sporite  din  veni­  tiviştilor,  în  rîndul  cărora  se  pot  crea  nemulţumiri
           nizarea  în  cel  mai  scurt  timp  a  teritoriului,  astfel   turile  realizate  de  gospodărie  şi  mărirea  fondului   justificate.  Situaţia  a  fost  sesizată  de  numeroşi
           încît  să  se  asigure  utilizarea  mai  deplină  a  mijloa­  obştesc raportat  la suta  de  hectare  suprafaţă repre­
                                                                                                        preşedinţi  de  gospodării  colective.  Fără  îndoială
           celor  mecanizate  pe  tarlale  mari,  repartizarea  în   zintă Indicatorii principali care  arată progresul  rea­  că  pentru munca lor  de  mare  răspundere,  preşedin­
           funcţie  de  criterii  bine  chibzuite  (sol,  relieful  tere­  lizat  de  gospodărie  şi  forţa  sa  economică.  ţii trebuie  să primească  un  număr de  zile-muncă  în
           nului,  apropierea  de  căi  de  comunicaţie  şi  altele)   Sursele  şi  căile  de  realizare  a  fondului  obştesc
           a  suprafeţelor  pe  diferite  culturi  şi  utilităţi,  urmă-  sînt  precizate  în  statutul  gospodăriilor  colective;  (Continuare  în  pag.  a  6-a)
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10