Page 6 - Albina_1962_05

ca fiecare gospodărie să realizeze venituri crescîn- cele mai indicate, dă directive şi dispoziţii obl
de şi să asigure o retribuţie tot mai mare a muncii torii pentru comitetele executive ale sfaturilor p(
Raport prezentat colectiviştilor. lare, pentru consiliile agricole regionale şi raior
In afară de veniturile primite pentru munca în El va îndruma munca de întărire economico
de tovarăşul Oh. Gheorghiti-Dej gospodăria colectivă, ţăranii colectivişti mai au în ganizatorică a gospodăriilor colective şi va conc
gospodăria personală 862.000 hectare teren agricol,
activitatea de producţie şi economică a gospod.
peste 1 milion vaci, peste 2 milioane porci, circa 5,5 lor de stat şi â staţiunilor de maşini şi traclo:
(Urmare din pag. a 5-a) milioane oi, circa 30 milioane păsări, ceea ce le va colabora cu Comitetul de Stat al Planificăr’
aduce însemnate venituri suplimentare. Trebuie elaborarea planurilor anuale şi de perspectivă ]
acordată o mare importanţă folosirii din plin a gos­ tru întreaga agricultură ; va îndruma activitate!
plus peste media realizată de colectivişti, fără însă podăriei personale pentru sporirea la maximum a cercetare ştiinţifică din domeniul agriculturii ş
ca aceasta să ducă la exagerări. Este necesar ca producţiei de carne, lapte, păsări, ouă, legume, organiza introducerea şi generalizarea în prodv
normele existente să fie revăzute în cel mai scurt fructe şi altele, în scopul completării nevoilor pro­ a realizărilor ştiinţei şi practicii înaintate din
timp şi să se adopte o reglementare mai justă a prii ale familiilor de colectivişti şi creării de dis­ noastră şi de peste hotare ; va răspunde, în c
acestei probleme. (Aplauze). ponibilităţi, care să fie valorificate în principal pe borare cu Ministerul învăţământului, pentru
calea contractelor cu statul. gătirea de cadre agricole superioare, va asij
In ultimii ani, în majoritatea gospodăriilor colec­
tive s-a încetăţenit metoda de a se acorda periodic O problemă importantă este asigurarea existenţei pregătirea cadrelor agricole medii, jusia reparti
a specialiştilor în producţie.
colectiviştilor avansuri băneşti pentru zile-muncă, materiale la bătrîneţe sau în caz de invaliditate. In
ceea ce dă acestora posibilitatea să obţină venituri legătură cu aceasta s-au purtat discuţii în adunările Consiliul Superior al Agriculturii îşi va desfă:
in tot cursul anului. In 1961, aproape 2.300 de gos­ generale şi s-au pus numeroase întrebări cu ocazia activitatea pe secţiuni, corespunzător principal
podării colective au acordat membrilor lor aseme­ constituirii noilor gospodării colective. ramuri şi probleme ale agriculturii — fond fum
nea avansuri, care în primele trei trimestre ale Cum trebuie asigurată la sate bătrîneţea şi inva­ cereale şi plante tehnice, horti-viticultură, creşt
anului s-au ridicat la aproximativ 900 de milioane liditatea ? Această întrebare, ce preocupă în mod animalelor, mecanizarea agriculturii, învăţămîr
lei. Aceasta reprezintă o formă foarte avantajoasă justificat pe colectiviştii bătrîni ca şi pe cei tineri, propagandă, gospodării agricole de stat.
de retribuire a muncii în gospodăria colectivă. Care ştiu că va veni un timp cînd şi ei vor fi bă­ Consiliul superior va avea o comisie pentru c
Calea cea mai importantă de asigurare a fondu­ trîni, trebuie să primească răspuns. Fără îndoială, donarea şi elaborarea planului de dezvoltare a :
rilor necesare pentru plata periodică a avansurilor dragostea copiilor pentru părinţi este un sentiment culturii şi pentru problemele economice.
în bani o constituie contractarea de produse agri­ firesc, iar grija faţă de părinţi va fi întotdeauna o Consiliile agricole regionale şi raionale vor fi
cole cu întreprinderile statului, care acordă gospo­ îndatorire a lor. Nu se poate însă trece cu vederea cătuito din ingineri agronomi, zootehnicieni, mi
dăriilor colective arvune şi credite în contul pro­ că tinerii îşi întemeiază propriile lor familii, au veterinari, ingineri mecanizatori din unităţile i
ducţiei contractate, astfel încît acestea să primească la rîndul lor copii, au griji şi sarcini sporite; pe colc do producţie şi staţiunile experimentale,
însemnate sume de bani chiar din primele luni ale de altă parte, este întrutotul legitimă dorinţa bătrî-
anului. In 1961 statul a acordat gospodăriilor co­ nilor de a avea propriile lor mijloace de existenţă. şedinţi do gospodării colective, fruntaşi în pro
lective sub formă de arvune şi credite pentru con­ Statutul model al gospodăriei colective prevede ţie. Ele vor răspunde de conducerea agriculturi
tractări de cereale, legume, carne şi alte produse posibilitatea creării unui fond pentru ajutorarea plan regional şi raional potrivit eu directivei
— în afara creditelor de producţie şi de investiţii bătrînilor sau a celor care nu mai pot munci. De
— suma de 1,1 miliarde lei iar pentru anul 1962 mai mulţi ani, unele gospodării colective au şi în­
s-a prevăzut în acelaşi scop suma de aproape 2 ceput să aplice, cu bune rezultate, sisteme proprii Cadre de specialei în
miliarde lei. de ajutorare a bătrînilor şi a celor inapţi de muncă.
Este necesară îmbunătăţirea sistemului de arvune La gospodăriile din Grindu, regiunea Bucureşti, Tovarăşi,
şi credite şi elaborarea unei reglementări unitare a Oltina din Dobrogea, Salonta şi Mădăraş din Cri-
sistemului de avansuri pentru zile-muncă pe baza şana, colectiviştii bătrîni primesc în fiecare an, în In scopul asigurării gospodăriilor colective ct
experienţei gospodăriilor fruntaşe, spre a se asi­ medie, între 250—400 kg. cereale, în afară de le­ dre de specialişti, C.C. al P.M.R. şi Consiliul
gura colectiviştilor venituri băneşti regulate în tot Miniştri au hotarit redistribuirea cadrelor cu si
cursul anului. gume, cartofi şi alte produse, precum şi anumite superioare agricole, astfel ca majoritatea cov
Izvorul principal de venituri pentru ţăranii colec­ sume de bani. toaro a inginerilor agronomi, zootehnişti şi m<
tivişti este munca în gospodăria colectivă. Mijloa­ Terminarea colectivizării agriculturii şi întărirea veterinari să fie repartizaţi in unităţile agricol
cele de producţie de care dispun gospodăriile colec­ economico-organizatorică a gospodăriilor colective producţie.
tive, suprafeţele întinse de teren, sprijinul din par­ face cu putinţă să fie elaborat, cu participarea co­ Acesw măsuri vor asigura încadrarea gospod
tea staţiunilor de maşini şi tractoare, îndrumarea lectiviştilor înşişi, un sistem unitar de asigurare lor de stat in medie cu cel puţin 5 specialişt
studii superioare agricole şi a fiecărei gospoi
, tehnică şi organizatorică pe care o dau cadrele de materială la bătrîneţe şi în caz de invaliditate, care
colective cu un inginer agronom ; un medic ve
specialişti, ajutorul material şi financiar acordat de să garanteze tuturor ţăranilor colectivişti o bătrîneţe nar va deservi 3— l gospodării colective.
ptat creează condiţiile cele mai favorabile pentru liniştită, fără griji. (Aplauze). încă în acest an, în gospodăriile de stat vor 1
3.200 de specialişti, în gospodăriile colective t
6.000, în S.M.T. — 600, iar la circumscripţiile ’
Reorganizarea conducerii agriculturii Ia nivelul rinare — 1.600, ceea ce reprezintă peste 76 la
din specialiştii cu studii superioare. Inginerii £
cerinţelor noii etape de dezvoltare nomi, zootehnicienii, medicii veterinari, lucrînd
manent în gospodăriile colective sau de stat,
Tovarăşi, cialiştilor, locul celor chemaţi să conducă agricul­ avea în faţa un cîmp larg de activitate creato
tura este în gospodăriile colective şi în gospodăriile aici îşi vor putea perfecţiona şi aplica pe s
încheierea construcţiei socialiste la sate face nece­ de stat, acolo unde se hotărăşte soarta producţiei largă cunoştinţele căpătate în anii de studii.
sarii reorganizarea conducerii agriculturii corespun­ agricole. (Aplauze). Inginerii şi medicii veterinari care trec în u
zător noii etape de dezvoltare a ei. Se impune adoptarea unei noi concepţii organi­ ţile de producţie, vor primi in continuare sal;
zatorice, care să asigure agriculturii o conducere tarifar pe care l-au avut la locul lor de mi
Actuala forma organizatorică a conducerii agri­
culturii, începînd de la minister şi pînă la orga­ ştiinţifică, competentă şi unitară, capabilă să facă precum şi indemnizaţii lunare pînă la mut
nele de jos, mai_ păstrează anumite trăsături pro­ faţă cu succes noilor sarcini de mare răspundere fam iliei; toţi specialiştii din gospodăriile agr
prii condiţiilor cînd în agricultură predomina pro­ privind dezvoltarea continuă a agriculturii socia­ colective şi din gospodăriile agricole de :tat b
prietatea individuală. Această formă organizatorică liste. Noua formă de organizare va trebui să creeze ficiază de concediu de odihnă, alocaţie de stat
depăşită a condus la un stil de muncă şi la metode condiţii pentru participarea la conducerea agricul­ tru copii, pensie. Pentru copiii inginerilor agroi
birocratice, funcţionăreşti, îngust administrative. turii a cadrelor celor mai pregătite, care lucrează şi ai celorlalţi specialişti din unităţile de pro
Ministerul şi organele sale nu reuşeau să acorde nemijlocit în producţie. ţie, care învaţă in şcoli medii şi superioare, se
un ajutor eficace unităţilor de producţie. In locul In acest scop se propune înfiinţarea Consiliului acorda burse şi locuri în cămine pe toată du
unei munci permanente, desfăşurate nemijlocit pe Superior al Agriculturii, ca organ al Consiliului de şcolarizării. (Aplauze).
teren, cadrele ministerului şi ale organelor din su- Miniştri, cu un Comitet executiv al cărui preşedin­ Comitetele executive ale sfaturilor populare,
bordinea lui se limitau adeseori la întocmirea de te va fi membru al guvernului. De asemenea, se ganele şi organizaţiile de partid au datoria să
directive, instrucţiuni, recomandări, evidenţe sta­ propune înfiinţarea Consiliilor agricole regionale şi gure locuinţe corespunzătoare acestor specialiş
tistice, elaborate din birou, fără participarea specia­ raionale, ca organe ale sfaturilor populare. familiilor lor. Este bine venită şi trebuie înc
liştilor din producţie chemaţi să le aplice în prac­ Consiliul Superior al Agriculturii va fi alcătuit
tică. din cele mai calificate cadre de ingineri agronomi, jată iniţiativa gospodăriilor colective din numer
S-a manifestat o puternică tendinţă de umflare zootehnicieni, mecanizatori, medici veterinari, care comune ale regiunilor Bucureşti, Dobrogea şi al
a aparatului administrativ, care absorbea aproape lucrează nemijlocit in producţie, directori ai gos­ care au prevăzut în planurile lor construirea d
40 la sută din totalul specialiştilor cu studii agri­ podăriilor agricole de stat şi ai staţiunilor de ma­ cuinţe pentru specialişti.
cole superioare. Or, ţinînd seama de marea com­ şini şi tractoare, preşedinţi de gospodării colective Redistribuirea cadrelor agricole şi trimiteri
plexitate a problemelor agriculturii, este evident cu studii superioare agricole, oameni de ştiinţă din numeroşi specialişti la sate constituie un mare
că aceastea nu puteau fi rezolvate numai cu for­ institutele de cercetări şi din învăţămînt cu o înaltă
ţele aparatului, oricît de numeros ar fi fost el. Este pregătiro şi experienţă. jin dat ţărănimii colectiviste. Dar a crede că
greu de închipuit că aceşti specialişti puteau con­ Consiliul Superior al Agriculturii analizează pro­ blemele mari ale agriculturii în noua etapă a
duce cu eficienţă treburile agriculturii din birourile blemele dezvoltării agriculturii în ansamblu, pe ra­ yoltării ei pot fi rezolvate numai cu forţele sp
ministerului sau ale sfaturilor populare. Locul spe- muri sau sectoare de producţie, stabileşte măsurile liştilor ar însemna a nu vedea întreaga import

Sâspecţ de la lucrările sesiun