Page 9 - Albina_1962_05
P. 9
SESIUNEA EXTRAORDINARA A MARII ADUNARI NAŢIONALE
Cuvîtitarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
la încheierea discuţiei generale
Tovarăşi deputaţi şi invitaţi, a fost necontenit şi umilitor înşelat pentru a duce la îndeplinire misiu organic legate de grija pentru înde
de nesfîrşitul şir de guverne care nile ce le-au fost încredinţate.
Lucrările sesiunii noastre au plinirea năzuinţei supreme a în
ajuns la sfîrşit. Au fost patru zile de s-au perindat în trecut la cîrma Sesiunea aceasta a fost şi ea o tregii omeniri, apărarea şi consoli
însufleţitoare dezbateri, de schim ţării şi ale căror promisiuni se des sesiune de lucru, de mare folos prin darea păcii între popoare, condiţie
buri de idei impresionant de bo făceau în vînt, uşoare, ca puful de contribuţia directă şi fără preţ a fundamentală pentru ca toate
gate, de schimburi de experienţe păpădie. lucrătorilor din agricultură. Ea a popoarele să facă prin munca lor
extrem de valoroase prin învăţă Partidul nostru, partid al clasei pus temelia şi a orînduit o nouă acest pămint mereu mai luminos,
mintele lor practice. muncitoare, trup din trupul poporu etapă a muncii noastre, a tuturor. pentru ca imensele resurse ale ştiin
Această minunată construcţie, lui, schimbă aidoma în faptă fie Ea ne cere noi eforturi. Nimeni ţei şi tehnicii, ale geniului uman
care a adunat sub cupola ei toată care literă din programul său. El dintre dv. nu-şi închipuie, fireşte, să nu slujească nimicirii vieţii mi
lumina şi tot seninul cerului acestei nu face promisiuni ci planuri; el că de acum ne punem pe odihnă. lioanelor de oameni şi distrugerii
primăveri, — operă minunată a are transformă consecvent, an de an, în Hotărîrile ce vor fi adoptate de tezaurului de nepreţuit adunat de
hitecţilor şi constructorilor noştri, a realitate vie, visurile generaţiilor de sesiune cer în continuare o muncă omenire de-a lungul atîtor veacuri,
fost parcă anume concepută cu un oameni ai muncii, pentru care atîţia şi mai intensă, ale cărei roade vor ci progresului spre culmile cele mai
sens adînc simbolic pentru acest luptători şi-au vărsat sîngele. (A- fi şi mai strălucite. In această înalte şi mereu mai înalte ale civi
mare sfat al poporului, adunat plauze). muncă trebuie să se considere mo lizaţiei umane. (Aplauze puternice).
pentru a sărbători una din strălu Aţi văzut cu toţii aci, din tabloul bilizate mai departe masele munci Această nobilă năzuinţă se află la
citele sale izbînzi. (Aplauze puter vieţii din ţara noastră, întregit de toare, organele de partid şi de stat, temelia muncii poporului nostru, a
nice). mărturiile vorbitorilor cum, sub con cu toţii laolaltă rîvnind să-şi îmbu luptei sale, alături de celelalte ţări
însufleţiţi de entuziasmul victo ducerea partidului, ţărănimea noa nătăţească munca. In fiecare gospo socialiste, pentru pace trainică,
riei, am hotărît aci, tot în atmos stră colectivistă, într-un înălţător dărie colectivă şi de stat, în fiecare pentru coexistenţă paşnică între
feră sărbătorească şi sarcinile de avînt al muncii creatoare, şi-a în- brigadă, să fie prezentă chemarea toate statele lumii, pentru exclu
îndeplinit mai departe, şi mijloacele mănunchiat forţele pe calea ară partidului, sufletul său. derea războiului din viaţa socie
Organelor locale ale puterii de
de consolidare a realizărilor obţi tată de minunata noastră clasă tăţii. (Aplauze puternice).
nute, şi perspectivele celor ce vor muncitoare, forţa conducătoare a stat, sfaturilor populare le vor re Daţi-mi voie, dragi tovarăşi, ca
urma. societăţii. veni, prin hotărîrile acestei sesiuni, acum, la încheierea lucrărilor noa
S-au perindat la această tribună Oraşe şi sate îşi schimbă înfăţişa noi sarcini de mare răspundere. Ele stre, să vă urez spor la muncă,
preşedinţi de gospodării colective, rea de la o zi la alta. Oriunde ne vor avea de dezbătut temeinic şi succes în îndeplinirea sarcinilor
mai vechi şi mai noi, mecanizatori aruncăm privirea, în orice colţ al amănunţit toate aceste hotărîri, voastre, fericire şi bucurie. (Vii a-
şi directori de gospodării agricole ţării, vedem noi uzine şi fabrici, luîndu-şi fiecare partea ce i se cu plauze). Pasul de aici, din sesiune,
de stat, agronomi şi cercetători, re noi schele şi tot mai întinse şi mai vine, cu gîndul mereu treaz, de a duce direct pe ogoare unde acum
întări şi dezvolta gospodăriile noa
prezentanţi străluciţi ai intelectua rodnice ogoarele gospodăriilor co stre colective, de a le asigura re încolţeşte sămînţa.
lităţii, activişti de partid şi de stat. lective şi de stat. (Aplauze). Duceţi în satele voastre imaginea
Opiniile şi propunerile făcute ne Sesiunea de faţă va fi un nou colte tot mai bogate, de a realiza nepieritoare a acestui mare sfat, la
sînt de mare preţ pentru rezolvarea îndemn şi va da un şi mai puternic noi şi noi progrese în toate sectoa care poporul însuşi prin cei mai
justă şi eficace a marilor probleme avînt muncii pline de măreţie a rele activităţii economice şi social- vrednici fii ai săi a luat hotărîri de
ridicate de etapa actuală de dez poporului nostru, pornit cu tot culturale. seamă pentru fericirea tuturor. (A-
Oamenii muncii de la oraşe şi
voltare a societăţii noastre. sufletul la construirea socialismului. sate întîmpină ziua de 1 Mai, săr plauze).
Toţi vorbitorii, ca un singur glas, (Aplauze puternice). Spuneţi acolo, tovarăşilor colecti
au adus o înaltă preţuire şi o apro Ecoul celor înfăţişate aici a ră bătoarea muncii, cu succese remar vişti, că aci aţi găsit laolaltă, în
bare deplină politicii Partidului sunat de sub această cupolă peste cabile în toate ramurile economiei truniţi în acelaşi gînd de propăşire
Muncitoresc Romîn, Comitetului său mări şi ţări. Prieteni şi neprieteni şi culturii. a patriei, colectivişti din toată ţara,
Sîntem convinşi că eroica noastră
Central, guvernului Republicii au urmărit, cei dinţii cu dragoste, clasă muncitoare, harnica ţărănime, muncitori din uzine şi fabrici, inte
Populare Romîne. (Aplauze). cei de-ai doilea cu nu mai puţin lectuali, şi că aţi simţit marea forţă
interes, lucrările noastre şi rezo intelectualitatea, însufleţite de mă de neînvins pe care o reprezintă
Pentru partidul nostru şi condu reţul program al desăvîrşirii con
cerea sa nu există nimic mai scump nanţa lor puternică în opinia pu strucţiei socialiste adoptat de Con poporul nostru astfel întrunit, sub
conducerea înţeleaptă a partidului.
decît această preţuire a aleşilor şi blică din multe ţări. gresul al IXI-lea al partidului, vor
trimişilor poporului nostru munci Au asistat, auzind totul şi vă- munci şi pe viitor cu entuziasm, (Aplauze puternice, îndelungi).
tor, mărturie a legăturii depline şi zînd cu ochii cine sînt vorbitorii, perseverenţă, patriotism înflăcărat Să o spuneţi ca să o simtă şi să
de nezdruncinat între popor şi mulţi ziarişti străini. pentru realizarea planului de şase o ţină minte şi copiii voştri! (A-
partid. (Aplauze puternice). I-am primit cu ospitalitate pentru ani, pentru continua dezvoltare a plauze).
Această preţuire i-a revenit parti a ne cunoaşte cu adevărat şi oa industriei, pentru avîntul agricul Trăiască patria noastră, Republi
dului şi guvernului pentru devota menii şi faptele, ca să-şi dea seama turii, pentru înflorirea culturii noi, ca Populară Romînă ! (Aplauze
mentul şi consecvenţa cu care slu de munca noastră paşnică, creatoa spre a face patria noastră socialistă furtunoase, urale).
jesc neobosit înflorirea economică re, de tot ce dorim să înălţăm aici, tot mai bogată, traiul celor ce mun Trăiască clasa muncitoare, ţără
şi culturală, bunăstarea poporului, de tot ce voim în viitor. (Aplauze). cesc tot mai îmbelşugat şi mai fe nimea colectivistă, intelectualitatea,
viitorul său fericit, triumful deplin Sesiunea noastră a fost închinată ricit (Aplauze puternice, prelun toţi oamenii muncii constructori
al socialismului şi comunismului unei măreţe victorii a poporului gite). harnici ai socialismului! (Aplauze
spre ridicarea pe cea mai înaltă nostru. Ea a fost cu putinţă numai îndelungi, urale).
treaptă a patriei noastre socialiste. prin munca încordată a organelor Dragi tovarăşi, Trăiască pacea şi socialismul !
(Aplauze prelungite). noastre de partid şi de stat, a ne Toată politica noastră internă şi (Aplauze furtunoase, îndelung repe
Partidul nu cunoaşte nepotrivire număraţilor lucrători de partid şi toate preocupările de a spori con tate. Participanţii la sesiune, în
Intre vorbă şi faptă. Poporul nostru fără partid care nu au cruţat nimic tinuu bunăstarea poporului sînt picioare, ovaţionează minute în şir).
(Urmare din pag. I) Biroul Marii Adunări Naţionale a su
La marele sfat al tării pus apoi deputaţilor un proiect de ho-
tură fi silvicultură, administrativă şl tărîre pentru aprobarea Raportului eu
Juridică ale Marii Adunări Naţionale, privire la încheierea colectivizării şi
s-au întrunit pentru a studia şi întocmi reorganizarea conducerii agriculturii.
un raport comun asupra proiectelor de tatul Alecu Crăciunc, preşedintele co şului Gheorghe Gheorghiu-Dej, semn ai La propunerea tovarăşului Gheorghe
lege cu privire la iniiin/area Consiliu lectivei — s-au convins din propria lor preţuirii pe care partidul o acordă hăr Gheorghiu-Dej, Ia votare au participat
lui Superior al Agriculturii şi a consi experienţă că iară îndrumarea şi grija niciei, priceperii şi devotamentului cu toii cei 11.000 de invitaţi la sesiune.
liilor agricole regionale şi raionale, de părintească a partidului nostru drag nu care au muncit în istorica operă de în Intr-o atmosferă de puternică însufle
pus de Consiliul de miniştri la Biroul şi-ar ii putut schimba viata plină de cheiere a colectivizării, pentru conso ţire, participanţii la sesiune — deputaţi
Marii Adunări Naţionale. mizerie şi sărăcie din trecut într-o viată lidarea an de an a gospodăriilor colec şi invitaţi — au votat în unanimitate
In cursul zilei de sîmbătă lucrările din ce in ce mai îmbelşugată. tive pe care le conduc. Luind cuvîntul hotărîrea de aprobare a Raportului.
sesiunii extraordinare a Marii Adunări Pline de învăţăminte au iost apoi pentru a mulţumi pentru înalta apre Prin vot secret, cu bile, Marea Adunare
Naţionale au continuat cu dezbaterile exemplele date cu privire la lupta co ciere şi răsplată primită, Gheorghe Naţională a votat în unanimitate legea
multilaterale ale problemelor cele mai lectiviştilor în frunte cu comuniştii Goina, preşedintele de la Sîntana a cu privire Ia îniiintarea Consiliului Su
importante ridicate de etapa nouă de pentru a pune In valoare pămînturile spus : „In aceste minute pline de emo perior ai Agriculturii şi a consiliilor
dezvoltare a agriculturii noastre, cu de deal şi rîpe puternic erodate. In pri ţie mă gindesc şi ştiu că înaltul titlu agricole regionale şi raionale.
prinse in raportul prezentat de tova măvara anului 1957, cu participarea în pe care l-am primit nu-i de fapt un Lucrările sesiunii au luat apoi sfîrşit
răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. In şe masă a colectiviştilor, s-au plantat bun numai ai meu, ci ai tuturor colec în aclamaţiile puternice şi îndelungi ale
primele 23 hectare de vie altoită din
dinţa de dimineaţă au luat cuvîntul nu tiviştilor din Sîntana. In numele meu miilor de participanţi.
meroşi deputaţi, oameni de ştiinţă, pre soiurile cele mai productive. şi al gospodăriei colective de Ia Sîn Cei peste 11.000 de invitaţi vor duce
şedinţi de gospodării colective. Fiecare —- lngădui(i-mi ca In numele colecti tana, pe fruntea căreia va străluci Ordi cu ei în toate satele patriei noastre
vorbitor a ţinut să sublinieze în mod viştilor din Bălenl să asigur conducerea nul Muncii clasa I, mă angajez în iafa cuvintele pline de căldură rostite de
deosebit uriaşele realizări dobîndite de partidului şi statului nostru că vom partidului şi a statului, în iafa dv. per tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej t
oamenii muncii din patria noastră sub lupta să traducem în viată indicaţiile sonal, scumpe tovarăşe Gheorghiu-Dej, „Duceţi în satele voastre imaginea ne
conducerea înţeleaptă a partidului. preţioase ale actualei sesiuni a Marii că voi munci în fiecare zi mai bine pieritoare a acestui mare sfat. la care
„Aveam în urmă cu 12 ani un iond de Adunări Naţionale, astlel incit pină la pentru ca gospodăria noastră să stră poporul însuşi prin cei mai vrednici fii
bază de 140.000 de iei. In prezent de sfîrşitul anului 1963 să terasăm şi să lucească mereu, aşa cum strălucesc ra ai săi a luat hotărîri de seamă pentru
păşeşte 3 milioane, iar în 1965 va atinge plantăm cu vită de vie şi pomi iructi- zele acestor distincţii fericirea tuturor. Spuneţi acolo, tovară
7 milioane" a spus încă de Ia începutul teri toate suprafeţele erodate de pe Duminică dimineaţă, în prezenta celor şilor colectivişti, că aici aţi găsit la
cuvîntării sale Ion Kirr, preşedintele raza comunei noastre... peste 11.000 de participanţi, au conti olaltă, întruniţi în acelaşi gînd de pro
gospodăriei colective din Apoldul de Voinţă neclintită pentru traducerea în nuat lucrările sesiunii extraordinare a păşire a patriei, colectivişti din toată
Sus, regiunea Hunedoara. lapte a indicaţiilor partidului, încre Marii Adunări Naţionale cu discu/ia ţara, muncitori din uzine şi fabrici, in
Cită siguranţă şi încredere cuprind dere neţărmurită în viitorul luminos al generală asupra Raportului cu privire telectuali, şi că aţi simţit marea forţă
aceste cuvinte I Ion Kirr şi ca el multe poporului nostru, mîndria de a ii par la încheierea colectivizării şi reorgani de neînvins pe care o reprezintă po
sute de mii de ţărani colectivişti au în ticipant activ ia construirea mărefului zarea conducerii agriculturii, prezentat porul nostru astfel întrunit, sub condu
văţat să ştie ce va ii peste cîfiva ani, edificiu al socialismului, dorinfa de a de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cerea înţeleaptă a partidului"
cum va arăta gospodăria, cît vor ciş- învăţa necontenit din experienţa înain şi proiectului de lege cu privire la în Sesiunea extraordinară a Marii Adu
tiga şi cum vor trăi membrii ei. De cu- tată şi de a împărtăşi tuturor din ex fiinţarea Consiliului Superior ai agri nări Naţionale. Ia care alături de de
rînd colectiviştii din Apoldul de Sus au perienţa lor, iată ce a străbătut ca un culturii. putaţi au luat parte mii de soli ai ţă
adresat tuturor colectiviştilor din re Ut roşu cuvîntările zecilor de vorbitori In cursul zilei de luni, 30 aprilie, au rănimii colectiviste, a constituit o mă
giune o chemare pentru obţinerea a cel veniţi de pe ogoarele patriei la marele continuat iuorările sesiunii extraordi reaţă demonstraţie a succeselor istorice
pu(in 3.000 litri de lapte pe cap de sfat al fării. nare a Marii Adunări Naţionale. La dis dobîndite de poporul nostru muncilor
vacă iurajată. O spune în iafa partici A urmat apoi solemnitatea înmînării cuţia generală au luat cuvîntul nume sub conducerea partidului, a unităţii
panţilor Ia sesiune, nu ca să se laude, unor înalte distincţii. In aplauzele en roşi deputati şi invitati ia sesiune. indisolubile între partid şi popor. Hotă-
ci pentru a demonstra că se poate rea tuziaste ale celor prezenţi, cei şase pre In încheierea discuţiei generale * rîrile adoptate vor duce la înfăptuirea
liza mai mult, că producţia animală ca şedinţi de gospodării colective — Iod luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Gheor- mai devreme a sarcinilor măreţe pe
şi cea a sectorului cerealier nu cunosc Stanciu, Mihai Bîrliga, Gheorghe Goina,
limite. Ion Negoiţă. Nicolae Andrei şi Petre ghiu-Dej. Cuvîntarea a iost subliniată care Congresul al 111-lea ai P.M.R. le-a
— Colectiviştii din Bălenl, regiunea Draciuc, au primit înaltul titlu de Erou cu puternice şi îndelungi aplauze Şi pus în iafa agriculturii noastre socia
Galaţi — a spus in cuvîntul său depu Ol Muncii Socialiste din mina tovară ovaţii. liste.