Page 10 - Albina_1962_06
P. 10
( c c o â tu J k z i^ o a C e & f/ ^ tC ’ : ~ \
Program săptăminal
IN CAMPANIA modei
CĂMINUL CULTURAL A G R I C O L Ă "* n cadrul ultimului seminar raio
/ nal, activiştii culturali din ra
ionul Mediaş au lăcut un pre
ţios'schimb de experienţă in ceea ce
priveşte organizarea unei operative şi
Începuseră de mai bine instructive activităţi la locul de mun
-m de două săptămini muncile că. S-au înfăţişai variate şi interesan
agricole de primăvară şi, la te forme ale muncii culturale ce se
cămin, aveau loc, ca şi în pot organiza în această perioadă şi
H ţ P timpul iernii, fel de fel de s-au prezentat programe săptăminale
manifestări culturale. Ma model. Unul dintre acestea a fost în
nifestările erau tot atît de tocmit de căminul cultural din comu
bine pregătite, la fel de in- 3 iunie.
na Mănărade pe perioada 28 mai —
teresante, dar, cu fiecare zi
M _ _ torilor se împuţina. In- prinse în acest program : cu
ce trecea, numărul specta-
lată principalele maniiestări
1S9 _ tr-una din zile am prezen- Luni, 28 mai ; informare politică pe
M fia tat o seară de calcule pe brigăzi şi echipe asupra celor mai im
tema obţinerii a 5.000 kg. portante evenimente interne şi inter
^ _ porumb boabe Ia hectar în naţionale. (Informare făcută de cadre
Nft ^ culturi neirigate. Partici- didactice din comună şi de alţi acti
W f panţi : 10—15 elevi, cam tot vişti culturali). -
atîţia bătrîni şi vreo 4—5 Marţi, 29 mai : jurnal vorbit Ia fer
colectivişti. La fel ni s-a ma zootehnică pe tema : „îngrijirea
» » întîmplat şi în seara cînd şi hrănirea raţională a animalelor ti- ,
la cămin am ţinut o confe nere şi a vacilor de lapte în perioa- <
rinţă şi un jurnal vorbit. da de vară”. (Jurnalul vorbit a iost '
"BT^N Lucrul acesta ne nemulţu- susţinut de ing. Gheorghe Dima şi
B J p mea. Gîndindu-ne mai bine, tehnicianul veterinar Schmidt Adoli).
~nu| ne-am dat seama că greşim. Miercuri, 30 mai : consultaţie agro
H Noi organizam acţiunile tehnică pe problema întreţinerii cul
g~F~- culturale cu scopul de a-i turilor şi combaterii dăunătorilor (ing.
sprijini pe colectivişti în Gheorghe Dima).
munca lor de zi cu zi. Dar A sosit din nou bibliotecara I Colectiviştii din Romosu o intimpină ca de obi Joi, 31 mai scurtă expunere la
colectiviştii erau pe eîmp, cei cu interes. „Azi din ce ne citeşti ?“ brigada condusă de Alexandru Ple-
munceau de zor pe întinsele tarlale şaru, intitulată : „Ce producţie va ob
ale gospodăriei. Am luat atunci ho- ţine gospodăria noastră prin efectua
tărîrea să mutăm grosul activităţii Aportul cadrelor didactice rea Ia timp a lucrărilor de întreţinere
căminului, acolo unde muncesc co a culturilor". Expunerea a Iost urmată
lectiviştii, la locurile lor de muncă. de un scurt program artistic închinai
Cadrele didactice din noastre, brigada a pre codaşii, s-a vorbit des iruntaşiior gospodăriei.
Dintre manifestările culturale pe ,
care Ie organizăm aproape zi de zi I comuna noastră se stră zentat programul : „Pen pre cele mai bune meto Vineri, 1 iunie ; bibliotecara Fleps
la cîmp, la ferma zootehnică, la sec duiesc să fie de cit mai tru viaţa ce-o trăim, de folosite în campanie. Annelize şi colectivul bibliotecii a
torul legumicol, jurnalul vorbit se mare folos activităţii drag partid îţi mulţu In momentul de faţă, prezentat în cadrul brigăzilor şi echi
bucură de multă preţuire din partea culturale. Ele îşi dau mim”. Apoi, in zilele cînd colectivul de creaţie al pelor broşuri agrotehnice legate de
colectiviştilor. In ce constă acest contribuţia la organiza pe ogoarele colectivei se brigăzii artistice de agi lucrările agricole la zi.
jurnal vorbit ? Am să dau un sin rea diferitelor manifestări efectua semănatul cultu taţie pregăteşte un scurt Sîmbătă, 2 iunie ; convorbirea ing.
gur exemplu : ţinute atît la cămin cit rilor, membrii brigăzii program în legătură cu Gheorghe Dima cu colectiviştii pe
şi la locul de muncă al artistice au mers pe tar apropiata campanie de Ierna : „Cum trebuie îngrijit porumbul
La un moment dat, unele brigăzi colectiviştilor. lale dînd spectacole cu recoltare 5.000". Convorbirea a constat dintr-o
din cadrul gospodăriei colective „U Vreau să vorbesc aci programul : „Munca de scurtă expunere urmată de întrebări
nirea" rămăseseră în urmă cu pră- Îndeosebi de brigada ar Deci şi brigada artis
şitul porumbului. Am aflat lucrul tistică de agitaţie a cămi primăvară, belşugul hol tică de agitaţie este me şi discufii. Ciţiva solişti vocali au
preierate
de
interpretat
delor de vară”
cintecele
acesta particjpînd la şedinţa opera nului în colectivul căreia Un scurt program a reu în actualitate, aşa fruntaşi.
tivă ţinută cu brigadierii. După ter activează şase cadre di fost consacrat lucrărilor cum de fapt este întrea Duminică, 3 iunie : ia cămin, con
minarea şedinţei am stat de vorbă dactice. de întreţinere a culturi ga activitate culturală pe ferinţa : „Pregătirea campaniei de re
cu tovarăşul preşedinte, cu inginerul De la începutul anului lor. Acest program a care o desfăşoară cămi coltare".
gospodăriei şi cu tovarăşul Die Ni- şi pină in prezent bri fost împrospătat în per nul nostru. Seara : Medalion literar „I. L. Cara-
ciu, brigadier şi secretar al organi gada a prezentat cinci manenţă cu cele mai noi giale' (prezentarea vieţii şi operei
zaţiei de partid. Am cules o serie scurte programe artistice. exemple şi fapte legate GH. P O P A scriitorului, urmată de lectura citorva
' de fante şi cifre atît despre brigăzile De pildă, in luna februa de executarea acestor lu directorul şcolii de 8 ani bucăfi din volumul „Momente şi
! rămase în urmă, eît şi despre cele rie, după colectivizarea crări. Au fost populari comuna Cotcana, schite* de I. L. Caraqiale).
fruntaşe.
în întregime a comunei zaţi fruntaşii şi criticaţi raionul Slatina Programul acesta a fost îndeplinit
! A doua zi, jurnalul vorbit pe care punct cu punct. In comuna Mănărade
l-am prezentat, în timpul pauzelor,: se desfăşoară o frumoasă şi bogată
la punctele Vîrtop şi Valea Bacriu- La nivelul cerinţelor activitate culturală la locui de mun
lui, s-a referit în primul rînd la a colectivei că, o activitate axată pe cele mai
ceastă problemă. După ce am arătat importante probleme ale muncilor a
din ce cauză cele cîteva brigăzi n-au gricole ce se execută în prezent.
prăşit la timp porumbul, am descris S înt colectivist şi activist cultural.
pe scurt şi cîteva metode de muncă Ca membru al gospodăriei co M A R C E L G H E O R G H IU
şi organizare folosite de brigadierul lective ajut la treburile con ■ metodist al Casei raionale
fruntaş Ion Voicu. Cu ajutorul cîtor- tabile. Am astfel o posibilitate mai de cultură Mediaş
va cifre aii) făcut şi un calcul privi mult să-i cunosc ţoale tainele. Sînt zii-'
tor la sporul de producţie ce se poa *nic la gospodărie —■ la sediu şi la
te obţine prin executarea la timp a cîmp — şi zilnic la cămin. Sinteza
lucrărilor de întreţinere a culturilor. acestor două momente îmi dă orien H U H E D O H E H E mele unei gospodării colective tinere,
Jurnalul vorbit din ziua aceea a tarea în munca mea de activist cultu cunoscînd totodată şi dorinţa oameni
ral. Dacă mă întrebaţi ce se întîmplă
mai cuprins şi o scurtă revistă a lor de a le înţelege.
în clipa asta în gospodărie vă pot răs
presei, înfăţişînd principalele eveni punde pe loc. „Se prăşeşte porumbul
mente interne şi internaţionale ale a doua oară ; se recoltează de zor lu D O IN A Ş TR O B LE
săptămînil. Sînt trei aspecte ale muncii din sec bibliotecară In comuna Koinosu
cerna; echipa de construcţii grăbeşte torul zootehnic pe care căminvM cultu
Nu demult, am stat de vorbă cu ridicarea grajdului de vaci (construit ral s-a grăbit să le popularizeze în sat
mai mulţi colectivişti şi i-am între în majoritate din resurse locale) ; la şi la locul de muncă. Ce ne învaţă terenul
bat ce ar mai dori să cuprindă jur cultura cărţoiului se combate gîndacul
nalul vorbit în afăra problemelor de Colorado". Dintre toate, acţiunea de TO M A I L IN C A ort la mine cifrele şi prevederii»
legate de muncile agricole din gos depistare şi lichidare a gîndacului de directorul căminului cultural P extrase din plgnul de ptoducţie
podăria noastră şi de evenimentele Colorado mi se pare cea mai urgentă. din satul Pricaz al gospodăriei, aş spune ca pe
interne şi internaţionale pe care Ie Am ţinut ca atare la cîmp, cu ajutorul un document personal. Deplasările în
prezentăm în mod regulat. In urma inginerului agronom, o informare agro Cind oamenii cunosc cadrul bţigăzilor îmi redau apoi as
propunerilor făcute, noi am îmbogă tehnică despre combaterea dăunăto pectul; dtiţamlc al planului, adică fe
ţit. conţinutul acestor jur- _ rilor. La puţină vreme după aceasta, valoarea cărf** lul în car» sînt realizate sarcinile do
pale vorbite. In prezent, Q / t înarmaţi cu trainice cunoştinţei colecti producţie In diieriiele sectoare ale gos
ele mai cuprind şi o inte- & * * * viştii au curăţat şi dezinfectat complet înd căminul cultural desfăşoară o podăriei. Legătura cu gospodăria co
resantă rubrică intitulată: "EI şi într-un timp rcTpid 23 hectare de car C activitate utilă şi atrăgătoare el lectivă este zilnică. Muncă şi viaţa in
„Ştiaţi eă...“ La această JjRjSJ tofi. • devine în mod sigur un loc cău colectivă nu-i numai un Izvor de infor
rubrică prezentăm actuali Gospodăria noastră colectivă a fost tat. Principiul este valabil şi pentru mare pentru activistul cuîttiral, ci şi o
tăţi din agricultura Uniunii distinsă la recenta sesiune extraordi bibliotecă. Dacă deschid azi registrul şcoală. Una din multele înttmplări din
Sovietice şi a celorlalte nară a Marii Adunări Naţionale cu de evidenţă al cititorilor constat cu cursul unei săptămini trăită -îft mijlocul
ţari prietene şi actualităţi „Ordinul Muncii 'clasa 1“ pentru pro bucurie că numărul tor e mai mare colectiviştilor mi-a vorbit din nou de
ştiinţifice din lumea în- R U V ducţiile obţinute şi cantităţile sporite • faţă de cel din aceeaşi perioadă a operativitatea cu care trebtrio să inter
de produse livrate statului pe bază de anului trecut. Nu-i un iapt intimplăfor. vină a formă sau alta a muncii cultu
k ea! ă- 1 | Omul dînd ştie cit e de valoroasă o rale. La saivan -începuse tunsul oilor.
Alături de celelalte ma- R J p contract. Printre produsele acestea un
mfestări pe care le prezen- v r loc Important îl deţin laptele şi egrnea. carte, o citeşte chiar dacă e toarte Obţinerea producţiei de tină planificată
ocupat, cum se întîmplă firesc în cam
depinde, după cum ştiut e, de telul
tam la locul de muncă, jur- H ag Sectorul zootehnic se impune ca atare pania agricolă. Gospodăria noastră
rialul vorbit îşi aduce şi el atenţiei. Gospodăria a făcut contracte este tinără. Pentru dezvoltarea el ra cum sînt hrănite şi îngrijite oile, dar
şi de lelul cum sînt tunse. Nu toţi cio
contribuţia la buna desfă pidă se cer mobilizate eforturile tutu banii ştiu bine acest lucru. Unii dintre
şurare a muncilor agricole anuale cu îngrijitorii de animale, dîn- ror colectiviştilor, priceperea ■şi apti ei Se pricep mai puţin la ;a3ta. Am
du-le In răspundere personală cîte lin
în gospodăria noastră şi la TS&JBE tudinile lor. în expuneri la cîmp ca şi revenit la saivan în două rinduri, prima
lat de vaci. S-a lichidat astfel, pentru
operativa informare a co- Jm M BL în conferinţe' ţinute Ia- cămin, inginerul dată cu o cărţulie despre hrănirea,
totdeauna, fluctuaţia la grajduri. Au Iulian OprSana le-a vorbit1 colectivişti îngrijirea oilor şi operaţia tunsului. A
lfcctiviştilor despre eveni- -sg g r lor despre :• „Ce avem de făcut penfru doua oară cu broşura „Din experienţa
meritele cete mai impor- j^ L S j fost încurajaţi şi stimulaţi, de aseme unui crescător de animale". Operaţia
nea, colectiviştii care vînd gospodăriei Întărirea neîncetată a gospodăriei
taute din ţară şi de peste noastre". La 13 mai am organizat Q tunsului s-a îmbunătăţit vizibil. Vizita
N tribuind astfel la dezvoltarea şeptelu- spre : „Munca în g.a.c. în perioada ,,Să' nu păşeşti în urma faptelor
hotare. viţeii obţinuţi de la vacile proprii, con seară de întrebări şi răspunsuri de picase la momentul oportun.-.
N. FULG A ţ r m lui de animale al g.a.c. Au iost popu- . actuală". . vieţii" — mi se pare a fi învăţătura cea
directorul căminului cui- larizate mulgătoare ca Elisabeta Ci Mi-am făcut obiceiul să mă deplasez mai de preţ pe oare ne-o dă terenul.
tural din comuna Vîlcele, ti eanul, Victoria Davidescu şi Ana In permanenţă la cîmp sau la grajduri
S IM IO N O A N C E A
raionul Drăgăneşti n Popa care respectă indicaţiile zooteh cu cunoscuta casetă „M ica bibliotecă directorul căminului cultural,
agricolă". Am socotit necesar, acest lu
nice şi obţin producţii bune de lapte.; cru- ştiind cit de numerase sjgţ pipble- comuna Geoagiu
