Page 11 - Albina_1962_06
P. 11
a t > t , K O B l M E Ş T l
Mezo Andrei şi-a terminat referatul. A scris A început la capătul de sus al satului, uni. -
vreo zece pagini cu litere mari şi puţin încli avea cîţiva tineri cunoscuţi. Cînd i-a recomou-
nate, apoi le-a recitit de cîieva ori. Minuţios dat insă lui Ion Goia o carte acesta s-a uitat
ca întotdeauna, a stăruit atent asupra cifrelor : curios Ia el : „Mai bine las-o. Dacă vrei să
1.200 de cititori şi peste 12.000 de cărţi citite citesc, mie să-mi dai o carte despre dragoste
în 1961 ; 900 de cititori şi aproape 6.000 de cărţi sau ceva cu eroism”, Bibliotecarul a înţeles
citite în primele patru luni ale acestui an. In atunci un lucru important. Să nu recomande
mintea Iui şi-a făcut loc tot mai insistent cărţi la intîmplare, ci să le aleagă după gustul
trebarea : „Oare n-am putea obţine locul întîi şi preocupările fiecăruia. A doua zi s-a înfă
pe regiune la concurs ?“
ţişat Ia Goia cu romanul „Povestea unui om
E seară tîrziu. In bibliotecă e linişte deplină.
Mezo Andrei mai zăboveşte la masa lui şi adevărat" de Boris Polevoi. Tînărul a citit
gindurile II poartă departe. Cu zece ani în romanul şi a povestit despre el şi altora. Car
urmă, la aceeaşi masă, il frămîntau alte lucruri. tea a început să circule. Mezo Andrei păstrează
Greutăţile începutului l-au făcut să-şi pună şi azi această carte uzată de-a bineiea, cu care
întrebarea : „N-ar fi mai bine să-mi văd a început propriu zis cariera sa de bibliotecar.
de-o altă meserie ?“ Fusese chemat Ia o con Dacă ar scrie jurnalul activităţii sale, Mezo
Inginerul agronom Dorin Gireadă de la G.A.C. „Nicolae Băl- sfătuire Ia raion. Avea doar 23 de cititori şi Andrei ar consemna neaparat şi întîmplarea
cescu din comuna Adunaţi Copăceni, regiunea Bucureşti, discută trebuia să vorbească despre munca depusă de
cu un grup de colectivişti despre calitatea maxărei recoltate. cu Berta Berekmeri. S-a dus la ea într-o zi
el. Ce să spună la consfătuire ? se întreba să-i recomande un roman : „E o carte foarte
mereu, privind hlrtia pregătită pentru a-şi interesantă — i-a spus el. — O să-ţi
da demisia. placă". Dar femeia l-a rugat să-i poves
Satisfacţia muncii efective, I.ung a fost drumul pe care l-a parcurs şi tească pe scurt ce scrie în ea. Biblio
multe greutăţi a trebuit să învingă ca să tecarul a rămas puţin descumpănit, neşti-
în gospodărie ajungă de la cei 23 de cititori pînă la numărul ind cum să iasă mai repede pe uşă. „Apoi
mare de azi. băiete, altădată să nu vii cu mîţa-n sac pe la
Mezo Andrei, bibliotecarul din comuna Gor-
Au trecut cam trei luni şi ganizare, cînd cursurile vor mine" — i-a spus femeia. Mezo Andrei s-a ru
jumătate de cînd lucrez în gos avea o durată de trei ani, el neşti de lingă Reghin n-a consemnat in scris şinat, dar şi-a dat seama cită dreptate avea
podăria colectivă. Port în trebuie pregătit din timţ> şi cu nimic din istoria lui personală din aceşti ani. femeia. A început să citească mai mult, să
minte şi in inimă cuvintele mult simţ de răspundere. Din N-a notat nicăieri nici greutăţile şi nici fră-
tovarăşului Gheorghe Gheor- discuţiile avute cu colecti mîntările lui de atunci. A consemnat însă cu cunoască măcar în linii mari, cărţile pe care
ghiu-Dej, rostite la sesiunea viştii, am constatat că marea le recomandă. La consfătuirea ee a avut loc
extraordinară a Marii Adunări lor majoritate vor să participe cea mai mare grijă cifre, titluri de cărţi şi la raion acum zece ani nu s-a simţit de loc
Naţionale şi anume că nu la această formă de învăţă- nume de oameni. bine, cu toate eforturile depuse pentru atrage
poate fi o satisfacţie mai mare mînt. De aceea, încă de pe a Dacă ar fi ţinut un jurnal personal al acti
pentru un agronom, zootehni- cum, m-am gîndit la măsurile vităţii Iui de bibliotecar, acesta ar fi trebuit rea primilor 23 de cititori. Dar s-a întors acasă
cian sau medic veterinar de- ce vor trebui luate pentru cu învăţăminte preţioase. Primul lucru ce I-a
cît aceea de a munci efectiv cercurile de învăţămînt şi la să îneeapă cu o dată memorabilă din viaţa făcut a fost să atragă In colectivul bibliotecii
pe teren, în gospodării de stat pregătirea materialului didac Ini. Cu aeea zi de primăvară eînd, acum un pe tinerii eare an citit „Povestea unui om ade
şi colective. Adevărat ! Locul tic. In plus, în vederea activi deceniu, tînărul ţăran autodidact a sosit din-
nostru este acolo unde se tăţii practice pentru cursanţi, tr-un sat vecin ca să preia biblioteca. Pasionat vărat". Acum nu mai umbla de unul singur cu
hotărăşte soarta recoltei, unde cu scopul de a verifica cu de cărţi, primise cu entuziasm să fie bibliote cartea pe la casele oamenilor.
ai posibilitatea să aplici in noştinţele teoretice, preconi Există multe mărturii scrise, multe îritîm-
practică tot ceea ce ai în zez că din toamna acestui an car. Dar munca şi-a început-o cu alte îndelet plări care vorbesc de greutăţi, de drumul par
văţat. să extindem loturile semin- niciri. In locul unei biblioteci a găsit o clădire
Sîntem in plină campanie a cere la principalele culturi ve destul de improprie pentru aşa ceva, o cameră curs de la 23 de cărţi citite In 1932, pină la
lucrărilor de întreţinere a cul getale. cele peste 12.009 de cărţi împrumutate in 196L
turilor şi ne pregătim pentru Hotărîrea partidului şi gu în care pe duşumea stăteau cîteva cărţi şi vreo In documentele bibliotecii se află şi primele
recoltarea păioaselor Colecti vernului cu privire la re 200 de broşuri. Omul s-a apucat de treabă. Cu prezentări de cărţi scrise stîngaci, cu o oarecare
viştii noştri s-au angajat să distribuirea cadrelor de spe ajutorul organizaţiei de partid în citeva zile naivitate de Mezo Andrei. Bibliotecarul reci
obţină în acest an recolte fru cialişti în agricultură, prin „biblioteca" devenise un adevărat şantier.
moase. Şi eu mă străduiesc din care ni se asigură excelente Lucra de zor împreună cu cîţiva tineri, la ame teşte şi azi cu un zîmbet o notă din ’5S prin
toate puterile ca angajamen condiţii de muncă şi de viaţă, care înştiinţa cu entuziasm biblioteca raională
tele să fie îndeplinite şi chiar dovedeşte încă o dată grija najarea şi transformarea clădirii. In acele că are deja 170 de cititori. Ciţi oameni, cite
depăşite. săptămîni şi luni de început a fost ţi zidar şi
părintească de care sîntem în fapte ar trebui trecute in ,Jurnalul de bord” al
Gospodăria noastră are mari tîmplar şi electrician. A făcut de toate. A
posibilităţi de sporire continuă conjuraţi. Preţuirii ce ni se a văruit pereţi, a reparat duşumelele, a încropit bibliotecarului din Gorneşti ! N-ar trebui să
a producţiei vegetale şi ani cordă îi voi răspunde prin lipsească de aici nici numele multora care
male. Dar pentru aceasta cu fapte, prin muncă şi strădanie rafturi. Biblioteca devenise primitoare, cu pe atunci nu prea voiau să audă de carte, dar
noştinţele agricole trebuie să neobosită, pentru înflorirea aspect plăcut, demn de un loeaş care adăpos care azi citesc cite 59-60 de cărţi pe an. Şi ca
fie însuşite in mod temeinic, teşte cartea şi lumina. Dar cu acestea greută
atît de către noi, specialiştii, continuă a agriculturii noas ţile n-au fost încă învinse. Aştepta zadarnic o reflectare a greutăţilor de atunci, ar trebui
cît şi de către toţi membrii gos tre socialiste. consemnate şi iernile Ia rind cînd Mezo Andrei,
să vină oamenii după cărţi Erau zile grele
podăriei. Una din formele de cu mînille îngheţate, împrumuta cărţi, uitin-
C O N S T A N T IN IO N E S C U pentru el. Intr-o zi o bătrînică l-a întrebat
realizare a acestui obiectiv este du-se la soba frumoasă pe care şi-o procurase,
inginer agronom dacă nu cumva mai ştie vreun post unde să
şi învăţămîntul agrotehnic de la G.A.C. din satul Valea se poată lua un salariu fără să faci nimic. dar care era rece.
masă. In condiţiile noi de or Roşie, regiunea Bucureşti E seară tîrziu şi linişte deplină în bibliotecă.
Mezo Andrei a roşit pînă în vîrful urechilor.
Mezo Andrei stă îngîndurat Ia masa lui de
„Cum — se întreba ei — am ajuns pină acolo lucru. In faţa ochilor i se perindă cu rapiditate
ca oamenii să vadă in mine un chiulangiu
Angajamentul nostru Aceste gînduri l-au făcut să nu poată dormi secvenţe ale unui film lung cu întimpiări şi
nopţi de-a rindul. îşi făcuse chiar bagajul, greutăţi învinse. Retrăieşte momentele de
Am avut fericirea de a mă brii brigăzii a treia s-au anga dar... n-a plecat. atunci şi succesele dobîndite în cei zece ani
număra printre cei 11.000 de jat, ca prin buna întreţinere de muncă. Se gindeşte eă de la locul II obţinut
participanţi la recenta sesiune a culturilor să obţină cu 100 »N b vin oamenii ? — l-a întrebat într-o zi pe regiune in 1960, biblioteca ar putea sălta pe
extraordinară a Marii Adunări kg. gr'ru, 300 kg. orzoaica şi secretarul organizaţiei de partid, văzîndu-1 locul I in acest concurs.
Naţionale, Înfiinţată in urmă cite 2.009 kg. cartofi şi sfeclă tiît de amărît. — Ce ar fi dacă ai merge dum
cu 12 ani, colectiva noastră a de zahăr mai mult fa hectar, neata ia ei ?“
ajuns astăzi o unitate puternic taţi de producţiile planificate. R. IARAI
dezvoltată, multimilionară. A De asemenea, am hatărit ca în
nul trecut, de exemplu, am continuare să ne preocupăm de
realizai un venit total de dezvoltarea Iegumicuitu rii şi de
5.740.000 lei. Veniturile mari sporirea numărului de ani
realizate an de an ne-au dat male. Pusă la Mfirşiial anulai
putinţa să sporim fondul de vom ajunge Ia 985 taurine,
bază la 4.351.000 lei. valoarea 1.500 oi, f.790 porci şi un În
zilei-muncă să fie de 31 lei. semnat număr de păsări. Prin
La baza acestor realizări a contractarea cu statul a 700
stal munca insuflelită a Colec porci şi prin sporirea produc
tiviştilor, care au tradus rn ţiei de fapte şi rină, vom rea
via(ă indicaţiile partidului şi liza in acest an numai din
guvernului. Ca urmare a apli sectorul zootehnic un venit de
cării regulilor agrotehnice, am 2.000.000 lei. Venituri mai mari
obţinui an de an producţii decît anul trecut ne vor aduce
mari. Anul trecui bunăoară am
recoltat' cile 2.300 kg. grlu, legumicultura şi culturile ce
27.000 kg. sfeclă şi cite 20.000 realiere şi tehnice. Datorită a
kg. cartofi la hectar. Venituri cestui fapt, fondul nostru de
însemnate ne-au adus şi sec bază se va mări cu încă
toarele zootehnic şi legumicol. 800.000 Iei, iar valoarea zilei-
Pentru mine participarea la muncă va li de 35 lei.
lucrările sesiunii Marii Adu Învăţămintele preţioase ale
nări Naţionale a constituit un sesiunii Marii Adunări Naţio
minunat prilej de a alia căile nale vor fi în permanentă ghi
şi mijloacele obţinerii unor re dul muncii noastre pentru dez
zultate şi mai bune. Întors in voltarea şi Întărirea economi-
comună, prima grijă a fost să co-organizatorică a gospodă
discutăm Împreună cu toii co riei, temelia belşugului şi bu-
lectiviştii documentele sesiunii neistări a colectiviştilor noştri.
şi să analizăm posibilităţile in
G H E O R G H E C O T IN G H IU
condiţiile noastre pentru dez
preşedintele G. A. C. „23
voltarea continuă a gospodă
August", din comuna
riei. Cu această ocazie mem Feldioara, regiunea Braşov
