Page 14 - Albina_1962_06
P. 14
«ţ n comuna Scnchinez dm raionul Sin Să vorbim puţin şi de tovarăşa pro- |
ii nicolau Mare, paste 800 de {amilii fesoară Georgescu, care mi-a arătat
muncesc unite înt:-o mare şi puter într-o seară caietul cu versuri, scrise
nică gospodărie colectiva, multimilio pentru serbarea de 8 Martie. Versurile
nară. La dezvoltarea şi întărirea eco vorbesc despre sentimentele pline de
nomică a gospodăriei şi-au adus apor recunoştinţă ale unei femei pentru Par
tul şi lemeile. Numai la cultura mare tidul Muncitoresc Romîn care conduce
muncesc peste 300 de femei. La gră cu înţelepciune poporul nostru pe dru
dină (întinsă pe 70 hectare), unde anul mul luminos al desăvîrşirii construcţiei
trecut s-au obţinui producţii medii la socialismului.
hectar de 30 624 kg. ardei gras, 28.345 Despre tovarăşa Lidia Ivanov s-a
kg roşii şi 33.802 kg. varză timpurie, mai scris în presă. Şi despre munca ei
lucrează mai mult de 160 femei. In sec- în gospodărie şi despre participarea ei
torui zootehnic, care a cunoscut o dez- la Consfătuirea pe ţară a colectiviştilor.
vo'lare vertiginoasă — de la 46 vaci — Cînd am primii Medalia Muncii —
cu lapte în 1858 Ia 321 vuci în 1962 — spunea ea — mi-a bătut inima, de cred
lucrează 13 ooleciiviste. Păsările îngri că s-a auzit şi în sală...
jite âe temei au adus gospodăriei în Ce să mai spun despre viaţa Lidiei,
anal 1951 un venit de 106.962 lei, iar în despre familia ei, despre casa ei fru
ac ;>3'venit va ti de peste 150.000 lei moasă, cu mobilă modernă cu radio şi
Conducerea gospodăriei arată multă mai modern ? Aşa arată casele colec-
preţuire pentru mtincc Husă Ho nini- Htriq.poţ _
sict femeilor " înaltă, masivă,
coastă orehiire cu ochii de copil,
pe care o depun âlHRM CIEl contrastînd cu în
fost cîstigată pim
-ndnică
rn.nnc-
treaga ei înfăţi
colectivistelor au _ . 5/ PRICEPERE - Maria Weber îţi
ele. Majoritatea şare, tovarăşa
denăşit anul tre dovedeşte de la
ci'.' numărul de început nu numiai
120 zile-muncă stabilit în aduna o temeinică cunoaştere a pro
rea qonerală, foart© multe ajungind blemelor comisiei de femei, ci şi o
să totalizeze în medie 200—250 zile- mare pasiune pusă în această mun Două gospodarii dm două sate înve tea optimă a porumbului. Pe parcela
m încă. La toate muncile din acea că. Femeile germane şi romîne din cinate, Dobromir Deal fi Dobromir cu distanţele 90/35 s-au obţinut 5.380 kg.
stă primăvară femeile şi-cru adus comună o respectă pentru hărnicia Vale, raionul Adamclisi sînt în între porumb boabe la hectar, astfel că acea
aportul, contribuind la situarea co ei, pentru spiritul ei gospodăresc. Dar, cere de vreo doi-trei ani de zile. In stă distanţă între plante a fost luată
munei lor în rindurile celor frun de curînd au avut prilejul să con întrecere sînt şi inginerii celor două drept etalon pentru întreg raionul
taşe. Cu femei cum este Rachila state încă o calitate a ei de care gospodării. Şansele lor sînt egale. A m în- Adamclisi.
Arezan, care are pînă acum Î40 zile- nu ştiau de iei. Tovarăşa Maria Weber doi sînt bine pregătiţi, stimaţi de co Agrotehnica înaintată promovată de
muncă, sau şefele de echipă Eufemia a prezentat la o serbare în cadrul că lectivişti. Amîndoi cutreieră cîmpurile soţii Tarsoly şi-a spus cuvîntul. In
Serdinent şi Victoria Antohi, care au minului cultural o poezie originală in cit e ziua de lungă şi sînt la fel de ho- 1961, la Dobrom ir Deal producţia me
şi ele pînă acum peste 100 zile-muncă, limba germană, inspirată din viaţa co tărîţi să asigure, fiecare, victoria pen die de porumb boabe la hectar a fost
ca îngrijitoarele de păsări Damca Gas- lectivistelor • tru gospodăria sa. Deşi unul e ta Deal de 3.200 kg., aproape 1.400 kg. la ffrîu,
par şi Barbara Rieder, ca Anfca Păuţ şi altul la Vale nu s-ar putea zice e i 1.520 kg. la floarea-soarelui, 30.000 kg.
din brigada de cîmp sau Ana Cula din „Romince, sirbe ori germane . „unul trage la deal" şi altul la .vale*. la varză, 20 000 kg. la roşii etc.
brigada de construcţii, pe bună drep Trăim cu toate într-un sal Dimpotrivă. Cei doi se ajută reciproc, Poposind pe pămîntul dobrogean de-a
tate se pol mindri colectiviştii din Sat- Şi făurim deopotrivă se bucură împreună de succese, înlătu dreptul de pe băncile facultăţii de
chinez. Viaţa paşnică, bogată : ră împreună greutăţile, se iubesc şi se agronomie din Cluj cei doi soţi au dă
Belşugul nostru-n colectivă" stimează aşa cum se cuvine între doi to ruit cauzei fertilizării acestui pămînt
Preocupări «♦» varăşi şi... soţi. Fiindcă, ce mai la deal întreaga lor dragoste şi pricepere. M i
Cunoscînd hărnicia şi competenţa la vale, inginerii celor două gospodării cuţa Lenuţa, fiica lor de 3 ani nu ştie,
iemeilor in problemele gospodăreşti, sînt soţ şi soţie: Margareta şi Daniel cînd se urcă pe genunchii mameii_ ş\ ai
Cile nu are în grijă comisia femei Tarsoly. tatii, cîte nopţi de nesomn şi frăm în-
lor într-o gospodărie colectivă l conducerea gospodăriei le promovea Pămîntul dobrogean, se ştie, nu e din tare au precedat „Medalia M uncii” cu
Bineînţeles, pe primul plan e spo ză in diferite munci. Tovarăşele Elisa- care a fost distinsă mama şi medalia
rirea contribuţiei femeilor la întărirea beta Ivanov şi Terezia Ghion, care iac cele mai mănoase. Prin 1957 încă, în „In cinstea încheierii colectivizării agri
economică şi organizatorică a gospo parte din consiliul de conducere, îşi cele două gospodării se obţineau abia culturii* care străluceşte pe pieptul
1.200 kg. porumb boabe la hectar, dar
dăriei. La care se adaugă munca cul spun cuvîntul in toate problemele pri drept e că şi prăşi le se făceau de cel tatălui ei. Mai tîrziu, cînd va putea să
turală, munca patriotică, activităţile vind activitatea G.A.C. priceapă m ulte lucruri, se va minări cu
cu caracter socinl-sanitar desfăşurate Consiliul de conducere al G.A.C. cere m ult două ori. Cei doi soţi s-au aplecat părinţii ei, amîndoi comunişti. Se va
de temei comisiei de femei să iacă propuneri cu multă perseverenţă asupra proble minări, aşa cum se mîndresc şi colec
cînd e vorba de alegerea colectiviste mei fertilizării solului. La propunerea
Pentru ca activitatea să nu se desfă lor pentru a urma diferite cursuri de lor s-a întocm it un plan de îngrăşate tiviştii din cele două sate cu ingi
şoare la fntîmplare, comisia femeilor a calificare şi în alte probleme ce pri raţională a terenurilor în amindouă nerii lor.
lormat trei colective : economic, cul vesc promovarea temeilpr. gospodăriile, eşalonat pe anii 1959-1964. TOADER AUREL
tural şi sanitar. corespondent
Pentru a răsplăti activitatea rodnică Lucrările de fertilizare se află într-un
Activind cu seriozitate şi competentă, a colectivistelor şi pentru a le stimula stadiu avansat şt se prevede de pe
colectivul cultural a îndrumat ciclurile în muncă, au fosi trimise în excursie la acum că volumul de lucrări planificat
de lecţii la căminul cultural. Predarea pentru 5 ani se va termina în 4 ani.
s-a desfăşurat !n condiţii bune, cu o Timişoara, la Reşiţa, la Doftana, din O altă problemă căreia i-au dat aten
participare de 50-70 femei. Responsa fondul cultural al gospodăriei, peste 50 ţie soţii Tarsoly a fost folosirea F a p t * '
bilele cercurilor de citit au caiete de de femei din Satchinez. de soiuri de mare productivitate, apli
evidenţă. Aceste cercuri se bucură de Mai mult însă decît orice răsplată, carea de tratamente chimice la semin g r ă i t o a r e !
mult interes din partea femeilor. Pro ţe, polenizarea artificială la porumb Şi
gramul lor este variat şi cu un conţinut colectivistele apreciază preţuirea de j In comuna Crevedia Mare. regiu-
bogat. Temele răspund direct proble care se bucură, pentru munca pe care floarea-soarelui, prăşite la porumb ori 1 nea Bucureşti, brigada de cîmp con-
melor care le interesează pe colecti o desfăşoară ele cu entuziasm, hărni de cîte ori e nevoie. l dusă de Stana Nemţeanu. delegată
viste. Se citeşte aici şi despre obţine cie şi pricepere. La Dobrom ir Deal, Margareta a în la Conferinţa Naţională a Femeilor
rea unor recolte bogate de porumb şi treprins o experienţă interesantă pe din R.P.R. a terminat praşila I-a a 1
despre vitamine, despre experienţa T A N IA L O V IN E S C U porumbului cu 5 zile înainte de ter- !
unor crescătoare de pui şi despre cau loturile experimentale privind densita men. Mulgătoarea Aurelia Obadă de
zele schimbărilor vremii. ■ Ia G.A.C. „Unirea", comuna Coşoaia,
Sfera preocupărilor comisiei de femei 1 regiunea Bucureşti, delegată şl ea la
se măreşte necontenit şi in ce priveşte conferinţă, obţine zilnic 13— 14 li-
munca patriotică. La construcţia şcolii, 1 tri lapte pe cap de vacă furajată,
la cooperativă, la mag>azinul alimentar, faţă de 8 litri cît s-a planificat. Cres- !
la amenajarea drumului pînă la gară, 1 cătoarea de păsări Elena Butoi din i
la înfrumuseţarea comunei, la achizi , comuna Bucşani, raionul Videle a [
ţionarea de ouă pentru cooperativă, crescut 3.000 pui fără să-i moară ,
femeile cm muncit cu însufleţire. Dar, nici unul, iar acum creşte alţi 2.500 >
osebit de aceste munci oarecum obiş pui în aceleaşi condiţii. Nu a fost de 1
nuite femeile au luat iniţiativa de a loc întîmplător că tocmai aici a or- 1
lucra 80 de costume naţionale pentru ganizat comitetul raional al femei
corul căminului cultural. Şi ce bucurie lor un schimb de exDeri^ntă cu cres- 1
a fost cînd la concursul intercomunal cătoarele d » n>-:
de Ia Periam au luat un premiu pentru
costume! Harnicele colectiviste din Sat- • „Harnică gospodină, are casa cu
chinez au avut vreme şi pentru a lucra rată ca un pahar" se spune despre
în întregime lenjeria pentru casa de > cîte o femeie. Hărnicia femeilor se
naşteri şi chiar perdeluţele pentru mai cunoaşte însă şi după înfăţişa
rea satului sau comunei. Comisia
şcoala cea nouă.
femeilor din Cenei. regiunea Banat
a mobilizat colectivistele La văruirea"
Cîtevd dintre ele,.. , pomilor, repararea podeţelor, săpa
rea şanţurilor şi altele. La Stamora
Problema e grea. Cu cine să începi Romînă 510 femei au muncit la tran
prezentarea, cînd atît de multe colecti sportarea a 145 metri cubi de nisip. ,
viste merită să iie lăudate pentru mun Ce plăcut este să te plimbi pe aleile
ca lor ? parcului din Dobroteştî. raionul Ră- \
Aş începe cu preşedinta comisiei fe cari ! Acest parc a fost amenajat
meilor, Darinca Maldea care dovedind prin muncă patriotică de către fe- i
meile din comună De 80 de zile, în ‘
o deplină conştiinţă a răspunderii sale,
fiecare zi, în comuna Gogoşari, ra
îndrumă bine munca, deşi e preşedintă
ionul Giurgiu, pot fi văzute alături !
numai de citeva luni. ! de bărbaţi şi 70— 30 de femei mun
cind la construirea căminului cui- ]
j tural. în fruntea lor e Bădiţă Nuţu,
ALBINA - delegată la Conferinţa Naţională, ,
una din cele mai harnice femei din
Mulgătoarea fruntaşă Opriţa Năagu d i la G.A.C. „Vasile Roailă“ din comună.
Poiana Mare, regiunea Oltenia. 1
