Page 15 - Albina_1962_06

M ai bine de două luni,. pe grevişti. La violenţele gu­
"Spăniă a fost teatrul u-
vernului, proletariatul spaniol
• nor importante, lupte de . a răspuns însă ca.curaj; prin-
clasă. Semnalul acestei lup- . tr-o rezistenţa ,4ÎÎjSă şi prin
te a fos't dai d ă , eroici) mi­ ' manifestaţii' paşrfwă
neri din -Asturia • care . au . Jn .ciudă, teţoărei dezlănţuite
inţiat. primii în grevă; Lor li de guvern, greviştii s-au bucu­
s-au alăturat apoi alte zeci şi rat, de un Sprijin larg din par­
’ zeăi de mii de' muncitori. Pînă tea a numeroşi intelectuali,
acum, după relatările' ziarului studenţi şi ţărani săraci. In
francez „France Observateur" jurul clasei muncitoare com­
aprqxîrpătjv' 9 jumătate' de' mi- bative „s-a format — după
• lion de oameni ai muncii spa­ cum arată S. Carrillo, secretar
nioli „au participat rînd pe general al P. C. din Spania —
rînd 'a aceste greve care aU un adevărat front al tuturor
afectat întreg teritoriul ţării". forfetor naţionale", ceea ce
. Cauzeţe care au provocat iz-- este o dovadă că în Spania
bucnirea • recentului , val ,d'e .clasă muncitoare constituie o

Fascismul spaniol

la ananghie

greve sînt multe. Pe prim plan forţă care, prin lupta să', poată
se află însă situaţia nespus de uni şi mobiliza împotriva dic­
grea în care se găsesc mun­ taturii cele mai largi pături
citorii spanioli şi în general de oameni ai muncii.
toţi oamenii muncii din Spa­ Cu toate datele puţine refe­
nia. Monstruosul regim de dic­ ritoare la ecoul produs de gre­
tatură al lui Franco, instaurat ve la sate, (cenzura franchistă
în ţară cu 23 de ani în urmă, avînd grijă să limiteze cît mai
n-a adus nimic bun poporului mult difuzarea acestor ştiri),
spaniol. După cum rezultă din s-a putut afla totuşi că şi în
cele relatate de corespondenţii satele spaniole au avut loc ac­
de presă, trei pătrimi din uti­ ţiuni de mare amploare în
lajul industriei grele spaniole sprijinul greviştilor. Milioane
n-a fost reînnoit de peste 30 de ţărani spanioli trăiesc în-
de ani. Numeroase întreprin­ tr-o cruntă stare de mizerie.
deri textile sînt utilate cu Aproape cinci milioane de fa­
războaie de ţesut fabricate în milii de ţărani, adică 82 la sută
secolul trecut. Transporturile din numărul total al familiilor
sînt printre cele mai înapo­ ţărăneşti, deţin doar 10,56 la
iate din Europa. Muncitorii sută din suprafaţa arabilă a
Generalul Kong Le (x ) în mijlocul unul grup de patrioţi laoţient.
spanioli sint obligaţi să lucre­ ţării, în vreme ce cîţiva lati­
ze cu utilaj învechit cîte 10— fundiari, care reprezintă doar
Î n tumultul evenimentelor care au loc tinuă să depună eforturi susţinute pentru a 12 şi chiar mai multe ore pe 0,85 Ia sută din populaţie, de­
Forţele patriotice din Laos au depus şi con­
în ultima vreme în Asia de sud-est,
ţin pînă la 53 la sută din a­
situaţia din Laos ocupă un loc deose­ se ajunge la unificarea şi pacificarea ţării. zi, primind în schimb un sa­ ceastă suprafaţă. Sute de mii
bit. In această ţară care şi-a cîştigat inde­ Sînt cunoscute în această direcţie încercările lariu de mizerie. In Spania de ţărani sînt complet lipsiţi
pendenţa cu opt ani în urmă, ca rezultat al repetate făcute de prinţul Suvanna Fumma, există numeroşi muncitori care de pămînt.
luptei duse de popor împotriva colonialiş­ şeful guvernului legal al Laosului şi de prin­
tilor francezi, liniştea şi pacea n-au putut fi ţul Sufanuvong, conducătorul partidului Neo
restabilite mult timp. Forţele patriotice care Lao Haksat de a se constitui un guvern de
luptă pentru un Laos cu adevărat indepen­ coaliţie. Pe această linie s-au organizat mai
dent şi neutru au fost împiedicate sistematic multe întrevederi între conducătorii amintit!
în eforturile lor de forţele reacţiunii inter­ şi Boun Oum— Fumi Nosavan. Aceste întîlniri
naţionale în frunte cu monopoliştii din n-au dat mult timp rezultatele dorite. Cercu­
S.U.A. şi de reactiunea laoţiană. rile diriguitoare din S.U.A., adversare
Ce-i drept, imperialiştii nord-ame- făţişe ale înfăptuirii unui Laos inde­
ricani au căutat să-şi mascheze acţiu­ pendent şi neutru, au făcut tot ce
nile. Ei vorbesc adesea despre necesita­ le-a stat în putinţă pentru a, împiedica
tea unui Laos unit, independent şi neu­ un acord între principalele forţe aflate
tru. Dar între vorbele şi faptele lor în luptă în Laos. Totuşi, în ciuda
există şi în acest caz o mare deose­ acestor eforturi ale guvernanţilor
bire. Faptele arată că amestecul ame­ de la Washington, ultima întîlnire
rican nu-i de dată recentă. El e- mult dintre cei trei prinţi laoţieni s-a
mai vechi. Cercurile diriguitoare de soldat cu un rezultat pozitiv. în
la Washington s-au amestecat în • tre­ Laos a fost format iţn guvern provizo­
burile Laosului încă de pe vremea riu de coaliţie. Din acest guvern fac
cînd poporul lupta pentru cucerirea' parte, după cum anunţă agenţiile de
independenţei. Mai tîrziu, în 1955, cu presă, şapte adepţi ai lui Suvanna
sprijinul şi la sugestia monopoliştilor Fumma, patru reprezentanţi ai partidu­
americani a fost înlăturat de Ia con­ lui Neo Lao Haksat, cinci reprezen­ Aceşti mineri din Asturia fac parte din sutele de mii de
ducerea ţării primul guvern al prin­ tanţi ai grupării de la Vientiane şi trei grevişti spanioli.
ţului Suvanna Fumma, guvern care reprezentanţi ai aşa-numiţilor neutra-
promova o politică de pace şi neutra­ lişti de la Vientiane. Constituirea aces­
litate. Tot din ordinul Washingtonu­ tui guvern provizoriu de coaliţie, în nu primesc mai mult de 40— Grevele din Spania demon­
lui, reacţionarii din Laos au arestat 50 de pesetas pe zi. Or, ace­ strează fără putinţă de tăgadă
în 1956 pe prinţul SufanuVong şi pe frunte cu prinţul Suvanna Fumma, sta, aşa cum arăta recent zia­ şubrezenia putredului regim
alţi conducători ai forţelor patriotice este fără îndoială un pas însemnat pe rul francez „Le Monde", „este franchist ajuns la ananghie.
Patet Lao. In august 1960, cînd a a-1 calea rezolvării crizei laoţiene. scandalos de insuficient". Şi la Ele arată că de pe acum miş­
vut loc lovitura de stat condusă de drept vorbind, cum ar putea carea muncitorească s-a întă­
căpitanul Kong Le (azi generalul Kong L. SIM IOIM fi de ajuns un astfel de sa­ rit în Spania, că proletariatul
Le) în urma căreia a fost răsturnat lariu, cînd 1 kg. de carne costă spaniol a devenit conştient de
guvernul condus de Tao Somsanit şi in Spania 110 pesetas? forţa sa. „Dkpă. ,aceste greve
a fost format un nou guvern în frun­ Pentru a face să eşueze ex­ •— spune conducătorul liberal
te cu Suvanna Fumma, tot imperialiş­ spaniol Diqnisio Ridruejo —
tii americani ap fost aceia care l-au In Vietnamul de sud monopoliştii nord- plozia de revoltă manifestată Spania a păşit pe un drum
scos de la naftalină pe generalul pro- americani au organizat numeroase poli­ de muncitori cu ocazia izbuc­ nou. Nimeni şi nimic nu va
american Fumi Nosavan pentru a or­ goane de instrucţie, răpind astiel su­ nirii grevelor, guvernul fran- opri această mişcare".
ganiza şi conduce lupta forţelor reac­ chist a încercat să înfricoşeze Aşa cum arăta recent Dolo-
ţionare laoţiene împotriva forţelor pa­ prafeţe întinse din pâmînturile ţărani­ res Ibarruri, preşedinta Parti­
triotice. lor sud-vietnamezi.
dului Comunist din Spania,
Intervenţiile americane în Laos ; âu. „Indiferent dacă le place saa
costat mult poporul laoţian. Războiul nu franchiştilor şi stăpînilor lor,
dintre forţeile patriotice şi cele reac­ faptele atestă că în Spania re­
ţionare,. impus poporului de acestea naşte democraţia, apărată dd
din urmă; au făcut pînă acum multe, ţinură generaţie cu atîta ener­
jertfe omeneşti şi pagube materiale.
gie incit bazele regimului
Dar imperialiştii, cărora nu le pasă
franchist încep să se clatine<
de suferinţele popoarelor, nu se dau'
Ea renaşte cu participarea îrt
în lături de a organiza şi sprijini cele
primul rînd a clasei muncitoa­
mai negre forte ale reacţiunii. '
re, care a fost şi rămîne clasa
Nu demult, lumea a' fost pusă din
cea mai democratică, fermă şl
nou în faţa unei Cinice intervenţii nord-
consecventă, in rîndurile căreia
americane în treburile Laosului. Sînt
Partidul Comunist se bucură
cunoscute, de pildă, opiniei publice
mondiale mişcările de trupe america­ de un prestigiu incontestabil'a
ne efectuate în sud-estul A siei In S. LA ZA R
Tailanda au fost trimişi peste 4.000
de soldaţi americani. Mulţi din aceş­
tia mărşăluiesc în mod ostentativ de-a
O FIŢERUL AM ERIC AN : — Ei, acum mai poţi spune că n-am adus teh­
lungul frontierelor cu Laosul şi se
nica nouă pe ogoarele voastre ?
dedau la tot felul de provocări .s"" • >-.(»" ■>: ■». :U". ci .ii'. (Desen de NIC. N1COLAESCV)
' t
l 'i . 't l " . ' t i;, i."' ■ 0$ ’r i.j r'. ' i ," i DO-j